Page 65 - 1961-08

pag 2
Vom acorda pe viitor propunerilor Agendă culturală
venite din m ase o afenfie şi mai mar® catelor „FiiimOn Sîrbu“ din Simeria a
U n a clin p re o c u p ă rile de b a z ă
ale sfatului popular al o raşu ­
lui regional H unedoara în p eri­
o ad a de la alegeri şi p în ă In
prezent a fost de a sprijini de­
pu taţii sfatului popular pentru
a-şi desfăşura activitatea în co­
laborare cu cetăţenii, p entru a
rezolva cu atenţie propunerile
lor şi a chibzui gospodăreşte
îm preună cu ei asu p ra felului
Jn ca re p o t fi rezolvate p ro b le ­
m ele de in teres obştesc. Astfel,
în fiecare circum scripţie electo­
rală, com un? şi sa t din oraşul
regional H unedoara, oam enii
m uncii, discutind problem ele de
interes cetăţenesc, au făcu t n u ­
m eroase propuneri m enite să
aducă îm b u n ătăţiri în cele m ai
v ariate dom enii de activitate.
C om itetul executiv a conside­
ra t ca o datorie a sa urm ărirea
cu cea m ai m are atenţie a fe­
lului în care au fost rezolvate
sau sîn t în curs de rezolvare
propunerile cetăţenilor.
Sub Îndrum area com itetului
orăşenesc de partid, com itetul
executiv al sfatu lu i p o pular al
oraşului regional H unedoara a
tre c u t încă din cursul lunii m a r­
tie la. analizarea şl rezolvarea
tu tu ro r celor 396 propuneri
fă c u te de cetăţeni. Ele au
fost repartizate pe unităţi
econom ice şi pe secţiile com ite­
tului executiv p en tru a se u r­
m ări şi a sp rijin i rezolvarea
acestora.
P entru o cunoaştere perm a
n en tă a stadiului de rezolvare
a tu tu ro r propunerilor făcute,
com itetul executiv a fost in fo r­
m a t în scris în fiecare lu n ă de
către secţiile com itetului execu­
tiv, de către în trep rin d erile tu ­
te la te de s fa t şi de c ă tre c o m i­
tetele executive ale sfatu rilo r
po p u lare com unale. De asem e­
nea, în fiecare lună com itetul
executiv a an alizat şl a d a t in-
lăicaţiile respective com itetelor
executive com unale în şedinţele
lunare ţinute cu preşedinţii sau
^secretarii sfatu rilo r populare cu
!privire la urm ărirea p e rm an en ­
tă şi o rg a n iz a rea siste m a tic ă a
m uncii de rezolvare a acestor
pro p u n eri In ceea ce priveşte
!N COLŢUL ZOOLOGIC DIN PARCUL SiMERIA
IN R A I O N U L I L I A
P e n tr u a n u l 1961 g o s p o d ă riile
agricole colective din raionul
Ilia au planificat să construias­
că şl să am e n a je ze 25 de g ra j-
'd u ri p e n t r u c o r n u te le m a r i, 25 dat în folosinţă un grajd pen­
de saiv an e, 27 a d ă p o stu ri p e n tru
porci etc.
D ar, deşi au trecut pînă aeun.
aproape 8 luni, construcţiile
prev ăzu te a se realiza sîn t încă
Intr-u n stadiu destul de în a p o ­
ia t. L a 15 a u g u s t a.c., în î n t r e ­
gul raio n nu e ra te rm in a tă nici
m ăcar construcţia unui grajd
planificat a se da în folosinţă
anul acesta. Mai avansat se stă
cu lu c ră rile de co n stru c ţie ale
ad ăp o stu rilo r p e n tru anim ale în
gospodăriile colective din sa te ­
le R ă d u le şti şi S tă n c e şti. L a R ă-
duleşti, de pildă, construcţia
g ra jd u lu i p e n tru 80 c a p e te vite
m ari a început in lu n a m artie.
