Page 62 - 1961-08

DRUMUL SOCIALIS AWI.UI Nr. 2069

An de an tot mal puternică LA ». !F. DUBIUL 6n v e d e r e a d e s c h i d e r i i n o u lu i a n ş c o f a r

In primăvara anului 1954, ur- podăriel colective, nivelul de viaţă celor 24 ha. cultivate cu porumb Rezultate frumoase in munca Im ra io n u l lila atenţi®
mînd îndemnul partidului, cî* al colectiviştilor a crescut simţitor. pentru siloz. cuvenită şl şcolilor
Peste 30 de membri al acestei uni­ Demn de subliniat este şi faptul de 4 ani
teva familii de ţărani muncitori ro- tăţi şi-au construit case noi, alţii că aici se foloseşte acum. pe scară Colectivul de muncă a f Între­ te şi altor unităţi din sectorul
mînl şi saşi din Petreşti, raionul şl-au cumpărat mobilă, aragaze, toi mai largă metoda însămînţării prinderii forestiere din Dobra, socialist agricol. Pînă la deschiderea noului an pentru deschiderea noului an şco­
Sebeş, animaţi de dorinţa de a-şi maşini de cusut, Gheorghe Tralari dovlecllor în cultură intercalată cu antrenat în întrecerea socialistă şcolar au mai rămas puţine zlJe. De lar încă nu au început {!?). Cerce-
schimba felul de muncă şi modul are acum motocicletă, Lang Emil porumb, ceea ce asigură un sur­ pe profesii obţine importante In afară de acestea, în par­ aceea, în această perioadă, secţiile veîele la geamuri sînt rupte, gea-!
'de viaţă au pus temelia unei gos­ şi Kauner Simion, motociclete, plus de recoltă destinată însiloză- realizări în producţie. In peri­ chetele întreprinderii forestiere de învăţămînt şi cultură ale sfatu­ murile sparte, şcoala este nezugră--
podării agricole colective căreia Gheorghe Deac, scuter, iar alţi rli. Numai în acest an, spre exem­ oada ce s-a scurs de la începu­ din Dobra s-au mai produs şi rilor populare raionale şi orăşeneşti, vită şi are un aspect cu totul neco­
!-an dat denumirea „Ogor nou". 30—40 colectivişti, biciclete. plu, colectiviştii vor strînge de pe tul anului şi pînă în prezent, 120 m.c. lemn de mină răşinoa­ comitetele executive ale sfaturilor respunzător. Sobele nu au fost In­
terenurile care au fost cultivate cu atenţia întregului colectiv de se, 130 m.c. lemn de mină ste­ populare comunale, precum şi con­ stalate Iar mobilierul şcolii stă în­
Averea de început a acestei uni­ De asemenea, viaţa culturală a' porumb şi dovleci cantitatea de muncă a fost îndreptată, îndeo­ jar şi 90.000 araci de vie. De ducerile şcolilor trebuie să acorde grămădit într-un şopron din fundul
tăţi era destul de modestă. Dar satului şî învăţămîntul cunosc o aproximativ 200.000 kg. dovleci pe sebi, spre îndeplinirea sarcini­ menţionat că aceste sortimente toată atenţia urgentării pregătiri­ curţii. Ba, una din sălile de clasă
munca unită, cu mijloace mecani­ dezvoltare neîntreruptă. Mulţi din­ care-1 vor însiloza împreună cu alte lor de plan la toţi indicii, spre au fost obţinute prin prelucra­ a fost transformată... în magazii
zate de mare productivitate, au fă­ tre fiii ţăranilor colectivişti sînt furaje. creşterea productivităţii muncii rea produselor accidentale (ar­ lor ce se desfăşoară în vederea des­ de grîu.
cut ca an de an gospodăria să elevi al şcolilor medii şi profesio­ şi reducerea preţului de cost al borii uscaţi sau doborîţi de chiderii noului an de învăţămînt în
crească, să se întărească. O'dată cu nale sau studenţi al institutelor de Sarcina din acest an privind spo­ produselor. vînt). Aracii de vie s-au obţi­ bune condiţiuni. Cam aceeaşi situaţie există şi la
aceasta au sporit necontenit şi ve­ învăţămînt superior. rirea numărului de animale este la nut din materialele destinate Şcoala de 4 ani din Săcămaş (clN
niturile colectiviştilor. Drept rezul­ G.A.C. din Petreşti aproape înde­ Avînd în vedere necesităţile pentru lemn de foc. Şi în raionul lila există preocu­ rectoare M. -Peica). Pregătirile
tat, numeroase familii de ţărani La înfiinţare, sectorul zootehnic plinită. Prin folosirea unor impor­ de ordin economic ale raionului pări pentru pregătirea cît mai fe- privind deschiderea anului şcolat
