Page 68 - 1961-08

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢI-VA!
GAnul X8II. Nr. 2971 Marţi 22 august 1961
Marea sărbătoare naţională 23 cÂuguit
a poporului romîn
Z iu a de 23 A u g u st — în s c r is ă m are ca cea dinainte de război;
cu slove de a u r în c a rte a istoriei producţia industriei construc­
p atriei — este cea m ai m are toare de m aşini a sporit de 1 0
sărbătoare naţională a poporu­ ori, cea a in d u striei chim ice de
lu i ro m în . A cum 17 an i, în c o n ­ 1 1 ori, iar p ro d u cţia de e n e r­
diţiile ofensivei eliberatoare a gie electrică de 7 ori. T ot ce au
arm atei sovietice pe terito riu l p ro d u s fabricile şi uzinele în
ţă rii noastre, P artidul Com unist în tre g a n u l 1938, a fo st realizat
Rom în a organizat insurecţia în 1960 în n u m a i 11 s ă p tă m în i.
arm ată care a dus la răstu rn a­
rea dictaturii m ilitaro-fasciste, C ongresul al III-le a al P.M.R.,
la ieşirea R om îniei din răzb o ­ care a făcut bilanţul drum ului
iul h itlerist. străb ătu t de poporul nostru, a
consfinţit m ăreaţa victorie a
La chem area partidului, a r­ p o p o ru lu i ro m în — fa p tu l că so
m ata rom înă a întors arm ele c ialism u l a în v in s d efin itiv şi
îm potriva cotropitorilor hitle- irevocabil în ţa ra noastră. Acea­
rişti. Trupele rom îne au lu p tat sta, constituie o m are victorie
cot la cot cu forţele arm ate so­ a clasei m uncitoare, a ţă ră n i­
vietice pînă la zdrobirea defini­ m ii, a in telectu alităţii. Poporul
tivă a G erm aniei fasciste. în nostru a păşit într-o nouă e ta ­
lup ta com ună îm potriva fascis­ pă de dezvoltare a ţării — e ta ­
m ului s-a cim entai fră ţia de p a desăvîrşirii construcţiei so­
arm e rom îno-sovietică, expre­ cialiste. Cauza socialism ului,
sie a p rieten iei şi alian ţei de cauza pentru care s-au jertfit
nezdruncinat dintre poporul ro ­ cei m ai devotaţi fii ai p o p o ru ­
m în şi sovietic. lui rom în — com uniştii — a
triu m fat în Republica Populară
A c tu l de la 23 A u g u st a m a r ­ R om înă.
cat începutul revoluţiei p o p u ­
lare din ţa ra n o astră. El a dat G randiosul program de dez­
luptei m aselor populare o am ­ voltare econom ică şi culturală
plo are nem aicunoscută în tr e ­ a ţării elaborat de Congresul al
cut. Sub conducerea P artidului III-lea al partidului, se în fă p ­
C om unist Rom în, clasa m unci­ tuieşte cu succes. O dovadă
to are, în alin tă cu ţărăn im ea grăitoare o constituie faptul că
m uncitoare, a ră stu rn a t puterea plan u l producţiei globale al în ­
politică a burghezo-m oşierim ii, treg ii in d u strii pe a n u l 1960 —
a doborît m onarhia, a cucerit prim ul an al şesenalului — a
în tre a g a p u tere politică şi a p ă ­ fo st în d ep lin it în p ro p o rţie de
şit la fău rirea unei orînduiri 103,6 la s u tă . La m a jo rita te a
noi. «^perioare, fă ră ex p loataţi produselor ca fontă, oţel, la m i­
şi exploatatori, orînduirea so­ nate, cărbuni, m inereu de fier,
cialistă. cocs m etalurgic etc., p lan u l a
fost depăşit cu m ult.
A nii c a r e a u tr e c u t de la 23
A ugust 1944 şi p în ă acum au în prim ele 5 luni ale acestui
fost anii unor profunde tra n s ­ an, p lan u l producţiei globale in ­
fo rm ări econom ice şi sociale. d u striale a fost în d ep lin ii în
P ăşin d sub steagul glorios al p ro p o rţie de 103,4 la su tă , obţi-
partidului, poporul nosfru a nîndu-se peste plan o producţie
tra n sfo rm a t K om înia d in tr-o a cărei valoare este m ai m are
ţa ră în ap o iată şi dependentă de de u n m iliard de lei. N um ai în
econom ia statelo r capitaliste, aceste 5 luni s-a produs de 3
într-o ţară cu o puternică in ­ ori m ai m ult oţel şi energie
du strie socialistă şi ag ricu ltu ră, electrică decît s-a produs în
în m ajo ritate socialistă, în flo ri­ în tre g an u l 1958.
toare, In ţa ra noastră a fost
construită o puternică industrie U n av în t p u te rn ic c u n o a şte şi
socialistă, au fost create noi r a ­ in d u stria regiunii noastre. în
m uri de producţie, s-au con­ Valea Jiului s-a u dezvoltat con­
stru it zeci şi sute de în tre p rin ­ siderabil m inele existente, iar
deri noi, au fost reu tila ie şi m o ­ anul acesta au început lucrările
d ern izate cele vechi. în tre a g a de redeschidere a m inei Dîlja.
