Page 63 - 1961-08
P. 63
ffnrnia'KatWlWHmCTmM npT'Mnr. snnrAUSiwirjrT N r. 2069
M I M E L E ŞTIftl« U L JIflE k E Ş T IR I !n 1 u . A . continuă represiunile
împotriva populaţiei de cuioare
i r --- ---------- : ""........... J” *
mmm WASHINGTON 18 (Agerpres).
Agenţiile cte presă relatează că
iI în Statele Unite continuă repre loare împotriva segregaţiei ra
siunile împotriva populaţiei de siale, pastorul Martin Lutheri
P11 i King, a declarat, după cum a-
lintiţă agenţia Associated Press,
11
[i Ene?'T’i-iR'MCTOrrK'iSrroTTJT,:r>ti culoare. Astfel, după cum anun că Asociaţia naţională pentru
ţă agenţia Reuter, tribunalul din propăşirea populaţiei de culoare!
ULTIMELE ŞTIRI - ULTIMELE ŞTIRI oraşul Monticello, statul Geor- pregăteşte o acţiune pe scară na
gia, a hotărît executarea pe sca ţională pentru dobîndirea drep<
unul electric a unui tînăr ne tului de vot de care au fost lip,
gru în vîrstă de 15 ani, sub a-
„Deutsche Woche“ despre problema germană U l i i i ini Anaslas MIKolan cuzaţia că ar fi comis o crimă. siţi majoritatea negrilor ameri
cani.
MONCHEN 18 (Agerpres). ne, aminteşte săptăminalul, au guvernul creştin-demoqrat de la I n li In oraşul Birmingham, statul
In ultimul său număr, săptămî- subliniat în toate declaraţiile lor Bonn au constat în refuzul de a Alabama, poliţia a mai arestat La New York, anunţă agenţia
nalul vest-german „Deutsche Wo- că se garantează libertatea şi le lua cunoştinţă de rezultatele răz TOKIO 18 (Agerpres) - TASS venit să salute pe reprezentantul 4 „călători ai libertăţii“, pentru Associated Press, un mare grup
che“ a publicat un articol în care găturile cu lumea exterioară ale boiului; au constat în continuarea transmite : guvernului sovietic. Ei purtau faptul că au intrat într-o staţie de tineri albi şi negri au orga
subliniază că, în ciuda încercărilor Berlinului occidental după încheie acestui război prin toate mijloace steaguri roşii şi pancarte pe care de aşteptare a autobuzelor „re nizat un „marş al libertăţii“ în
cercurilor politice de la Bonn de rea tratatului de pace cu R.D. le. Această politică poate fi sin Continuîndu-şi vizita în Japo era scris în limba rusă : „Bine aţi zervată exclusiv albilor“. Agen semn de protest împotriva dis
a impune o politică rigidă, o vii Germania. tetizată doar prinţtj-o frază ca a* nia, A. I. Mikoian, prim-vicepre- venit, Ana.-.tas Ivanovici Miko ţia Associated Press subliniază criminării rasiale.