muncitori cu gospodării individuale, al gospodăriei colective „Ogor tante fonduri băneşti proprii şi a IIia şi al unor unităţi industria­ Cu aceste noi sortimente au meînîcă a noului an şcolar, pentru sînt mult rămase în urmă, iar deo­
care au urmărit cu atenţie cum în nou“ din Petreşti se compunea din împrumutului acordat de stat care le din regiunea noastră, condu­ fost satisfăcute o parte din ne­ crearea unor condiţii optime de stu­ camdată şcoala este folosită pentru
casele celor dintîi colectivişti din numai doi bol pentru muncă şi doi se ridică la 75.000 lei, colectiviştii cerea I.F. Dobra, s-a orientat şi voile exploatărilor miniere din diu elevilor. Aceste preocupări se depozitarea griului G.A.C.
sa! pătrunde tot mai mult belşu­ şi-au cumpărat de curînd 14 vaci spre introducerea în profilul său Valea Jiului, a sectorului de observă în special la Şcoala medie
gul, s-au înscris şi ele în gospo- Toate G .A .C . !a nivelul şi 22 viţele. de producţie a noi sortimente explorări IazuL şi Vadul Dobrii, din lila şi la şoolile de 7 arii. Şco­ Nici Şcoala de 4 ani din Leşnid
rlăiia colectivă. de masă lemnoasă; Astfel, pînă iar aracii ’de vie s-au expediat lile de 4 ani sînt lăsate însă la nu se află într-un stadiu de pregă­
celor fruntaşe Prin valorificarea produselor ob­ în prezent, s-au produs patru unei gospodării agricole de stat voia întîmplăril. Astfel, la Şcoala tire cu mult mal avansat. De-abia'
Astăzi, peste 98 la sută din su­ ţinute în sectorul zootehnic, de la noi sortimente care n-au fost din regiunea Banat. medie din lila reparaţiile au fost acum se fac demersurile pentru zu­
prafaţa agricolă a acestui sat éste cai. Colectiviştii şi-au dat însă începutul acestui an şi pînă în pre­ prevăzute în planul de produc­ terminate, clasele de studiu şi cu­ grăvit, iar mobilierul şcolii, este
colectivizată. Numai în ultimul timp bine seama cît de important este să zent, gospodăria colectivă a reali­ ţie pe anul 1961. Succese de seamă au fost ob­ loarele âu fosî zugrăvite, s-a exe­ Incomplet, fiind nevoie de încă o ca­
s-au mai înscris în gospodăria co­ dezvolţi acest sector care consti­ zat venituri de peste 123.000 lei. ţinute şi în realizarea sortimen­ cutat vopsitul soclurilor, uşilor şi tedră şi două bănci. De asemenea,
lectivă încă 54 familii de ţărani tuie o sursă nesecată de venituri. In felul acesta suma cheltuită pen­ Pentru gospodăriile agricole .geamurilor şi au fost spălate du­ materialul didactic trebuie comple­
muncitori. Producţia agricolă la Aşa că, încă de la înfiinţarea gos­ tru procurarea animalelor a fost colective din raionul llia, între­ telor planificate. Din acestea şumelele şi geamurile. Materialul tat.
hectar a crescut necontenit, in anul podăriei au luat măsuri pentru deja acoperită. Acest fapt consti­ prinderea forestieră Dobra a didactic al şeoiii a fost revizuit şi
1960, bunăoară, deşi condiţiile cli­ sporirea numărului de vite, asigu­ tuie pentru colectivişti încă un sti­ pus la dispoziţie 190 m.c. bile- s-au dat pînă în prezent peste pregătit pentru a fi folosit îa lec­ Vinovate de această stare de lu­
materice n-au fost îndeajuns de rarea unor condiţii cît mai cores­ mulent în ceea ce priveşte dezvol­ maneîe răşinoase. Pînă în zi­ ţii. L’a internat s-au făcui reparaţi­ cruri se fac în primul rînd condu­
prielnice, membrii G.A.G. „Ogor punzătoare furajării şi adăpostirli tarea continuă a sectorului zooteh­ sarcinile prevăzute în plan 11 ile necesare şi a fost schimbată to­ cerile şcolilor de 4 ani şi comite­
nou“ din Petreşti au obţinut pro­ lele trecute, mai multe gospo­ tal, instalaţia de curent electric. tele executive ale sfaturilor popu­
m.c. lemn de mină de fag, 26 lare comunale, care privesc încă
De asemenea, a început aprovizi­ destul de superficial sarcina pregă«
m.c. (peste cantitatea planifica­ onarea internatului cu alimente. Urii din timp a şcolilor în vederea
Pînă în prezent au fost conservate deschiderii noului an şcolar. Acea­
tă pe anul 1961), stîîpi de fag stă nu absolvă însă nici secţia de