ţa ră , a devenit un vast şan tier La C oroieşti se co nstruieşte o
al construcţiei socialiste. m are p rep araţie de cărbuni a
cărei cap acitate de producţie va
Azi p ro d u c ţia in d u s tria lă a atinge 3 m ilioane tone anual. A
ţă rii noastre este de 5 ori m ai crescut considerabil capacitatea
de producţie a m inelor de fier
SABIN GHIOANCA de la Teliuc şi G lielar. La H u ­
^ m iner, şef de brigadă la E.M. nedoara, alături de im p o rtan ­
g Lupeni. Incepind din luna % tele agregate date în funcţiune
în ultim ii ani, — U zina cocso-
cliim ică, noua secţie de fu rn a ­
le, fab rica de ag lo m erare a m i­
nereurilor, lam inorul B lum ing
şi de 650 m m ., n o u a O ţelărie
M artin, distilăria de gudroane
etc. — se în a lţă ra p id c o n stru c­
ţia nou lu i fu rn a l de 1 0 0 0 m.c.,
a nou lu i c u p to r M a rtin de 400
tone, a la m in o ru lu i de 450 m m .
O am enii m uncii din regiunea
noastră însufleţiţi de m ăreţele
perspective de dezvoltare a ţă ­
rii, elaborate de C ongresul p a r­
tid u lu i,, lu p tă cu a b n eg aţie şi
eroism p en tru a da viaţă sarci­
n ilo r ce le revin o bţinînd su c ­
cese de seam ă. P roducţia de
cărbune si m inereuri de fier,
;mai a.c., brigada sa n-a re-X
\p_utat nici un vagonet de cHî‘~Qc>oooc>oooooo o c o o o o o o o o o
bune pentru şist.
MIRCEA ZINCA IOAN M. POPA
rectificator la secţia sculărie o miner, şef de brigadă la I. M.
U.M. Cugir. Mereu fruntaş in Teliuc. Brigada condusă de el a
producţie, îşi depăşeşte cu re­ pornit valoroasa, iniţiativă „Nici
gularitate sarcinile de plan cu un vagonet de m inereu rebutat“.
Ea extrage numai minereu de
35—40 la sută.
calitate.
V X X X > 0 0 <K>0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 >OOOCK>C>0 <X> ‘C'OOOOObbOObCKXX'OOOOOOObOOOŞXAOOOOOObOOOOOOOOOOOOOObOOC’OQ XXŞOOOOObOOOOOOOOOOObbOOOOOC’OC’OOOOOOOOOOOOOObOC'O ?OOOOC'OCu
pro d u cţia de fontă, oţel şi la ­
m inate din regiune cunoaşte an
de an o creştere to t m ai accen­
tuată. în prim ul sem estru al
acestui an, producţia de cărb u ­
ne b ru t din V alea Jiului a spo­
rit faţă de perioada co resp u n ­
zătoare a anului trecut cu
181.772 to n e , ia r p r o d u c ţia de
c ă rb u n e co csificab il cu 145.185
tone. De asem enea, în prim ul
sem estru al acestui an produc­
ţia de m inereu de fier a fost cu
157.221 to n e m a i m a re de cît în
p rim a ju m ă ta te a an u lu i 1960,
cea de fo n tă cu 54.408 to n e, cea
de o ţel cu 148.663 to n e , cea de
la m in a te c u 104.143 tone.
Te ansam blul in d u striei reg i­
unii p lan u l producţiei globale
a fost îndeplinit în prim ul se­
m estru al acestui an în p ro p o r­
ţie de 102,7 la s u tă . S id e ru rg iş-
tii hunedoreni au dat patriei
peste sarcinile de plan în p rim e­
le 7 lu n i ale a c e stu i a n 23.030
to n e fo n tă , 14.798 to n e oţel
M a rtin şi e le ctric, 32.369 to n e
lam inate. M inerii din G helar şi
Teliuc au produs peste preve­
derile p lanului m ai m ult de
2 0 .0 0 0 tone m inereu, iar m ine­
rii Văii Jiu lu i, 136.627 to n e c ă r ­
bune cocsificabil şi energetie.