toare conferinţă internaţională în ceasta — echipa lui Adenauer a şedinte al Consiliului de Miniştri că ei au fost judecaţi şi condam
problema Germaniei şi a Berlinului !.Atunci, se întreabă „Deutsche promis poporului german că nu a al U.R.S.S., a participat la 16 au ian!“, „Pacea şi prietenia dintre naţi împreună cu alţi 200 de ti Agenţiile de presă anunţă că
este inevitabilă. Pînă acum; amin Woche“ — care a fost motivul pierdut războiul. Şi, în cele din gust la recepţia oferită în cinstea Japonia şi IJ.R.S.S. sînt indestruc neri membri ai organizaţiei recent alţi diplomaţi de culoare'
teşte revista, guvernul lui Ade urmă, Adenauer trebuia să-i con sa de ministrul Afacerilor Externe
nauer a făcut tot ce i-a stat în pentru care politica guvernamenta vingă pe ceilalţi (adică pe aliaţii al Japoniei, Kosaka, şi de minis tibile“. „Călătorii libertăţii“. au căzut victime ale discrimi
putinţă pentru a împiedica, sau lă în Republica Federală, şi îm occidentali ai Germaniei federale trul Comerţului Exterior şi Indus In aceeaşi zi, A. I. Mikoian a
oel puţin, cum se spune în arti preună cu această politică şi Între — n.r.) că acest lucru este ade In oraşul Jackson din statul nării rasiale. Astfel, Kalula1
col, „pentru a întîrzia trecerea la gul aparat competent ău adoptat vărat“. In momentul de faţă însă, oferit un dejun în cinstea membri
faza tratativelor“. Şi aceasta, ob observă „Deutsche Woche“ — a- Mississippi a început procesul Arnri Abed'i, primarul unui oraş1
servă „Deutsche Woche“, deşi s~a o poziţie care trebuia să apără
.văzut bine că o asemenea politică celui care apreciază în mod realist ceastă politică poate fi considera din Tanganica şi membru al A-
rigidă „nu a existat nici o dată lucrurile ca fiind lipsită de pers tă „falimentară“.
: ca posibilitate politică realistă“. pectivă ?“. ŞL subliniază mai de triei, Sato. Luînd cuvîntul în ca lor guvernului japonez, la care au intentat unui număr de 188 de dunării Naţionale din Tanganica,
De fapt, arată mai departe săp parte săptăminalul, de ce la Bonn A sosit timpul ca această poli
tămânalul, toată zarva stîrnită de s-a instistat în aplicarea cu forţa tică de rigiditate să fie schimbată; drul recepţiei, A. I. Mikoian a de luat parte primul ministru Ikeda „călători ai libertăţii“, albi şi a intrat împreună cu doi prie
propaganda occidentală în jurul a acestei linii politice rigide, ast clarat : „Vrem să reglementăm şi mai mulţi membri ai guvernu
: problemei Berlinului nu face a lr fel încît oricine o punea la îndoială adică — explică „Deutsche Wo toate relaţiile dintre ţările noas negri. Agenţia Reuter anunţă că teni ai săi într-o cofetărie din-t
i ceva decît să falsifice problema. şi se pronunţa în favoarea tratati che“ — „politica germană trebuie tre, să curăţim complet calea spre lui. aproape în fiecare zi au loc pro tr-un oraş din Virginia. Patro
' Per,?’u că, observă „Deutsche Wo velor era considerat „defetist“ şi să părăsească drumul actual care relaţii prieteneşti de adevărată In cursul serii, trei mari orga cese intentate luptătorilor împo nul cofetăriei le-a cerut să pă
che“, contrar afirmaţiilor false ale „trădător al cauzei occidentale“?. o duce spre neant“. Cercurile con
j politicienilor occidentali interesaţi Răspunsul la această întrebare es nizaţii economice japoneze — Fe
In menţinerea unei atmosfere de te limpede. Guvernul creştin-de- ducătoare de la Bonn, continuă
Incordare, nimeni nu a ameninţat mocrat al lui Adenauer are ne revista, trebuie să-şi dea seama bună vecinătate. Năzuinţa de a deraţia organizaţiilor economice, triva discriminării rasiale. Pînă răsească imediat localul. CîncB
vreun moment Berlinul occiden voie de o asemenea politică !,de că războiul în care se încăpăţînea-
tal şi actuala sa formă de viaţă. forţă“ pentru a-şi justifica mili avea cu vecinii relaţii bune, cins Camera de comerţ şi industrie a în prezent toţi cei care au apărut! Departamentul de Stat a ceruţi
Conducătorul guvernului sovietic tarizarea ţării şi a-şi promova ţe ză s.ă creadă „nu mai poate fi tite, este piatra unghiulară a po Japoniei şi Consiliul japonez pen în faţa instanţelor de judecată explicaţii patronului cofetăriei',
şl cei ai guvernului R. D. Germa- lurile sale revanşarde. „Aceasta continuat“ şi trebuie să includă în liticii noastre externe“. Uniunea tru dezvoltarea comerţului interna au fost condamnaţi la închisoa acesta a răspuns că localul „a-
este cauza paraliziei politicii ger tratativele viitoare — tratative Sovietică, a arătat A. I. Mikoian, ţional — au oferit un dineu în re pe diferite termene şi amen parţine unei societăţi care duce
care, subliniază săptăminalul, sînt cinstea prim-vicepreşedintelui Con daţi. politica refuzului de a deservi
mane — scrie „Deutsche Woche“ inevitabile“ — idei constructive. nu poate să privească indiferentă siliului de Miniştri al U.R.S.S.,
— cei 13 ani de politică dusă dc Anume, încheie „Deutsche Woche“, pactul militar americano-japonez.
