Page 64 - 1961-08

Vi, •.v.,-Dfcva

La Cugir, im ­

portant centru

—•r¦ m uncitoresc din
regiunea noas­

e anunţase sfirşitul zilei de muncă. Ei însă, ca şi cina 1 tră, s-a con­

k n-ar fi auzit, trebăluiau de zor. Lucrau tăcuţi, în mare J La Lupeni, Barza, Glielar sau Zlatna, minerii desfăşoară struit, in ultim ii
o însufleţită întrecere pentru sporirea producţiei şi îm bunătăţi­ ani, un frumos
grabă. După vreo ju m ă ta te de oră, Săbău Sever, j rea calităţii cărbunelui şi m inereurilor'. Roadele tot mai fru­
moase ale acestei întreceri, m inerii le închină celei de-a 17-a cartier de lo­
^ ş e f u l lor — adică al unei brigăzi de tineret din secţia locomo- ^ cuinţe.

% 'the a Atelierelor R.M.R. Simeria — le-a spus: _J

C — Pentru astăzi, ajunge. E cazul să m ai mergem şi acasă. ] aniversări a eliberării patriei. In fotogra­

i'M fine... -j fie : vedere din
noul cartier
fr — La ora 6 ! — i-a luat vorba un tinăr. La s b as sw « es &ens
muncitoresc Cu­
ţ- _ Atunci, poftă bună şi odihnă p lă cu tă ! C it m ai m ult cărbune cocsu­ \ rebut ăţ;“ întreaga c a n tita te ex­ gir.

I Săbău a mai zăbovit citeva minute. Apoi, s-a îmbrăcat şi a ţ rilor din Hunedoara ! Sub aceas­ trasă a fost de bună calitate.
tă lozincă frontaliştii sectorului Cele mai frumoase rezultate
l dat să plece. După cîţiva paşi pisă l-a sărit pe Ioan Delapeta, 1 IV B din Lupeni desfăşoară o le-au obţinut brigăzile conduse

Î un m uncitor vîrstnic — care lucrează în ateliere de peste 40 - j însufleţită întrecere în cinstea de Dumitru Pânţiru, Constantin
de ani — aplecat asupra unei piese. zilei de 23 August. R ezultatele Sirop şi Gavriîă Mesaroş, care
X m uncii lor sînt to t mai fru ­ au extras Intre 100 şi 300 tone
jtL Să vă dau o mină de a ju to r? — a întrebat tim id tînărul.']
Mulţam frumos, dar acum n-am nevoie...
X A doua zi — în 15 august a.c. — întreaga brigadă s-a 1

X prezentat la lucru cu o oră înainte. Şi tinerii au început im e - ¦j moase. cărbţipe peste pian.
Pînă în ziua de 18 august, Pe întreaga exploatare Lu­
[ diat lucrul, parcă m ai cu dvînt ca în ajun. Toţi se grăbeau să -j
bunăoară, ei au extras peste peni, num ai în ziua de 17 a u ­
[ termine lucrul înainte de venirea celorlalţi. ] plan 700 tone cărbune. T otoda­ gust au fost date peste plan 434
tă, datorită aplicării iniţiativei tone cărbune- cocsificabil.
[ şi aşa a fost. Cină primii oameni din celelalte echipe au j „Nici un vagonet de cărbune

f intrat în hală, locomotiva 324.355 a fost gata pentru probă. 1

t Cu o zi înainte de termen. ^

[ Bătrînul Delapeta, care a aflat imediat de isprava tinerilor, ^ eae Conferinţe consacrate zilei

r i-a strîns m ina lui Săbău şi T-a felicitat. ţ

— E o faptă frumoasă cee a ce aţi făcut v o i! J Desfăşurînd întrecerea sub Pentru a ilustra avîntul cu

[ Nu ne-am făcut decît datoria. Se apropie 23 August, o s ă r - ) lozinca „Succesul furnaliştilor care se m unceşte în abatajele