ducţii deosebit de bune; cu 300 kg. acestora. Aşa se explică faptul că nic, Izvor nesecat de venituri bă­ dării agricole colective printre pentru instalarea conductelor de învăţămînt şi cultură a Sfatului

gilu, cu aproape 400 kg. porumb, în prezent gospodăria deţine 52 neşti. care şi cele din Dobra, Teiu, telecomunicaţii şi 52 tone man­ popular raional llia, care nu a con­

cu circa 2.000 kg. cartofi la ha. mai vaci de lapte, 96 junincl şi viţele Dezvoltarea multilaterală a Mintia, Tisa, Roşcani, (3urasada, gal de bocşă. pentru iarnă aproximativ 400 kg. trolat cu destul simţ de răspundere
mult decît se obţinea obişnuit (multe vor intra chiar anul acesta G.A.C. din Petreşti, perma­ Mihăieşti şi altele, au şi ridi­
atunci cînd fiecare îşi muncea pă- în grupa vacilor), 27 capete por­ nenta ei întărire din punct de ve­ cat din parchetul Vadul Dobrii La obţinerea acestor rezulta­ legume recoltate de pe lotul şcolar. modul în care se desfăşoară aceste
mîntul Individual. Prin valorifica­ cine (din care 7 scroafe — res­ dere economic şi organizatoric con­ cantităţile ce le-au fost reparti­
rea unor '.antităţi însemnate de ce­ tul tineret la îngrăşat) şi 484 ca­ tribuie efectiv la situarea acestei te şi-au adus contribuţia în mod Paralel cu această activitate, ca'- pregătiri la şcolile de 4 ani.
reale, plante tehnice, carne, lapte, pete ovine. Veniturile -înregistrate deosebit Vasile Baba, brigadier
lină, etc., această gospodărie colec­ în cursul anului trecut din secto­ silvic, Aurel Simoc., şeful par­ drele didactice ale şcolii sînt antre­ Să se ia cît mai grabnic măsurile
tivă a înregistrat în anul trecut un rul zootehnic s-au ridicat la 206.672 chetului Dosul Rîului, Aurel
venit bănesc de aproape 400.000 lei. unităţi în rîndul gospodăriilor co- j zate. Tot în parchetul Vadul Ştefănescu, şeful parchetului Po- nate în munca de înscriere a elevi­ cuvenite pentru ca şi în raionul llia
Ca urmare şi valoarea zllei-muncă lei. joga-Tisa şi alţii.
In planul de producţie pentru îective fruntaşe din raionul Sebeş, Dobrii se mai află în curs de lor pentru noul an şcolar şi în mun­ la toate şcolile să se acorde im­
P. DIACONU
său chiar din regiune. pregătire încă 300 m.c. bile-ma- ca de pregătire zilnic a elevilor ră ­ portanţa cuvenită întîmpinării nou­

V. PETRESCD nele răşinoase care vor fi livra­ maşi corigenţi, prin consultaţii In­ ţul an de învăţămînt.

dividuale. 3 De felul în care va fi pregătit

a crescut considerabil. 1961, colectiviştii şi-au propus să Acelaşi interes pentru pregătirea noul an de învăţămînt vor depinde