următoarea idee — ieşirea Ger A. I. Mikoian. La dineu au luat pe negri“. Această societate de-i
Potrivit acestui pact, pe teritoriul parte un mare număr de oameni Protestînd împotriva întemni ţine numeroase cofetării în sta
Japoniei sînt amplasate forţe ar de afaceri. In timpul dineului au ţării tinerilor albi şi negri dta tele Virginia, Carolina dte nord,
mate străine ale căror tunuri sînt rostit cuvîntări Isidzaka, preşedin către autorităţile rasiste din di Georgia, Tennessee şi chiar la
îndreptate direct spre Uniunea So tele Federaţiei organizaţiilor eco ferite state din S.U.A., condu Washington.
cătorul luptei populaţiei de cu
vietică, a declarat el. nomice şi A. I. Mikoian.
Statele vecine trebuie să fie
prietene a declarat A. I. Miko
ian. „Noi, a spus el, dorim o
prietenie veşnică cu vecina noastră Conferinţa de îa Geneva pentru
Japonia“.
maniei din sfera blocurilor mili Joi dimineaţa, A. I. Mikoian a
« erioase divergenţe tare pentru a-i da posibilitatea vizitat Universitatea din Tokio, reglementarea problemei laoţiene
să pună capăt nu numai din punct cea mai mare instituţie de învă-
înîre puterile occidentale de vedere juridic ci şi din punct ţămînt superior din Japonia. Stu GENEVA 18 (Agerpres). — lege această problemă de aceea vire ia problema evacuării triU
în problema germană de vedere faptic stării de război denţii, cadrele didactice au făcut TASS transmite cu totul diferită a funcţiunilor şi pelor străine şi a personalului
în care am continuat să trăim pî oaspetelui sovietic o primire cal împuternicirilor Comisiei interna militar străin, proiectul Indiei,
nă în prezent“. dă. Peste 1.000 de studenţi au Modalitatea evacuării trupelor ţionale de control. Critieînd a- precum şi o parte a proiectului
străine şi personalului militar ceastă poziţie, delegaţiile parti american (fără formulările ca
LONDRA 18 (Agerpres). Co nedy, de Gaulle şi primul minis C e d eclară am basadorul A ngliei străin s-a aflat în centrul aten dului Neo Lao Haksat, R. P. privire la funcţiile şi împuternN
respondentul Agenţiei TASS E. tru Macmillan în problema Ger în G e rm a n ia occidentala ţiei şedinţei din 17 august (în Chineze, U.R.S.S., Poloniei au a- cirile Comisiei internaţionale',
Egorov, transmite : maniei. componenţă restrînsă) a confe rătat că S.U.A. urmăresc cu în- despre care s-a arătat mai sus)'.