[bătoare scumpă poporului nostru şi vrem s-o cinstim cum se ¦ începe în abataje“, minerii din Gheţarului e suficient să amin­ nFJÜ??E2HEELî!1 .,
I cuvine. Brigada noastră i-a pregătit o cunună de succese. As­ Gheîar au obţinut în acest an tim că numai în ziua de 17 au­
{Ltăzi succese frumoase în muncă. gust au fost extrase peste plan n Povestea Văii Nandrului începe » La Combinatul Siderurgic lltrliedoara, Uzinele M etalurgice
am mai adăugat o floare... Apropierea zilei de 23 A ugust a 209 tone m inereu. De la înce­ ugu, Uzinele „Victoria“ Călan, întreprinderea de Construcţii
Da tinerii din brigada lui Săbău au mai adăugat o floare. dat un nou imbold activităţii lor. !j undeva în negura veacurilor. Precis, § Siderurgice Hunedoara, Întreprinderile miniere din Vaiea Jiu­
In perioada care a trecut din putul lunii curente şi pînă la lui, Brad, Gheţar şi alte multe uzine, fabrici etc. au loc în
[l)a r nu numai ei au făcut acest lucru. Lucian Neamţu, tinăr această lună, zi de zi ei au tri­ data de 18, cantitatea extrasă E nu se ştie de cînd. Oamenii şi-au « aceste zile conferinţe co n sacrate zilei de 23 August, m area
mis la ziuă însem nate cantităti peste plan se ridică la 2.422 sărbătoare naţională a poporului nostru.
de minereu. g durat aici case. Solul, nu prea rodi- “
tone. Cu acest prilej iau cuvîntul membri ai Biroului Comite­
[şi el, elev fruntaş la şcoala m edie serală, a m ai propus o ino- • g tor, i-a obligat pe aceştia să mear- g tului regional de partid, membri ai Comitetelor raionale şi
orăşeneşti de partid, activişti din aparatu l de partid şi de sta t
t v a ţie ; Traian Irimie, împreuna cu echipa sa, cu toate că a ‘ § gă pentru a-şi găsi de lucru la IIu- | e t c . In cuvîntul lor vorbitorii reliefează m area sem nificaţie a
acestei zile şi subliniază m unca plină de elan depusă de oa­
[a v u t de trecut peste m ulte greutăţi, a respectat întocm ai fer- 3 g nedoara ori Teliuc. O viaţă de chi- g
menii mancii din regiunea noastră pentru traducerea în viată
Im e n e le ; echipa de sudori condusă de Ş tefa n Cîrciumaru a ) g nuri şi lipsuri au dus pînă cînd po- 1 a hotâririlor partidului şi guvernului, pentru continua întărire
şi înflorire a scumpei noastre patrii.
t term inat înainte de vrem e grupul de roţi de la locom otiva ) « porul, condus de partid, a schimbat a

740.096. ş i încă vreo citev a flori. Locomotiva R l, datorită reparaţiei i Iii m i r i e r e u t u i ! g orînduirea cea crudă şi nedreaptă. “

['de bună calitate, a p u tu t fi d a tă în exploatare la num ai o zi •] 3 ...In anii care au urmat după răz- !1

^după intrarea în probă (în mod frecvent proba durează 2-3 } In ziua de 15 august m ihe- Rezultate frumoase pe linia | boi, oamenii şi locurile au rămas »
rii din echipa condusă de Pe­ îndeplinirii sarcinilor de plan
{ z ile ); în prima jum ătate a lunii august, deşi tim pul a fo st] tru Slava d e -la sectorul 30 + 60 a u obţinut ş-7' echipele condu­ g aceleaşi. S-a schimbat însă mult g
Musariu, al Exploatării miniere se de P etru Ghilean, Gheorghe
Icălduros, n-au existat încălziri la cuzineţii osiilor, ceea ce do- 1 Marcu şi Florea Vasiu. 2 viaţa lor, traiul de Fiecare zi. De la «
Barza raportau că au îndepli­
m Peştişul Mic şi pînă sus, la Valea S

ivedeşte, de asemenea, un lucru de bună calitate. g Roatei, mergînd azi pe firul pîrîia- g ------------ --- ' 11 ' ¦-rxx\ ------------------ -- -

Cununa de succese pe care o închină colectivul de muncă S şiilui Petoc, în satele Josani, Valea g