O rganizaţia de p a rtid şi co n d u ­
cerea gospodăriei au îndrum at
p e colectivişti să p a rtic ip e în
n u m ăr m are la lucru. Pe plan
local a fost confecţionată că­
răm ida, a fost procurată p ia­
tr a şi pietrişul, ia r varul a fost
asig u rat de la v arn iţa colecti­
vei. In p rezen t, g ra jd u l care va
c o sta cu c irc a 45.000 lei m ai
p u ţin decit se prevede în deviz,
este acoperit, urm înd a fi da'
în fo lo sin ţă peste cîteva zile.
P rin tre prim ele gospodării ce
lecîive care au rid icat m ateria
lele planificate p rin rep artiţie,
au fo st cele din Boz şi T îrn ă-
viţa. In am bele u n ităţi s-a tu r ­
n a t fundaţia, d ar m aterialele
p ro cu rate stau şi acum nefolo­
site, ia r co n stru cţiile resneetive-
stagnează. Cam acelaşi hteru
se în tîm p lă şi la G. A. C. d in
ŞTEFAN FLORESCU
secretar al sfatului popular
al oraşului regional Hunedoara
rezolvarea propunerilor care au
fost de com petinţa în trep rin d e­
rilor tu telate de sfatul popular,
com itetul executiv a recom an­
d at acestora să discute în şe­
dinţele de lu cru ale colectivelor
de conducere unde să stabileas­
că m ăsuri concrete pentru du­
cerea lor la îndeplinire. C om i­
tetele executive ale sfa tu rilo r
populare com unale şi al o raşu ­
lui ra io n a l C ălan au an alizat
periodic în şedinţele de com itet
executiv stad iu l rezolvării p ro ­
punerilor făcute de oam enii
m uncii.
D atorită acestor m ăsuri o r­
ganizatorice, ca şi preocupării
perm anente din p artea com ite­
tului executiv al oraşului re ­
gional H unedoara, al oraşului
raio n al C ălan şi sfa tu rilo r p o p u ­
lare com unale, s-a reu şit ca
pînă la această dată, din to ta ­
lul de 396 de p ro p u n e ri să fie
rezo lv ate u n n u m ă r de 261, un
n u m ăr în sem n at din cele nere-
solvate fiind în curs de rezol­
vare. D ar să dăm cîteva exem ­
ple.
In sectorul de gospodărie co­
m unală au fost făcute un n u ­
m ă r de 113 p ro p u n e ri d in c a re
s-au rezolvat pînă la această
d a t ă 58.
P entru a se în lă tu ra aspectul
u rît din oraşul m uncitoresc H u­
nedoara, s-a creat posibilitatea
de distribuire a lem nelor tăiate
punîndu-se la dispoziţia benefi­
ciarilor două m aşini care tra n ­
sp o rtă în c o n tin u u lem nele în
această p arte a oraşului. M aşi­
nile sîn t folosite în acest scop
în p e rm a n e n ţă .
S-a cerut de către alegător
ca pentru înfrum useţarea ora
şului să se ia m ăsu ri de a se
trim ite o a m e n i p re g ă tiţi c a re să nedoara, precum şi înzestrarea
indice la flecare bloc locul unde
să se a m p la s e z e zon ele verzi şi
rondourile de flori. A ceastă
propunere a fost dusă la înde­
plinire p rin secţiunea de gospo­
dărie com unală şi delegaţii
I.G.O.H. care s-a u d e p la sa t de
R oşcani, M ihăieşti şi Lăpuşnic.
La L ăpuşnic, deşi s-a prevă­
zut ca p în ă în to a m n ă să fie
tr u vitele m a ri, p în ă la 15 a u ­
gu st nu se tu rn a se nici m ăcar
fundaţia.
A nevoios se d esfăşo ară în r a ­
ionul Ilia şi lucrările de con­
strucţie a adăposturilor pentru
porci şi a saiv an elo r. D in aces­
tea sînt term in ate pîn ă în p re ­
zent d o ar d" ; a d ă p o stu ri p e n ­
tr u p o rc i la G. C. d in L e şn ic şi
Sîrbi, şi 8 saiv an e înd eo seb i, la
gospodăriile colective din Săcă-
m aş, Brîznic, Şoim uş, Căoi, M in­
tia etc., organizaţiile de p a rtid
şi consiliile de conducere ale
G.A.C. au n e g lija t m u lt p ro b le ­
m a constru cţiilo r zootehnice.