rinţei internaţionale pentru regle căpăţînare să condiţioneze eva Delegaţia Uniunii Sovietice a de
In ultimele zile ies la iveală In acelaşi timp „Daily Ex cuarea trupelor străine din Laos clarat totodată că problema fi
indicii care atestă că în rîndu- press" se pronunţă hotărît împo mentarea problemei laoţiene. de acceptarea cererii americane xării itinerar iilor şi punctelor de
rile puterilor occidentale se ma triva sprijinirii cererii Germa referitoare la stabilirea „unui con frontieră pentru evacuarea tru
nifestă divergente serioase în niei occidentale de a se institui LONDRA 18 (Agerpres). —• un concurs ciclist la care lua Participanţii la conferinţă au a- trol larg şi multilateral“ al Co pelor străine trebuie să fie hotă-
„embargoul“ asupra comerţului TASS transmite : parte şi o echipă engleză. vut o atitudine pozitivă faţă de misiei internaţionale, ceea ce de rîtă după părerea ei, de guverJ.
: problema germană şi în proble cu R. D. Germană. „Cereri de proiectele sovietic şi indian în a- fapt ar constitui un amestec în nul laoţian şi nu numai de Co
ma Berlinului occidental. acest fel nu trebuie încurajate“, „Ambasadorul Angliei declară Inapoindu-se în Berlinul occi ceastă problemă. Totodată, însă, treburile interne ale Laosului in misia internaţională, după cum
Corespondentul din W ashing scrie ziarul într-un articol de că domneşte linişte deplină“, dental, Steel a declarat: „Am delegaţia americană a încercat să dependent şi suveran. propune delegaţia americană.
fond. astfel rezumă ziarul „Daily Ex impresia că în ambele sectoare
ton al ziarului „Times“ se ocupă press“ impresiile ambasadorului viaţa decurge ca de obicei“. Dîndu-şi seama de întreaga înainte de încheierea şedinţei
¦în numărul din 17 august al zia- „Daily Express“ se referă în englez în Germania occidentala, zădărnicie a încercărilor ei de a din 17 august participanţii au
i rului de „criza din alianţa occi această ordine de idei la eşua Christopher Steel, care a vizitat ------- - — --------- ~ - ,5*®3 impune conferinţei acest proiect, început discutarea punctului ur
rea unui alt „embargo“ instituit Berlinul răsăritean şi s-a con delegaţia S.U.A. s-a văzut ne mător din proiectul de acord, şî
dentală“ în legătură cu proble de Statele Unite şi Anglia asu Noi proteste împotriva sosirii unităţilor voită să retragă o parte din for anume protocolul cu privire la
ma Tratatului de pace german. pra comerţului cu Uniinea So vins personal ce valoare au năs vest-germane pe teritoriu! englez mulările proiectului său. interzicerea aducerii pe teritoriul
„In timp ce este clar că S.U.A. vietică. „Anglia şi Statele Uni cocirile calomnioase pe care le Laosului a unor unităţi militare
şi Anglia abordtează această pro te, scrie ziarul, au introdus res răspîndeşte presa occidentală în LONDRA 18 (Agerpres). despre această propunere şi dis Conferinţa a adoptat hotărîrea străine şi a personalului militar
blemă într-un mod asemănător tricţii asupra exportului mărfu legătură cu situaţia din capitala Ilotărîrea guvernului englez cutarea ei. Unii membri ai aso de a transmite Comisiei de re străin.