[a l secţiei locomotive zilei de 23 August este cit se poate de nit planul lunii curente şi că au g Nandrului ori în Nandru, pe tot par- S
In
[bogată. In ea se oglindesc eforturile depuse de muncitori peT- n o d u ri g cursul acesta, noul te întîmpină la g
început să dea producţie în
I tru a obţine succese cît mai frumoase, în ea se oglindeşte inal- a fiecare pas.
Vtul patriotism o.l oamenilor m uncii. Minerii de la mina Stănija au
1 "N-T. ANDRONACHE contul lunii septembrie. Acest hofărit să întîm pine ziua de 23 « Casele mari, arătoase, durate din «
succes a însufleţit munca celor­ August cu rezultate cît mai
..J *—/ V--’>—/ -—t•—l «—f —.I '—' *—/\—J /«—S <—/ —1 1_./ v_/ _/1 } _ _ -,t . .t 1 »._j %. lalte echioe din sector. frumoase în lupta pentru îm­ g cărămidă, poartă amprenta noului, g

a (n anii regimului democrat-popular, g Âs2 t e r m i n a t f r e t e r s ş u î ridicarea de construcţii în G.A.G.
| la Peştişul Mic, mai mult de juma- | şi cumpărărilor de animate.

bunătăţirea calităţii. Roadele g taie din case au fost construite din g Harnicii colectivişti din satele In urma rezultatelor bune obţi­
nute de colectiviştii din Şoimuş,
m uncii lo r' sînt cu fiecare zi a cărămidă, în josani la fel, în Valea " Dobîrca şi Reciu, raionul Sebeş, care au terminat treierişul griului
5 Nandrului vreo 40, din toate cele 76 S în ziua de 1 august, au predat în­
to t mad bune. | existente, iar în Nandru, din 66 fa- g mobilizaţi de către organizaţiile treaga cantitate de grîu contrac­
tată cu statul, au executat arături
Echipa m inerului Ion Bota I, 1 milii cîte trăiesc în sat, 55 şi-au » de bază au folosit din plin de vară pe 65 ha., au terminat con­
strucţia unei magazii pentru cerea­
de exemplu, a prim it lună de ^ construit adevărate vile de o parte g tim p u l bun de lucru şi in urmă le etc., ei au primit drapelul de
gospodărie colectivă fruntaşă pa
lună calificativul „foarte bine“ g şi alta a drumului ce se pierde în cu citeva zile au term inat ireie- comună în campania agricolă da
vară.
pentru calitaţea lucrărilor exe­ 3 sus, spre sălbatica vale a Roatei. 3 rişul griului de pe cele 315 ha.
AUREL! A CERCEA
cutate. Pe lingă aceasta, echi­ « Oamenii şi-au cumpărat mobilă, co- g Datorită aplicării tuturor regu­ corespondentă

Lucrînă la o pa respectivă îşi depăşeşte în H voare, aragaze, biciclete, motorete şi " lilor agrotehnice, la aceste gos­ Persîr&a fe r îfF ’s a r e s soluiuî
maşină de cu­ mod simţitor sarcinile de plan. c motociclete. podării s-a obţinut o recoltă cu
sut, m uncitoa­ In luna aceasta bunăoară, pla­ g In Nandru, a fost înfiinţat un g m ult mai bună decît cea de anul La gospodăria agricolă de stat
rea Lidia To- nul la zi a fost depăşit cu 25 g punct sanitar deservit de doi medici g trecut. din O răştie, treierişul şi elibe­
mescu de la fa ­ ia sută, iar calitatea lucrării la “ şi doi oficianţi, s-a construit cămin a rarea terenului de paie au fost
rostogolul colector de minereu, ° cultural şi local pentru şcoală. « Paralel cu treierişul, s -a pre­ făcute într-un timp scurt. Acest
brica „Vidra“ din obiectiv la care munceşte echi­ lucru a dat posibilitatea trac­
| Drumul de la cel mai îndepărtat u dat la baza de recepţie în trea ­ toarelor sa efectueze arături de
vară pe 310 ha. O dată cu a ră ­
Orăştie depăşeş­ pa, este excepţională. g loc al văii, nu mai este parcurs ca g ga ca n tita te de gria contrac­

te zilnic norma îm bunătăţirea calităţii lucră­ f, odinioară pe jos, deoarece din 1960 g ta tă precum şi plata m unci­

cu 8-10 la sută. rilor stă şi în centrul atenţiei ° autobuzul face legătura cu oraşul | lor S.M.T.