V inovate se fac în să şi corni
etele executive ale sfaturilor
po p u lare com unale şi com itetul
executiv al S fatului p o p u lar r a ­
ional, deoarece n -a u în d ru m at
îndeajuns consiliile de conduce­
re ale G.A.C. şi p e colectivişti
ele a în c e p e şi te r m in a la t i m ­
pul prevăzut construcţiile p la­
nificate.
L ipsuri există în raionul Ilia
şi în ceea ce priveşte aprovizio­
narea cu m ateiial de construc­
ţii d a to rită m ai ales fa p tu lu i că
d elegaţii O.R.A.D. D eva n -a u
depus suficient interes in a c ti­
v itatea lor. D acă ar îi făcut
acest lu c ru cu s ig u ra n ţă că cei
199 m.c. de s e în d u ră , 189 m.c.
şipci şi 310 m.c. bile m anele care
tre b u ia u d irija te sp re G.A.C.
din ra io n u l Ilia, a r fi in tr a t în
nosesia beneficiarilor la tim p.
D e fa p t, O.R.A.D. D eva se
face vinovat nu num ai că n -a
aprovizionat la tim p unităţile
m m m m m a sm ta m a m m v n sn c u i.isM in .n i
la bloc la bloc, au lu a t le g ă tu ­
ră ou com itetele de blocuri şi
străzi şi îm p reu n ă cu deputaţii
aii sta b ilit locul zonelor verzi şi
al rondourilor de flori.
P entru înfrum useţarea oraşu­
lui, la p ro p u n e re a cetăţen ilo r
au fo st p la n ta ţi 395 pom i o rn a ­
m entali pe m arginea străzilor,
a fost introdus ilum inatul fluo­
rescent pe întreg bulevardul
3848.
De asem enea propunerile ca
M ina Teliuc să nu m ai arunce
p ia tră în albia rîului Cerna, să
se in tro d u că ap a p o tab ilă şi să
se execute canalizarea străzii
,,Tudor V ladirnirescu“, am en a­
jarea şi pietru irea străzii „Se­
verin“ şi altele au fo st rezolva •
te p rin p reo cu p area şi în d ru ­
m area perm anentă a com itetu­
lui executiv.
In oraşul raional C ălan au
fost rezolvate de asem enea în ­
sem nate propuneri. De exem plu
aici s-a am en ajat un p arc pe
s tr a d a I. V. S ta lin , u n d e s - a u
p la n ta t b razi şi alţi pom i o rn a ­
m entali, fo rm în d u -se alei şi ro n -
douri de fiori, a fost introdusă
apa potabilă prin conducte pe
stra d a 30 D ecem brie, lu c ra re
executată prin contribuţia vo­
luntară a cetăţenilor, s-au a-
m en ajat trotuare, poduri şi po­
deţe etc.
In secto ru l în v ă ţă m în t şi cu l­
tu ră s-au făcut un num ăr de
2 0 propuneri, dintre care au fost
rezolvate pînă la această dată
u n n u m ă r d e 12. P r i n t r e a c e s ­ ocazia împărţirii avansurilor la colec­
tea am intim , am enajarea unei
săli de cin em ato g raf in satul
V adul D obrii, a unui atelier în
cadrul şcolii de 7 ani nr. 3 H u ­
m olilor cu m ateriale sportive.
Şi în sectorul com ercial au
'!ost re z o lv a te o s e a m ă de p r o ­
puneri.
Pe viitor C om itetul executiv
al sfatului popular orăşenesc
H unedoara va acorda o atenţie
şi m ai m are rezolvării p ro p u n e­
rilor oam enilor m uncii, c o n tri­
buind astfel la înfrum useţarea
localităţilor de pe raza oraşului.
Ia m ai buna lor gospodărire.
solicitante cu m ateriale de con­
strucţii necesare, dar nu s-a în­
g rijit nici de c a litatea lor. Din
cauza calităţii slabe, m ulte gos-
podarii colective au fost puse
în situ a ţia de a refu za re p a r­
tiţiile de seîndură, lem n con­
stru cţii ru ra le şi bile m anele,
deoarece esenţele erau slabe,
m aterialul nu fusese prelucra’
bine, ia r p ro cen tu l de um idita
te era prea m are.