Efectuînd împreună cu familia sa sporească numărul bovinelor la 100 deschiderii noului an şcolar se în- în mare măsură rezultatele obţinute

mai multe sute de zile-muncă, co­ capete (din care 60 vaci de lapte), fîlneşte şi la majoritatea şcolilor In învăţătură de către elevi, la fi­

lectivistul Lazăr Ţîrlea a primit în al oilor la 500 capete, iar cel al de 7 ani din raion. Să luăm însă nele anului şcolar 1961-1962.

anul trecut de la gospodărie 1.900 scroafelor de prăsilă la 12 capete. cîteva şcoli de 4 ani şi să vedem Prob V. CH1Ş

kg. grîu, 3.172 kg. porumb, 635 De asemenea, au hotărît să ridice cum stau lucrurile.

kg. orz, 40,76 kg. zahăr, 40,76 noi construcţii de adăposturi pen­ La Şcoala de 4 ani din Veţel

kg brînză, 40,76 litri ulei, 2.538 tru vitele mari şi pentru- ferma de (director Mihuţ Sever) pregătirile

ko. furaje, însemnate cantităţi de porci.

aii-' nroduse şi 6.345 lei. Baza furajeră a fost lărgită con­

Mari cantităţi de produse agri­ siderabil. Pentru anul acesta ea De cîteva zile NOTA
cole şi însemnate sume de bani au se compune din recolta celor 40 la G.A.C. din Gâr­
m3i primit pentru munca prestată ha. cu trifoi, 12 ha. cu lucerna, bova a început re­ Tinereţe, îm bătrînită
în gospodărie şi colectiviştii Thuth coltatul tutunului.
Simion, María Bordea, Sommer 12 ha. cu ovăz, 86 ha. cu fînuri Pentru buna con­ Grădina de vară „Alureşul“ din alte zeci de minute la rînd ca să fie
Ecaterina, Schuster María etc. servare, frunzele serviţi pînă ce ospătarul îşi termină
naturale, două ha. cu sfeclă fu­ sînt înşirate şi a- Deva, reînnoită în acest an, atrage în discuţiile prieteneşti începute pe la di­
Paralel cu dezvoltarea şi întări­ poi puse la uscat. ferite mese.
rea economico-organizatorică a gos- rajeră, 15 ha. cu orz (pentru con­ In foto: Aspect fiecare seară un număr mare de con­
centrate), precum şi din recolta — Gine se grăbeşte, imbătrîneşte i
sumatori. Majoritatea ospătarilor se răspunde el „spiritual“ acelor clienţi
care protestează pentru felul cum îi
de la înşir.aiul străduiesc să servească bine şi cu
frunzelor de tu­ serveşte. El nu bagă de seamă că de
Creşte !lumărul depunătorilor Sa C, E. G. promptitudine. Unii dintre ei au deja fapt chiar el se arată mai îmbătrînit
de cît tovarăşii săi vîrsinici, tocmai
tun. părul albit la tîmple, dar asta nu-i fiindcă e lipsit de dorinţa de a fi mai
Prin grija Comitetului de partid sînt păstrate cu încredere la uni­ ager, mai operativ.
împiedică să fie ageri ca piperul. Din­
Poate îi află tov. ionescu, responsa­
şi ai sindicatului, la preparaţia tăţile C.E.C. tre ei doar ospătarul Bălan, care e şi bilui restaurantului, un „elixir al ti­
nereţii" care să-i redea ospătarului Bă­
căi bunelui din Petiila a luat fiinţă Printre cei care au dus o muncă cel mai tînăr, în ciuda vîrstei, pare lan vioiciunea firească... chiar şi alunei
cînd e vorba de clienţi „obişnuiţi“.
de curînd o nouă unitate C.E.C. mai susţinută în atragerea de cît cuprins însă de-o moleşeală inexplica­

Numai în luna august numărul de­ mai mulţi depunători pe libretele bilă... cînd e vorba de servirea unor

punătorilor a crescut la 74. Aceas­ de economii, se numără tovarăşii clienţi, care nu intră în sfera priete­

nilor şi a cunoştinţelor sale. Clienţii

ta denotă că nivelul de trai al ce­ Ioan Gîlcă şi Aurica Mihăilă. „obişnuiţi" pot să aştepte zeci de mi­

lor ce muncesc este în continuă CONSTANTIN BĂDUŢĂ nute în şir, fără să-i bage în seamă,

creştere şi că surplusurile băneşti corespondent iar după ce fac comanda pot aştepta