sau chiar identic — scrie cores rilor lor în Rusia. Dar care a R.D.G. de a pune la ‘dispoziţia Bun- ciaţiei au declarat că dacă a- dactare proiectul sovietic cu pri-
pondentul — presiunile exercita- foşt rezultatul ? Lansarea de deswehrului vest-german baze pe ceastă invitaţie va fi fădută ei
! te de Germania occidentală cu sateliţi şi cosmonauţi“. Corespondentul ziarului „Daily teritoriul Angliei stîrneşte indig se vor retrage din organizaţie. ; vn $)$>>:
scopul de a se întreprinde ac Express“ descrie astfel vizita
ţiuni nu numai că sînt reprobate In acelaşi timp ziarul se îndo ambasadorului Angliei: „Cil narea poporului englez. Un veteran de război a de p S I hO a
’dar sînt considterate chiar pri ieşte foarte mult de faptul că drapelul englez fluturînd pe ca După cum relatează ziarul clarat cu ironie amară : „Dacă
mejdioase“. Corespondentul subli însăşi Germania occidentală va pota automobilului său, ambasa vom invita la noi pe tanchiştii
renunţa la comerţul avantajos cu dorul Angliei în Germania occi „Daily Worker“, Asociaţia foş batalionului de blindate, atunci
niază că dacă Germania occiden R. D. Germană. „Ii cunoaştem dentală, Steel, a intrat astăzi în tilor combatanţi-tanchişti din
pe germanii occidentali, scrie Berlinul răsăritean. Cardiff a respins cu indignare anul următor, preşedintele nostru
tală va continua presiunile „a- ziarul, ei vor vorbi mult despre va fi comandantul lui von
cest lucru poate provoca încor embargouri şi boicoturi. Dar ei Timp de 25 dte minute Steel propunerea de a invita la un de
dare în cadrul alianţei“. nu vor sista exportul lor în Ger a parcurs tot oraşul şi nimeni jun dinlr-un ,.,gest de prietenie“, Kleist 1“.
mania răsăriteană. Acest export nu l-a oprit. Intr-adevăr, el a pe tanchiştii ?undeswehrului ca Comitetul Sindicatului unificat
Comentatorul diplomatic al le aduce prea mulţi bani“. trebuit să facă un mic ocol pen re în septembrie vor sosi la ba
ziarului „Daily Telegraph“, Mil tru a evita o stradă care era za de la Gâstlemartin (Pem al constructorilor de maşini din
ion, subliniază, de asemenea, barată. Acolo avea tocmai loc broke). Indignarea membrilor a- oraşul Glasgow reprezentînd
Uipsa concordanţei în poziţiile 28.000 de membri, a adoptat în
Statelor Unite, Angliei şi Fran-
!ţei. „Problema principală, care
‘ se află în momentul de fată în E©s©eE seciaţiei a foşt atît de mare in unanimitate o rezoluţie care
faţa Angliei, Franţei şi Statelor Ultracolonialiştii pun la cale cit s-au hotărît ca nici măcar condamnă crearea de baze vest- J. Criinmins este un simplu late apreciabilă din acest pro O*
Unite în legătură cu Berlinul să nu se amintească în protocol germane în Anglia. băcan. Vinde măsline' şi cafea dus „adus cu greutate de de
occidental, scrie el, constă în e-
îaboiarea unei doctrine comuna un nou puci militar şi-şi vede liniştit de negustorie. parte“.
de bază care să fie un îndreptar
In orăşelul lui, Trumansburg, A doua zi, un nou anunţ a
pentru acţiunile viitoare. E de PARIS 18 (Agerpres). — TASS au încercat să pornească împotri tfZ , _ . . „ &4r- If Crimmins e cunoscut sub po apărut pe uşa băcăniei. Dl.
transmite : T A M M IP j B JL î m i recla „băcanul filozof“. Are o- Crimmins anunţa că „apa in
mirare că pînă în prezent nu va Oranului. mul teoriile lui şi între o por stantanee“ vîndută cu o zi îna
s-a făcut acest lucru, dar aceas Ziarul „Paris Presse L’Intransi Ziarul relatează că în Algeria ® BOGOTA. Greva inetalur- vcndicări. Greva a fost declara ţie de batog şi un pfund de pi inte este cea mai obişnuită apă
ta este realitatea“. geant“ relatează că în Algeria cir giştilor din oraşul columbian tă în semn de protest împotriva per lăsa uneori clienţilor şi eîte chioară şi că toţi care se con-'
culă de cîteva zile zvonuri per şi în Franţa se difuzează în pre Medellin s-a încheiat după nouă concedierii unor muncitori, in o idee. Clienţii preluau ideile sideră nemulţumiţi dc efectul
Hilton scrie că ministrul Afa sistente că s-au făcut încercări zent o aşa-zisă „scrisoare către zile cu victoria greviştilor. Mun clusiv a şapte conducători sin băcanului în cost, odată cu pi noului produs pot veni să-şi
cerilor Externe al Angliei, Home, ofiţeri“. Autorii acestei scrisori — dicali. perul, iar Crimmins îşi oferea ia înapoi banii.