Ia tă un exem plu care dem _n
strează d estu l de p lastic felin
cum îşi fa c e d a to ria O.R.A.D.
D eva : G.A.C. d in R ă d u le şti tr e ­
buia să p rim ească seîn d u ră de
la depozitul I. F. din Sebeş.
Cînd delegaţii s-au prezentai
îă Sebeş pentru a ridica m ate­
ria lu l lem nos, a c e sta e ra sul:
STA S-ul p rev ăzu t în deviz, iar
p reţu l pe m.c. de lem n e ra pes
te cel p lan ificat.
T o t p rin O.R.A.D. au fo st r e ­
p a rtiz a te g o sp o d ăriei colectivi,
din R ăd u leşti bile m anele de Îs
I. F. D obra. L ungim ea acesto ra
trebuia să fie de 5 m etri. In
depozit nu e x ista u în să bile
m anele m ai lungi de 2 m. fapt
pentru care nu s-a p u tu t ridica
rep artiţia respectivă. Asemenea
g re u tă ţi a u ' m a i în tîm p in a t şi
alte u n ită ţi agricole socialiste
rin raionul Ilia.
¦&
F in ă la vrem ea cînd anim a-
ele vor tre b u i in tro d u se în a d ă ­
posturi corespunzătoare, nu
m ai este m ult. N ereaîisarea
ad ăp o stu rilo r va face să se
ivească g reu tăţi în fu ra ja re a
an im alelo r, în a d ă p a re a lor.
A d ăp o stirea în g ra jd u ri mici,
n e e o re sn rr e a vacilor
m ulgătoare, va avea influenţă
«jnwn^ w w Nr. 2070
PMaBaggqsagsaKgE^jHXMtUisigasatttftTi^BCggag^rAA'Ti^ ^
filmul zilei : „trmciţnusuprem
• Activul cultural al clubului sindi­
organizat în cinstea zilei eliberării pa­
triei de sub jugul fascist diferite ma­
nifestări cultqra l-artistice. Gorul, for­
maţia de dansuri şi echipa de recita­
tori au pregătit un frumos program ar­
tistic. Echipa de teatru a pus în sce­
nă piesa „Gara mică“ de I. Tărchiiă,
inspirată din evenimentele din preajma
zilei de 23 Ai#""'! 1914. De asemenea,
biblioteca er axă duminică un
simpozion litei'ar pc tema „23 August
oglindită în literatură romînă“.
o Zilele trecute, la Teatrul de vară
din Deva, o formaţie de muzică popu­
lară a orchestrei „Barbu Lăuiaru“ a
Filarmonicii de stat din Bucureşti a
prezentat un reuşit program artistic.
Sub conducerea muzicală a lui Con­
stantin Dinicu au evoluat în scenă
popularii cîntăreţi Rodica Bujor, An-
gela Moldovan, Vlad Dionisie, solişti
instrumentişti şi aiţii.
© Corespondenta Aurelia Gercea ne
informează că azi pe scena căminului
cultural din Şoimuş, formaţii artistice
de amatori din localitate şi fluieraţii
căminului cultural din Bohol’t vor pre­
zenta un bogat program artistic cu
tivişti.
: Filmul ,.i ..ici.pi». una
Sie la ^aifepedaefla volnntară din cele mai remarcabile producţii re­
cente ale cinematografiei cehoslovace.
Titlul acestui film se referă la porecla
d in C ă la n pe care elevii din ultima clasă a unul
liceu din Cehoslovacia o dădeau pro­
fesorului lor de limba latină, care Ic
era şi diriginte.