comiMiii — Oho! Staţi chiar bine. Ce fa­ vadă. Şi să reia totul de la capăt. — Plec in excursie în Uniunea desfăşurătorul de pian şi angaja­
ceţi cu attiia bani ? Secretarul a înţeles-o. l-a dat spri­ Sovietică I Kiev, Moscova, Lenin­ mentele privind scurtarea termene­
Uriaşele macarale turn îşi rotesc rul nici nu observă prezenţa secre­ — Las’ că ştiu eu. Spune, mai lor de execuţie, cum să-şi întărească
fără întrerupere braţele puternice tarului. bine, ce-ţi face fetiţa? fţ Ţănătoasă? — Ii... cheltuim. Ştiţi vorba: jin. Acum... grad... preocuparea pentru îmbunătăţirea
ridicind ansamblele de piese mon­ mult câştigi, mult cheltuieşti! Ne­ — Cum să nu te recunosc? Ia muncii de primire în partid...
tate pe sol, la înălţimi ameţitoare, — Să trăieşti, moşule! — Mulţumesc, bine. %m_ )trimis-o am cumpărat mobilă de bucătărie. — Cum stai cu pregătirile ?
— Bine ai venit tovarăşe secre­ Vrem să mai luăm şi un studio fru­ spune-mi ie-ai obişnuit cu comuniştii — Bine. Planul lunar l-am înde­ Pentru aceste probleme nu vor mai
plimbiudu-le peste dantelăria sche­ ta r! Mi-era teamă că tocmai astăzi la mama pentru cîteva luni. Acolo mos dar... noştri şi cu şantierul ? Eşti mulţu­ plinit încă din 20. Altfel... n-aveţi trebui să se deplaseze la comitet.
lelor metalice, aşezîndu-le cu pre­ n-o să treci pe la noi. are mai mult loc să zburde. Aici mită ? Ai vreo sarcină de partid ? grijă, m-ar fi luat ei băieţii din bri­
„Moşul“ are multe griji care-l fră- sînt prea multe maşini. — Acum bănuiesc „baiul". :k
cizie pe locurile indicate. Piesă cu mîn'tă. Parcă nu de două zile ci de — Cred că ăsta pe care-l bănu­ Ce să spună Ecaterina Ştlrbu ? gadă la întrebări...
pisă şi ansamblu cu ansamblu, două luni nu l-a văzut pe secretar. Pe Lucia Mesa, secretarul comi­ iţi era, tovarăşe decretar. Ne-ar tre­ Tovarăşii săi de muncă sînt buni. Şi — Dar în rest? ...Sediul, comitetului de partid al
imensa construcţie se însăilează, Hala centrală a laminorului trebuie tetului de partid o cunoaşte de­ bui o ¦locuinţă mai mare. colegele de la cămin. Munca pe — Toi bine. Am un costum cu f.C.S.H. Aplecat asupra mesei de
capătă contururi şi dimensiuni pre­ terminată pînă la 23 August. Asta mult. De cînd a venii ca brigadieră, — Totuşi, voi v-aţi construit o şantier e frumoasă. Ii păruse ei rău lucru, tovarăşul Cornel Covaliov,
cise: hala de profile mijlocii, hala se va face. Angajamentul e sfînt. casă. după cile mi-amintesc. şt citid se despărţise de şantierul 420 metrul. Ca al dumneavoastră, secretarul comitetului răsfoieşte cu
de benzi, hala de sîrrnă. Lamino­ Apoi, va pleca în concediu în Ce­ la chemarea U.T.M.-ului pentru a Sudoriţa este pusă in încurcătură. de la Galaţi după ce se căsătorise. atenţie carneţelul cu însemnări de
rul de 450 mm. — noul „prunc“ al hoslovacia. Şi asta e lucru cert. munci pe şantierul tineretului de la — Ne-am consiruii, dar... la Tur- Dar munca pe care o îndeplineşte cu care v-am văzut, de întîi mai. pe şantier. Flecare problemă, fiecare
După aceea va pleca într-o ţară în­ Hunedoara. Era cea mal frumoasă nu Măgurele. acum n-ar schimba-o pentru nimic Nu l-am îmbrăcat încă pînă acum. sesizare, trebuie să-şi găsească solu­
Himedoarei, cum îi spun construc­ depărtată unde va participa la mon­ dar şl cea mai harnică din briga­ — De ce tocmai acolo? in lume. Desigur, la început i s-a Şt pantofi de 300 — Romarta!