echipei conduse de Cornea Păş- ng Hunedoara de 4 ori pe zi. pţ Colectiviştii din Dobîrca şi
g De-i vei întreba pe Tăiţă Şerban, “
tiuţ. Lucrînd la suitorul spre p a­ " Petru ilea, ori Armina Toader, din g Reciu acordă deosebită aten­

noul 25 din orizontul III, echipa g satul Valea Nandrului, pe Ilie Ma- g ţie şi arăturilor de vară. Ei au

respectivă a reuşit, pe lingă exe­ g rian, Adolf Voina, Aron Susan, Ion g arat pînă în prezent m ai m u lt

cu ta rea unor lucrări de bună " Bera ori Ioan Marian din Nandru, g de jum ătate din întreaga su­
de unde au avut bani să-ş*i ridice mă prafaţă prevăzută a se ara.
calitate, să îndeplinească pla­ 2gh case noi, toţi vor răspunde cu o a

nul în proporţie de 118 la sută. 3 întrebare: „De unde, dacă nu de la g F runtaşi pe com ună
assnsranjsr-.raBZ E combinat

b Avuţia pricepuţilor laminatori, tur- g Din iniţiativa comitetului comu­ turile Ia G.A.S. din O răştie se
S nători şi otelari. locuitori din satele g acordă atenţia cuvenită şi fer­
OOOC . 00 >000<X s00c 00 0000000«* g Văii Nandrului, a sporit odată cu g nal de partid, a avut loc la Şoi- tilizării solului, in acest scop
o 3 cea a cetăţii metalului. Fiecare bi- g muş o şedinţă în care s-a analizat lucrătorii din această unitate au
Nu s-a lum inai încă bine de îm prăştiat pe 100 ha. teren des­
ziuă. O ceaţă albă, diafană, vreme străzile se animă. Pri­ şul halei ies flăcări. Nu stringe Dacă ai obosit, oăihneşte-te o g ruinţă a tinerei Hunedoare, a fost şi o îndeplinirea sarcinilor din campa­ tinat culturii orzului 20.000 kg.
mai pluteşte in văzduh. Prin veşte acum prietene, priveşte din ochi. încă nu ! Sau poate la club. La clubul nou. Cărţi- nia agricolă de vară. Cu această superîosîat.
ea se profilează, ca printr-o oamenii ce trec şuvoi spre o faci pentru a putea să-i le din rafturi te îmbie să le o S a lor. ocazie, s-a făcut analiza realizării
dantelă fină, contururile blocu­ uzină. Urmăreşte-i. vezi în închipuire pe Teodor răsfoieşti stînd comod intr-un obiectivelor legate de campania de
Karamalis, pe Mihai Brinzei, fotoliu. Dar nu zăbovi ! Mai <> jg PETRU STOICA g recoltare, treierlş, arături de vară,
Tăgîrţă Stelian e în schimbul
gg corespondent L

5aBBjaanBanHnnnanEEaaiiii-^M'CEn'Kiisir^K.v-t. -' ^

rilor. Undeva — parcă în ne- de dimineaţă. Cine n u -l cu­ pe Opriş Avram ori chiar s te ­ sînt atîtea de văzut. Stadionul = illllllillll- - ............

sfîrşitele depărtări — se aude noaşte în Hunedoara ? F urna­ luţa de aur de pe pieptul lui cu 15.000 locuri, poşta nouă.
cină mai uşoară, cină mai pro­ lele spre care se îndreaptă se ştefa n Tripşa ?
teatrul nou, blocurile.