în cinstea marii de la uzina „Victoria“ diii Că­ toare. .Maistrul turnător Carol Imaginile aduse pe ecran înfăţişează
lan ci şi a întregului colectiv Jurj a făcut un nou amestec
aniversări de muncă de aici. de mode! pe bază de combusti­ atmosfera specifică unei clase de li­
bil special şi smoală, necesar
Colectivul de muncă de la In ultimele 3 luni, această ceu, cu febra examenelor, cu aspiraţi­
secţia mecanică a uzinei „Vic­ preocupare a devenit mai in­ la turnarea radiatoarelor. In a-
toria“ din Călan obţine impor­ tensă. Astfel la furnalul nr. 2 cest fel se îmbunătăţeşte calita­ ile pe care le încearcă tinerii aflaţi în
tante succese în întrecerea so­ s-a pus în funcţiune o instalaţie
cialistă pe profesii. pentru folosirea păcurii. Ca ur­ tea radiatoarelor şi se realizea­ pragul vieţii adevărate, cu primele iu '
mare, temperatura aerului insu­ ză economii de 10.289 lei anual.
In ultima consfătuire de pro­ flat a crescut cu 50 grade C. iar biri care se încheagă. Odată cn acea­
ducţie muncitorii din secţia me­ consumul-de cocs s-a redus cu Importante inovaţii au mai
canică s-au angajat să dea în 60-70 kg. pe tona de fontă. Pen­ făcut şi maistrul furnalist sta, este redată crunta teroare instau­
exploatare o freză orizontală, tru recuperarea şi valorificarea Gheorghe Ştefan, zidarul Petru
un excavator de la silozul fur­ prafului de minereu din hema- Tirian, maistrul electrician Pe­ rată de hitlcriştî, acţiunea filmului des-’
nalelor pentru încărcarea mine­ tiiă, care înainte era aruncat în tru Ciontii, ing. Viore! Popan,
reului în vagoane, o maşină de aer, s-a instalat un ciur. S-a ing. David Liuba, ing. Romu­ făşurîndu-se in timpul ocupării Ceho­
frezat radiatoare şi două şa- scos din uz şi sistemul de us­ lus Stefu şi alţii.
siuri necesare turnării lingotie- care al jgheaburilor cu combus­ slovaciei de către fascişti.
relor. Muncind cu elan, echipe­ tibil lichid. In prezent această NICOLAE MANEA
şeful cabinetului tehnic Filmul „Principiul suprem" rulează
la cinematograful „Filimon Sîrbu“ din
Deva între 21-23 august a.c.
Paralel cu rularea acestui film, Îs
aceiaşi cinematograf, în zilele de 21
si 2 2 august vor fi prezentate în cin­
stea zilei de 23 August, în spectacole
speciale, filmele romîneşli „Pagini de
vitejie" şl „Soldaţi fără uniformă“.
le de muncitori de la maşini u- operaţie se execută prin folosi­ Pupă ancă si Mită
nelte, construcţii şi reparaţii va ­ rea gazului de furnal.
goane C.F.I., ajutaţi de echipe­
La introducerea acestor noi
le de strungari, forjori şi s u ­ procedee tehnice în procesul de
dori, s-au achitat cu cinste de producţie şi-au adus contribuţia — M iin e p u te m în c e p e să — E fo a r te b in e. în s e a m n ă
angajamentul luat. 0 parte sudorii Romulus Pascu şi P e­
din maşini şi agregate au fost tru Vasiie, lăcătuşii şefi de echi­ îm p ă r ţim griu l ? c ă în d o u ă tr a n s p o r tu r i r ă z ­
dăte în folosinţă, iar în aceste pă Ştefan Biro şi Aurel Păscu- C o n ta b ila g o sp o d ă riei c o le c ­ b a te m .
zile, vor îi terminate şi cele­ lescu, tehnicianul Pilii Nicolae
tiv e d in P ric a z şi a ju to ru l — B a b i n e c ă n u . N e - a m )>
lalte reparaţii. şi Inginerul Ioan Stoicoi. său , rid ic a ră c a p u l d in s c r ip ­ d e sc u rc a i n oi cu fin u l trifo i }
Printre fruntaşii în producţie te le în şira te p e m a să . în tr e ­ ş i c u p a ie le , şi... n - o m r ă z b a t e
MARCEL SEMCIUC b a r e a p r e ş e d in te lu i Ic.an P o ­ cu sa cii de g rîu ? ^
se num ără Ioan Buţi, îoan Io- maistru furnalisl
j
naşcu, Petru Munteanu, Vasiie p a îl g ă s is e p r e g ă t i ţ i . A n u n ţa ră p e b rig a d ie r şi p e >
Tocaci şi alţii. Inovatori şi inovaţii — B a, to va ră şe p reşed in te. p re şe d in te d espre h o îă rirea f
Folosind judicios materialele, ( A şa c u m s -a h o tă r ît şi în ş e - lu a tă şi se p u seră p e trea -
pr-intr-o muncă bine organiza­ La uzina „Victoria“ din Că­ { d in ţa co n siliu lu i d e c o n ă u c e - bă. In c ite v a ore to tu l a fost f
lan mişcarea de inovaţii • cu­
tă, preţul de cost al lucrărilor noaşte o mare amploare. In ( re, p u te m îm p ă r ţi în c a d r u l te r m in a t, ia r în u r m a lor, a lţi ?