Intenţionează să-şi suspende con^ de a se organiza acolo un puci elemente ultracolonialiste — cer citorii au obţinut majorarea sa iniştit mai departe ideile, gra
cediul din cauza situaţiei care ofiţerilor comandanţi ai armatei ° TEHERAN. După cum rela tuit, fără să-i fie frică că o să Mulţi dintre cumpărătorii de
s-a creat în jurul Berlinului oc militar. După cum se anunţă, uni franceze „ca în cazul unei noi ex lariilor şi satisfacerea altor re- tează revista „Teheran Mossa- sărăcească din pricina aceasta. „apa instantanee“ s-au amuzai
cidental. Hilton face, de aseme plozii“ să se alăture împreună cu Dar iată că ultima idfce care teribil odată cu dl. Crimmins de.
nea, aluzie la o eventuală confe tăţi ale legiunii străine, situate în subalternii lor rebelilor. s-a născut in capul originalului întreaga afacere. Alţii s-au su
rinţă dintre preşedintele Ken- băcan din Trumansburg, avea părat. S-au simţit jigniţi. Cum ®
regiunea Saida, s-au răsculat şi să-i provoace bietului om ne poate să-şi permită un băcan *
aşteptate necazuri. să le spună cai verzi pe pereţi? *
var“, „o serie de hani şi mari
Una din teoriile băcanului — Scuzaţi-mă — le-a spus o
moşieri, considerînd că guver psiholog spune : băcanul. A fost numai o expe- t
rienţă. Am vrut să dem onstrz "
Cea a n i i coiferiifa de la P u ia iei Iile nul a renunţat definitiv lai pro — La noi totul e chestie de unor prieteni că vînzarea „a- °
gramul împărţirii pămîntului, au pei instantanee“, a farfuriilor «
atacat pi ţăranii care au primit psihoză. Am ajuns în construi zburătoare, a atacului comu
recent pămînt, luîndu-1 de la ei rea psihozei publice mai tari nist şi a oricăror alte mărfuri
decît în bomba atomică.
La 17 august s-au încheiat lu Braziliei, a salutat în numele pre rea unor rezoluţii pozitive in le subliniază că planul american „A- cu forţa. In timpul acestui atac
crările conferinţei economice pan şeciintelui Braziliei, Quadros, „po gătură cu aceste probleme. lianţa pentru progres“ nu a dus
americane a Consiliului economic ziţia constructiva“ a delegaţiei deocamdată la rezultatele scontate au fost ucise şi rănite mai multe
Deşi ţările latino-americane, cu persoane“.
şi social al Organizaţiei Statelor Cubei excepţia Cubei, au semnat planul de guvernul american. Acest plan ®QTTAWA. După cum trans S-au găsit unii care să nu-l de felul acestora, începe să de
'Americane de la Pnnto del Este Dîndu-şi seama de atmosfelra american „alianţă pentru progres“, urmăreşte subordonarea totală a mite agenţia Reuter, greva do creadă. Şi atunci băcanul, am vină o specialitate americană.