torii în glumă — se înalţă mai tarea unei fabrici de ciment. Pe dă. La început a muncit la săpă­ — Bărbatu-meu! Cînd ne-am părut greu. îşi aduce aminte. Lucra Ştiţi, mai merg şi alţii în excursie. ţionarea justă. „Pentru îndreptarea
repede şi mai voinic decît fraţii rare din băieţi îi va lua cu el ? Asta turi, apoi la betonieră. Mai târziu apucai de ea am zis s-o facem ca să pe acoperişul halei. Era înlr-una Să nu rămânem noi cei din Hune­ deficienţelor semnalate de şeful sec­
fie. Roate se vor ridica şi pe acolo din primele zile ale primăverii. doara mai prejos. torului montaj se cer luate măsuri
săi de alături — blumingul de s-a calificat. A trecut pe un exca­ fabrici şi uzine. Că se ridică în Dinspre dealurile Buiturului, de urgente. Secretarul organizaţiei de
W)00 şi laminorul de 650. vator. Acum, şantierul o socoteşte toata ţara... peste apa Cernii adierea vântului ~k bază din sectorul de exploatare a
printre cele mal bune macaraglste. aducea mireasmă proaspătă. Şi-a utilajelor să vină la ora două la co­
-4r Ce repede păşeşte viaţa înainte! ir îndreptat privirea intr-acolo. Apoi Zeci de oameni de pe şantiere se mitet. Trebuie discutat cu el: cum
către oraş. O clipă a avut impresia adresează secretarului comitetului pot veni comuniştii din acest sec­
Fetiţa aceasta simplă venită din ...O fată cu ochii albaştri şi lim­ că pomii înfloriţi şi Lunca Peştl- de partid cu zeci de probleme. Une­ tor în sprijinul celor de pe şantier?
Pleniţa, un sat undeva în cîmpia pezi ca cerul senin. şulul crestele înzăpezite ale munţi­ le privind munca de partid. Altele Pentru soluţionarea cererilor făcute
Olteniei, a devenit o muncitoare cu lor, întreaga panoramă se roteşte producţia. \Altele...
Rîdicîndu-şi pentru o secundă ca înaltă calificare, fruntaşă în produc­ Şorţul şi mănuşile de proiecţie, în jurul său. Dar, nu. Era numai de Eva Ciobanu şi Augustin Păcu­
centura de siguranţă cu frânghiile o impresie. Nu se rotea nimic. Doar Lui Augustul Păcuraru l-a năs­ raru să se formeze o comisie din
pul din masca de protecţie, sudorul (rJjts emttăf-i ţie, s-a căsătorit cu un băiat bun atirnale peste umeri, îi trădează cut soţia. Doi copii gemeni. Acea­ partea sindicatului care să constate
electric Marin Mitrana îşi plimbă ca şi ea de pe şantier şi lat-o acum ocupaţia. Este una din sudoriţele ştia bine că munţii cu crestele în-- stă bucurie, a adus cu ea şi o gri­ condiţiile de locuit ale celor în cau­
cetăţeancă şi constructoare a Hune­ electrice rare lucrează sus, la înăl­ zăpezile, blocurile multicolore ale jă. Locuinţa nu e chiar potrivită ză. După aceea vom vedea cum ti
privirea peste panorama cunoscută ţimi. „omeului", castelul cu turnurile as­ pentru familia dublată. Lăcătuşul ajutăm. Ion Miişa de asemenea tre­
doarei noi. cuţite care poartă de veacuri slava montor Petre Hodora, vrea să în­
de fie fa n ţie ea şantierului. De pe cupola halei, — Te ştiam printre agitatoarele — Mă mai recunoaşteţi tovarăşe corăbiilor, coşurile legate de cer veţe încă o meserie. Ar dori să cu­ buie sprijinit prin sindicat să-şl
secretar? întreabă sudoriţa cu o prin permanentele lor dîre de fum, noască şi sudura electrică. Dar nu trimită fetiţa la tratament".
şantierul cu ferfota-i obişnuită — organizaţiei de bază — reia secre­ mândrie, uşor ascunsă. tiu pot s-o ia din loc aiurea, la plim­ găseşte o carte nici in bibliotecă şi