cursul acestui an ia cabinetul
de reparaţii executate în acest tehnic a! uzinei au fost depuse a v a n su lu i d e 40 la su tă c îte c o le c tiv iş ti ş i-a u în c ă rc a t in $
103 propuneri de inovaţii, ra­
an a fost redus cu 161.821 lei ţionalizări şi perfecţionări teh­ \ 3 leg. g r îu . c a m io n şi in c ă ru ţe o p a r te /
nice. Dintre acestea 58 de pro­
faţă de 105.000 iei cit era a n g a ­ '' . . . A d o u a z i , 1a. m a g a z i a d in r o a d e le a c e s tu i an. U n ii }
jamentul anual. c o le ctiv e i era za rvă m are. a u b ă g a t în h a m b a r e p e s te 7
TRAIAN FORVATH M a g a zin eru l n u m a i p rid id e a m ia ăe k ilo g ra m e de g rîu .
lăcătuş ’:ic să c în tă re a sc ă g riu l a u riu , a lţii m a i p u ţin .
Introducerea tehnicii noi puneri au fost aplicate în pro­ a ş e z a t in sa ci. G r ă m e z i m a r i „ D u p ă m u n că şi r ă s p l a t ă >
cesul de producţie. Economiile
Introducerea de noi procedee antecalculate aduse prin aplica­ de sa ci era u în şiru ite p e p o ­ A şa -i p la c e lu i Io n Iv ă şc o i )
tehnice în procesul de produc­ rea lor se ridică la 401.054 lei
ţie a furnalelor constituie o anual. d u l d e la in tra r e a în m a g a ­ să spună, cel care îm p reu n ă S
preocupare permanentă nu nu­
mai a conducerii secţiei furnale In sprijinul inovatorilor, con­ zie. A ro n C rişa n , M itic ă H a n - c u fa m ilia a r e a liz a t p în ă la ş
ducerea uzinei, după o consul­ 15 a u g u st m ed b in e d e 500
tare. în prealabil cu conducerile ciu , Io a n I v ă ş c o i şi V ic to ria zile-m u tică . >
secţiilor productive, a întocmit ^
un plan tematic de inovaţii. B a v iă e s c u s e c io ro v ă ia u la u n
In prezent se află în stadiu c a p ă t al m a g a ziei. ... V e n i t u r i l e p r i m i t e p î n ă i n L
— D u c e m to ţi o d a tă , cu p r e z e n t d e la g o s p o d ă rie , ă e
ca m io n u l. c ă tre c o le c tiv iş tii d in P rica z,
— F u g i d e-a ici, o m u le. C rezi n u s -a u r e z u m a t în să n u m a i
că în c a p e a tlta p u zd e rie de la c e le 3 k ilo g r a m e g rîu p e n ­
de experimentare sistemul de saci ? tru fieca re zi-m u n că . E i au L
îmbunătăţire a transportului
pneumatic al semicocsului. Prin — B in e, d a r c a m i o n u l li m a i r id ic a t în că d o u ă a v a n - )
aplicarea acestui nou sistem se su ri in b a n i a c ite 5 lei fie -
vor evita pierderile de produc­ m are. |
ţie ce provin prin oprirea cup­
toarelor. Autorul inovaţiei este — D egeaba. T o ţi p a tru tr e ­ care. c îte dou ă kg. orz, dou ă }
ing. Adrian Stoicoi, şeful sec­
negativă asupra producţiilor de b u ie s ă p r im im a p r o a p e 5.3 0 0 kg. trifo i-fin p e n tru ziu a - L
lapte. ţiei. Printr-c inovaţie a lăcătu­
şului Aurel Munteanu s-au în­ ^ d e k ilo g ra m e m uncă.