(Uruguay), convocată la cererea ele nu au putut fi determinate dc economiei ţărilor Americii Latine cherilor din portul canadian Ha- biţios, a hotărît să facă o de O chestiune de psihoză.
creată în jurul delegaţiei cubane,
delegaţia Statelor Unite s-a abţi Statele Unite să realizeze o alian intereselor monopolurilor şi trus milfon, declarată în semn de
S.U.A. monstraţie. A pus pariu cu Băcanul filozof din Truman-
Scopul iniţial urmărit de guver- nut de a chema făţiş ţările lăţi ţă împotriva Cubei. In tot timpul turilor americane, arată ziarul. protest împotriva refuzului au cîţiva prieteni că el va face lu sburg şi-a sporit cu acest pri
i noi american prin convocarea aces Profiturile fabuloase stoarse de torităţilor de a mări salariile do mea să creadă orice va voi. lej renumele. Iată însă că s-au
i ţei conferinţe a fost încercarea de monopolurile americane din truda cherilor, a luat sfîrşit cu victo Ca experienţa să fie valabilă, găsit oameni pe care gluma lui
j i izola Cuba şi de a alinia ţări- Comentariu extern popoarelor látino-americane, rele ria greviştilor. prietenii i-au ceruţi ca acest Crimmins să-i deranjeze ceva
1Je latino-americane la politica a- vă ziarul uruguayan „El Popular“, „orice va voi“ să fie un lucru mai zdravgn chiar decît pe cei
no -americane să forrneze un bloc conferjinţei ?m întreaga Americă depăşesc cu mult aşa-zisul „ajutor“ Greva a fost declarată acum cit se poate de absurd şi de ce au plătit 3,40 dolari litrul
gresivă a Statelor Unite faţă de american „alianţă pentru progres“ 30 dc zile şi a paralizat întrea
Cuba revoluţionară. Această încer căruia i se poate spune mai bine ga activitate a portului. nelalocul lui. 4? apă chioară. Băcanul a fost
care a eşuat într-un mod lamenta- Băcanul, încrezător în opini chemat în faţa comisiei pentru
! bil. Delegaţia Cubei condusă de ostil Cubei, transfeţînd această Latină au fost organizate mitin „alianţă pentru regres“. Popoarele 0 BEIRUT. De la 14 august ile sale, a fost de ?cord. dercetarea activităţii antiameri-
! Ernesto Guevara, ministrul Indus sarcină delegaţiei Perului care a guri, demonstraţii şi chiar greve acestor ţări nu se vor lăsa angre continuă greva muncitorilor de După cîteva zile, un anunţ cane. Crimmins a rămas uimit.
afişat pe uşa băcăniei dădea de Dar prietenii i-au explicat în ce
triei, a desfăşurat o activitate di prezentat în cadrul unei şedinţe în semn de protest împotriva pla nate dc politica agresivă a S.U.A. la fabrica dc textile „Arida“ din şţjre trecătorilor că dl. J. Crim constă greşeala. Comisia e su
plomatică susţinută la conferinţă. secrete, restrînse, un proiect de nului american ;,alianţă pentru faţă de Cuba. Ele nu se vor ală oraşul Tripoli. Potrivit relatări
Peste o treime din proieitele dc rezoluţie în care derea izolarea progres“. In acelaşi timp, ziarele tura nici o dată agresorului împo lor presei, greva a fost declarată mins a pus în vînzare un nou părată pe Crimmins pentru că
produs : „Apa instantanee“, un nu s-a purtat „negustoreşte“.