tarul. bare. Şi-a înQordat privirea. Da, nu nici la librărie. De unde să şi-o Problemele sini notate in agendă
cu zecile de sclipiri orbitoare care e o problemă. Ş-apoi, mai sînt unele Unde a mai văzut-o pe fata asta mişca nimic. Blocurile multicolore, procure ? Poate ştie secretarul... pentru a fi urmărite.
lucruri aici pe şantier, care nu se — Sînt şi acum. cu ochii albaştri ? Da, îşi aminteşte. castelul cu turnurile ascuţite, coşu­ ion Muşa are o fetiţă bolnavă. Ai
ţîşnesc din aparatele de sudat, cu fac cum trebuie. Lucrările de mon­ — Dar, mi se pare că te-ai ho­ Cînd a cunoscut-o, era mai întune­ rile fumeginde şedeau cuminţi pe dori să primească un bilet pentru -k
neîntreruptul duie-vino al bascu­ tare... tărât să rămâi toată viaţa uiemistă. cată la chip. Nu avea zimbetul locurile lor. A privit drept în jos. băile Vicloria-0radea. A făcut o ce­
lantelor, cu zgomotele metalice care Lucia rîde. acesta care-i străluceşte pe faţă. Vai, ce depărtare! Printr-o mişcare rere la sindicat dar solicită şi spri­ Noua construcţie a Hunedoarei
se pierd în uruitul motoarelor — se Secretarul îl ascultă atent. E vor­ — Cît mă pot socoti printre ti­ Din cauza asta n-o recunoscu-sc jinul comitetului de partid. Ingine­ capătă contururi şi dimensiuni pre­
ba de lucruri serioase. Trebuie gîn- neri, desigur că voi rămâne utemis- de la primo vedere. involuntară a pipăit centura de si­ rul Ludwig Modriţki, şeful lotului
poale vedea în toată imensitatea dite cu tocită răspunderea. tă. Dar... mi-aţi luat-o înainte cu guranţă. Era prinsă bine. Ş-a uitat montaj e nemulţumit de exploatarea cise. Laminorul de 450 mm. creşte
iui, uriaş şi admirabil tablou viu. vorba, lovarăşe secretar. Tocmai ţi­ Era într-o dimineaţă din ianuarie în sus. Cerul era albastru şi liniş­ utilajelor loco tractor, de ritmul şi mai repede şi mai voinic decît fra­
Privirea sudorului se opreşte asupra — Te aştept mîine dimineaţă la neam să vă întilnesc... Mi-am strîns sau februarie. La comitetul de ppr- tit. Emoţiile trecuseră. A povestit calitatea reparaţiilor acestor utila­ ţii săi de alături. Odată cu el se
comitet, Kolty-baci. Dimineaţă la toate recomandările. Dosarul de can­ tid venise o fată necăjită şi înghe­ je. Monlorii au nevoie de sprijinul înalţă noul furnal de 1.000 m. c.,
maşinuţ.ei cunoscute care stopează ora 7. In chestiunile astea trebuie didat e gata. Aştept să se întruneas­ ţată de frig. „Sint din Constanţa iniimplarea unei, colege. La citva comitetului de partid. Secretarii ce­
în hala de semifabricate. să judecăm mai mulţi. Şi... puţin că organizaţia de bază... şl sirii membră de partid — a spus timp s-a trezit mutată într-o echipă lor două organizaţii de bază de pe noul cuptor Martin de 400 tone. no*
mai pe-ndelete. ea. Vreau să lucrez aici, în Hune­ de sudori pe sol. Nu i-a plpciit insă şantier — tovarăşii Iosif Bocan ile cvartaluri de locuinţe ale Hune­
— A venii secretarul nostru — :k doara. Vă rog să mă ajutaţi“. Se­ noul loc de muncă. S-a cerut din de la montaje-instalaţii şi I-oan Slo-
spune Mitrana tovarăşului care lu­ ...Dinspre hala liniei de sîrmă cretarul i-a ascultat cu atenţie po­ nou sus. De alunei n-a mai avut ian de la săpări-belonări — îl aş­ doarei.
crează în apropiere. Şi, punînd la apar două muncitoare. vestea. Cu cliiva ani în urmă fusese teamă. teaptă pe secretarul comitetului cu... Printre miile de constructori care