în săşi m unca îngi orilor locuit plăcuţele de la suporţii Ş i .,M o l o t o v u l “ c i t p o a t e
va fi în g re u n a tă şl, in u ltim ă de radiatoare cu plăcuţe întinse — A fost rod bogat anul f
în vederea măririi rezistenţei e-
instanţă, tărăgănarea term ină­ lemenţilor. Inovaţia aplicată nu­ d u ce o d a tă ? a c e sta , s p u n e a A ro n C rişa n . I
rii construcţiilor zootehnice va mai la un singur reper, va a- |
influenţa negativ chiar venitu­ duce economii anuale de 8.251 — D o u ă m ii cin c i su te, tre i D e cîn d îm i m u n cesc pă- /
rile colectiviştilor. De aceea, 'ei. Economiile vor creşte în rn- î
este necesar ca n eîntîrziat să m ii. m în tu l n -a m a v u t a tlte a b u - *
se tre a c ă la u rg e n ta re a re a liz ă ­ rort cu aplicarea inovaţiei la (
rii lor. toate celelalte repere de radia­ — A tu n ci fa c e m a ltceva . E u c a te in h a m b a r c a a c u m . f
C om itetul raional de p artid tr e b u ie să ia u 1.500 k g ., ia r -- L a fel şi eu, fra ţilo r, in -
cunoaşte situaţia, deoarece ea
a fo s t a n a liz a tă în z iu a de 14 C r iş a n 1.179 k ilo g r a m e . D u ­ tr ă în v o r b ă M itic ă H a n ciu .
a u g u st a.c. M ăsurile lu ate d e si­
gur că vor im pulsiona ritm ul c e m noi p rim u l tra n sp o rt. N -a m d e c e m ă p lin g e. D e -u n
le lu cru .
'A poi, d u m n e a ta , n a n ă V ic to ­
C onsiliile de conducere ale
G.A.C. vor tre b u i în s ă să m o b i­ sin g u r lu cru îm i p a re r ă u ¦¦
lizeze m ai activ pe colectivişti
la lucru, să lăm urească oam e­ rie. C U ie i ? în să... ţ
nii a su p ra im p o rta n ţe i te rm i­ (
nării din tim p a construcţiilor — O m ie d o u ă su te n o u ă — D e ce a d ic ă ?
o la n iîic a te . — C ă n -a m in tra t în c o - ^
zec i şi tre i k ilo g ra m e .
Este necesar să existe o m ai
m are preocupare pentru buna — Şi tu . M itică ? l e c t i v â d e c i t î n ’5 9 .
aprovizionare cu m ateriale din
p a rte a O ficiului regional de 1.287 ko ~ aurel
aprovizionare şi desfacere, care
trebuie să vegheze cu m ai m ult
sim ţ de răspundere asu p ra ca­
lităţii m aterialelor de construc­
ţie şi a su p ra liv rării acestora
la term en ele prevăzute.
C hiar D irecţia regională a
econom iei forestiere care p rin
unităţile subordonate răspunde
direct de procurarea şi livrarea
m a te ria lu lu i lem nos O.R.A.D.-
ului, să n u se m u lţu m ească n u ­
mai cu faptul că adună stocuri
de m ateriale de co n stru cţii, ci
să ia m ăsuri urgente pentru tri­
m iterea acestora din tim p la
b e n e fic ia ri, in te r e s în d u •se m ai
în d e a p ro a p e de calita te ? lor.
A . DAV il)
B u n i p r ie te n i şi to v a ră şi d e m u n că , c o le c tiv iş tii A ro n C rişa n şi M itic ă H a n c iu se u jv.f
u n u l p e a l t u l . I a t ă - i p r e g ă t i n d s a c i i c u g r i u l p r i m i t c a a v a n s , p e n t r u a - i t r a n s p o r t a r<> r-n--
nul sp re casă.
f 'Wv«/W \y