rezoluţie şi amendamentele luate Cubei. Acest proiect a fost însă latino-americane şi numeroase per triva victimei agresiunii. în semn de protest împotriva ho~ liefiid miraculos, cu ajutorul că
ruia gospodinele prepară într-o Cum la uşa băcăniei acestei o-
în discuţie de conferinţă au apar condamnat cu hotărîre nu numai sonalităţi politice din diferite ţări Adao Pereira Nunes, membru tărîrii direcţiei fabricii de a con clipă cafeaua, supele şi orice nbrabile comisii apar zilnic ase
ţinut delegaţiei cubane. Multe dc- de Guevara, ci şi de delegaţiile au demascat adevăratele scopuri al Parlamentului brazilian, a de cedia 300 dc muncitori. Pînă în fel de bucate. Ca anunţul să menea anunţuri fantome care
: legaţii ale ţărilor latino-america- Argentinei, Braziliei, Ecuadorului, urmărite de S.U.A. prin convoca prezent au fost concediaţi 215 fie mai convingător, dl. Crim- sperie pe bietul trecător cu pri
ne au elogiat activitatea pozitivă Uruguayului şi altor ţări. rea acestei conferinţe. Astfel, zia clarat că politica şi planurile ela muncitori, ceilalţi urmînd să fie rîtins a pus spre înştiinţare şi mejdia comunistă, membrii co
ă delegaţiei cubane. Astfel, ziarul rul argentinian „Noticias Graficas“ borate de Washington au servit concediaţi în cursul viitoarelor preţul acestui nou produs, un misiei au considerat gestul lui
american „New York Post“- re Printre alte probleme discutate subliniază că S.U.A. au eşuat în întotdeauna planurilor S.U.A. de două zile. preţ cam pipărat : 3,40 dolari Crimmins drept un act de cor
de conferinţă a fost şi problema încercarea de a realiza principalele extindere a dominaţiei lor asupra curenţă neloială, menit să le
latează că „atenţia participanţilor coloniilor existente în această e- ° MADRID. In goană pentru litrul. ia clienţii. Şi, trebuie să recu
la conferinţă a fost îndreptată spre misferă, precum şi necesitatea în- sale intenţii pentru care convocase Americii Latine. profituri cit mai mari, organiza După ce a afişat acest anunţ, noască oricine că atragerea u-
Guevara. deoarece el întruchipea fiinţîării unor flote comerciale conferinţa. In primul rînd, relevă Scriitorul ecuadorian Adalberto torii unor lupte cu tauri au pus nui om dîn faţa gogoriţei agre
ză tot ceea ce trebuie să năzuiască proprii ale ţărilor latino-america- ziarul, propunerea în legătură cu în vinzare bilete peste capacitai- băcanul s-a retras emoţionat în siunii comuniste în faţa unui',
America Latină“... De asemenea, ne pentru ca aceste ţări să nu înfiinţarea unei comisii de supra Ortiz a subliniat în cadrul unei tea arenelor demontabile insta aşteptare. Dar n-a avut timp
ziarul „New York Times“ subli mai depindă de societăţile nord veghere care să controleze pe mai declaraţii că eşecul înregistrat de late joi în localitatea „la Espíen- să aştepte pentru că amatorii simplu paliar cu apă chioar i
niază că delegaţia Cubei a între americane de navigaţie care le im departe eefonomia ţărilor acestei S.U.A. la această conferinţă nu dida“, provincia Cadix. de „apă instantanee“ au şi în este o activitate prea antianv -
buinţat o strategie iscusită pentru pun chirii fabuloase. Manevrele de emisfere, a fost respinsă. Apoi, înseamnă că imperialiştii au renun ceput să curgă în prăvălie. „Apa ricana din punctul de vedere al
â contracara toate manevrele dele culise întreprinse de delegaţia a- „delegatul american Dillon se în ţat la planurile lor agresive faţă După cum relatează agenţia instantanee“ a avut un succes acelora care vînd tunuri şi r i
toarce în S.U.A. fără a fi obţinut de Cuba. Popoarele latino-ameri France Presse, aceste arene s-au simole măsline,
gaţiei americane de a izola Cuba.. măsuri concrete pentru sancţiona cane trebuie să lupte pentru îm colosal şi dl. Crimmins a vîn-
Corespondentul agenţiei Associa- rea Cubei aşa cum a urmărit“. piedicarea oricărei încercări de a- prăbuşii, omorînd două persoane dut în acea primă' zi o canli- P. DINU
gresiune împotriva poporului frate
b©d Press relatează că Clemente şi rănind alte 200, dintre care
cuban.
Mariani; ministrul de Finanţe al mericana au împiedicat adopta- Ziarul brazilian „Novos Rumos“ C. ALEXANDROAIE mai mulţi se află în stare gravă.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188: 189 ; <’5. Taxa plătită în numerar conform aprobării'Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr, 263-320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul ..6 Aopmt“ — j'nf ni