— Pine că vă întilnesc tovarăşe o sudoriţă harnică, fruntaşă în pro­ un camion de probleme.
o parte masca şi aparatul de su­ •fr secretar. V um căutat şi pe la co­ ducţie pe şantierul naval din Ga­ — Tot nu mi-ai spus, cu munca făuresc cu minţile şi cu mîinlle lor
mitet... laţi. Căsăiorindu-se, şi-a urmat so­ de partid cum te împaci? Ai vreo Cum e şi firesc, problemele pri­ aceste minunate bunuri se numă­
dai, porneşte pe scheletele metalice ...S-a oprit lingă o macara pe şe­ — E vreun hai ? ţul la Constanţa. Se iubeau. Viaţa sarcină ? vind munca de partid ocupă locul ră . şi un om încă tînăr, bine le­
eu o siguranţă demnă de invidiat nile. Sudoriţa Eva Ciobanii zâmbeşte. î se părea frumoasă. De la un timp principal îţi preocupările secretaru­ gat, care poartă un costum simplii,
chiar şi de un veritabil acrobat pe Se gindeşie cum să înceapă. O ia insă, bărbatul a început să vină — Sînt agitatoare. Cum mă achit lui de comitet. „Camionul cu pro­ de culoare deschisă. Personal nu
sîrmă. Asemeni m ei furnici care duce în mai pe ocolite: axisü băut, să-şi petreacă nopţile de sarcină ? Întrebaţi pe tovarăşii bleme" al tovarăşilor Bocan şi Sto- l-am văzut cu lopata sau cu mis­
braţele-i minuscule un pai de- şapte — Bai mare! în altă parte. Au urmat certuri, apoi din biroul organizaţiei de bază. Şl ian se „goleşte“ treptat chiar pe tria in mină. Nu l-am văzut nici în
— Mă duc jos să-l întilnesc I ori cît ea, ingenioasa maşină părea — Cu cîştigul ? maltratările. Şi-a dat seama că se — uitaţi-vă şi pe graficul de pro­ şantier. Cei doi secretari de orga­ cabina vreunei, macarale şi nici cu
mai spune ei, fără să-şi întoarcă că se joacă cu unul din s'iîlpll de — Da de unde! Cu cîştigul sini înşelase asupra omului de care-şi ducţie ! nizaţii ds bază primesc pe loc răs­ ochelarii de sudor pe frunte. I-am
privirea. susţinere a halei — un adevărat mulţumită. Stau foarte bine. Luna legase soarta. Să îndure aşa toată punsuri la toate întrebările care-i simţit însă prezenţa peste tot. Şl
colos de metal. Rldlcîndu-l şi apoi trecută am câştigat peste 2.300 lei. viaţa? Nu. Şi a pornit pe drumul ...Marin Mitrana a izbutii însfir- frământă: cum să organizeze agi­ acolo unde se sapă fundaţiile, şl
¦k Soţui iot cam otita. care ducea spre Hunedoara. Să fie şit să dea de secretarul comitetului taţia vizuală în înliinplnarea zilei
ú l mai departe de ei. Să nu-l mai de partid. de 23 August, cum să instruiască unde se toarnă betonul şi utide
.. Capătul halei liniei mijlocii. coborîndu-l puţin, deplasîndu-se cu agitatorii., în ce fel să urmărească se montează piesele marilor agre­
gate. I-atn simţit prezenţa în
Un om cărunt dar cu ţinuta drea, el înainte şl la dreapta, maşina îl inimile constructorilor hiCnedorenl.

ia, descrie cu mîinile nişte semne aşeză pe locul şi în poziţia voită. Acest om e secretarul comitetului
de partid... V-am făcut, cunoştinţă
prin aer. La prima vedere pare un In fereastra cabinei apare un chip

dirijor. O orchestră pe şantier? zâmbitor. Puţin ciufulită, cu faţa

Fără îndoială că tiu! „Orchestfan ¦ arsă de soare, muncitoarea de pe

ţii" lui Emeric Kotty — muncitorii macara pare mal degrabă un băle-

dintr-o echipă de montori-insta- 'andru.

lalori — abia se observă sus pe — Tu te jucai cu stilpul acesta, cu el...
scheletele metalice ale construcţiei. ucico? Te ţii de năzdrăvănii!
Concentrat asupra lucrului, meşte­ — Dar, nu mă jucam... C. MAGDALIN