nunţată, suflarea regulată, avîntă sem eţe spre cer. Sînt In cabina de comandă, la Iată nu departe distilâria de Anul acesta,
fierbinte, a uzinei. Pe străzi şase la număr. Şase giganţi de cuptorul I se află acum Ispas guăroane, intrată de asem e­ colectiviştii din
lumina becurilor păleşte trep­ metal, dar care se supun po­ Iulian. Are 28 de ani. Pe rrîo- nea în aceşti ani în funcţiune. satul Obreja,
tat. Noaptea piere făcind loc runcii omului. Ii stăpîneşte şt derna maşină de şarjare, alu- Dincolo, coşurile cuptoarelor
zilei. Olaru Alexandru şi Chiroşca necînd pe şine, este Angheloiu adinei ale blumingului străju­ raionul Alba,
Ioan şi Iacob Ioan. Pe cei doi Ioan. încarcă cuptorul. iesc imensele hale. Nici nu ştii vor obţine o
I11 această zi frumoasă de coloşi mai tineri i-au făurit cină au intrat aici în lucru producţie mare
plină vară, să privim oraşul meu cot la cot cu alţi zeci ca ei Palele de fum sînt îm prăş­ cei din schimbul de după- de porumb pen ­
împreună ! şi Aurica Năzdrăvan şi Iancu tiate de toana unei adieri u- amiază. Lucrează acum din tru boabe şi
Cornel şi poate chiar tu, prie­ şoare. Au dispărut cu totul. siloz, o dove­
Privirea aleargă nesăţioasă, tene. Prin ’48 ori ’49 nu te n u ­ Sus, sus de tot stăruie ca o plin fruntaşii lam inorişti Gri- deşte cu priso­
sorbind fiecare amănunt pe mărat oare printre „inim oşii“ ceaţă mai densă, roşietică, fu ­ goreanu Ioan sau poate comu­ sinţă starea de
care hunedoreanul îl are adine care au venit să înalţe H une­ m ul de la aglomerator, agre­ niştii Voina Miron şi Tomiş vegetaţie a po­
şi trainic încrustat în suflet. doara ? Ori poate eşti mai gat care n-a îm plinit încă 7 Nicolae. Sînt desigur aici şiL u - rumbului.
Unde oare se va opri în tii? vîrstnic ? De un „leat“ cu R a­ ani. Aici sînt la ora aceasta gojan Iosif, George Dumitru,
'Ah, da. Uite castelul. Im p u n ă ­ du Gheorghe şi Cîndea Iosif. Nica Ioan, Victor Smărănda- Tuşa Ludovic. IN FOTjO
tor şi sever — odinioară sin­ Dar bine, şi aceştia sînt ti­ che, Iaris Constantinidis. Brigadierii Vă-
guratic domina totul în jur neri prin entuziasm ul lor, deşi ... Dar luîndu-m ă cu vorba,
— e înconjurat acum din toate au trecut de 50 de a n i ! Pe nici. pe aproape, 2 ba­ a venit pe nesim ţite noaptea. lean Lupea şi
părţile de construcţii n o i: case teria IV-a, lucrează şi con­ De pe o bancă din cele în­
de locuit, fabrica de dolomită. Mînuind cheia şi ciocanul,bra­ structorii de la I.C.S.H. lată-i şiruite pe dealul Chizidului poţi Vasile Lupea
I-a mai pierit parcă şi din. se- ţul lor nu tremură, nu oboseşte ! pe Laszlo Francisc, Torok Ca- vedea acum clar panorama controlînd felul
m eţie. Pe lingă el, atîrnat la rol şi Borzan Mihai. Hunedoarei ce ţi se aşterne în în care se dez­
citeva zeci de metri deasupra ... Soarele e dem ult sus. A faţă fermecătoare şi măreaţă, voltă ştiuleţii.
văii, trece funicularul. strins în îmbrăţişarea razelor Şi privirea aleargă mai de­ dragă şi de neuitat.
o Surind de 6 dimineaţa sire- sale coşurile înalte ale oţelă- parte. Aicea-i termocentrala.
« na -sfîşie Liniştea ce mai stă- riei noi. Reflexele luminii îţi Cei mai buni dintre cei buni Acesta este oraşul meu.
sînt aici Achim Cornel şi Lo-
x pîneşte oraşul. Şi peste puţină
dau impresia că din acoperi­ zici Aurel. BEATRICE DAMIANOIU
* OOOOOO0 O00000000 x><x>ooo©
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC O 0000000000000000000000000000000000000000<