Succese im portante au rep u rtat
şi m inerii din Deva, B rad, Z lat-
na, m etalu.rgiştii din Cugir,
m uncitorii din în trep rin d erile
forestiere, tran sp o rtu ri, indus­
tria locală, in d ustria bunurilor
de larg consum şi cooperaţia
m eşteşugărească.
Politica înţeleaptă a p a rtid u ­
lui, de tra n sfo rm a re socialistă
a ag ricu ltu rii, se oglindeşte în
succesele obţinute în co n stru c­
ţia socialistă la sate. Cea m ai
m are parte a ţărănim ii a păşit pe
calea a ră ta tă de p a rtid , calea
agriculturii socialiste. La înce­
p u tul lunii iunie a acestui an
84.2 la s u tă d in fam iliile ţ ă r ă ­
neşti făceau p a rte din unităţile
agricole socialiste, care cuprind
85.3 la siîtă d in s u p r a f a ţa a r a ­
bilă a ţării.
Succese rem arcabile au fost
obţinute şi în dezvoltarea sec­
to ru lu i socialist în a g ric u ltu ra
regiunii noastre. Acest sector
c u p rin d e în p re z e n t 81,48 la s u tă aibă loc în aceste zile conferinţe con­
din num ărul total al gospodă­
riilo r ţă r ă n e ş ti, 83,7 la s u tă d in
s u p r a f a ţa a ra b ilă şi 80,4 la su tă
din su p ra fa ţa agricolă a reg iu ­
nii. în tre 1 iulie 1960 şi 1 iulie
1961, au in tra t în gospodăriile
colective 18.891 fa m ilii cu
50.748 h a . P ro d u c ţia de cereale
prevăzută în gospodăriile ag ri­
cole de s ta t şi gosp o d ăriile a g ri­
cole colective a fost cu m ult d e­
păşită. S-a dezvoltat în mod sim ­
ţito r sectorul zootehnic şi a sp o ­
rit productivitatea anim alelor.
P le n a r a C.C. a l P.M .R . d in 30
iunie — 1 iulie a.c. a an alizat
m ersul îndeplinirii D irectivelor
Congresului al III-lea al p a rti­
dului privind construirea socia­
lism ului la sate şi dezvoltarea
agriculturii. M ăsurile luate de
plenară, însufleţesc ţărănim ea
m uncitoare în lu p ta pentru ob­
ţin erea de noi succese în dczvol -
ta re a agriculturii socialiste.
(Continuare în pag. 4-a)
>j| S î D EW F
FLORICA MUŞTEANU,
directoarea Şcolii de 7 ani nr.
1 din Petroşani. Şcoala pe care
o conduce se numără printre
şcolile fruntaşe din Valea Jiului
şi chiar din regiune.
4 pagini 20 bani
r
Nu vii-ar ajunge anii un veac
de-ar fi să cînt
Această dată scrisă-n
mătasea amintirii; O a m e n i! m ssn cii r a p o r te a z ă
Să desfăşor poem ul ca un
Hunedoara cese mari. Minerii au pus la dispozi­ depăşit. In jouă decade din
stegar în vint ţia economiei naţionale mai bine de luna august, de pildă, planul a
O flamură de pace deasupra Siderurgiştii combinatului din Hu­ 142.000 tone de cărbune de- calitate fost realizat în proporţie de 101,
nedoara raportează partidului un bi­ bună.. . . . . . la sută.
omenirii. lanţ bogat de realizări obţinute în cins­
tea marii sărbători naţionale a poporu­ Paralel cu intensificarea întrecerii CUg ir
Nu mi-ar ajunge viaţa, lui nostru. socialiste pentru îndeplinirea şi depă­
nici şapte vieţi trăind şirea angajamentelor luate în întrecere, Colectivul de muncă al U.M*
Furnaliştii şi ojelarii combinatului minerii au desfăşurat cu succes lupta Cugir a obţinut în acest an suc­
Ca să-i ajung din urmă cu au produs peste sarcinile de plan ce pentru continua scădere a preţului de cese de seamă. Astfel, în nu­
goana de cuvinte le reveneau de la începutul anului şi cost al producţiei obţinînd rezultate mai 7 luni au fost realizate eco­
pînă acum, 39.367 tone de metal. La- frumoase. In perioada 1 ianuarie — nomii la preţul de cost al pro­
Pe urieşii muncii din m unţi minaforii au dat anul acesta, în plus, 1 august a.c., colectivele de mineri ducţiei de 2.885.000 lei, mal
în mări păşind, peste prevederile planului, 35.100 tone din Valea Jiului, au obţinut economii muit decît prevede angajamen­
laminate. Colectivele unor secţii, cum peste plan în valoare de 9.426.000 lei tul anual.
Lăsînd cetăţi de aur sînt secţia 11-a furnale, laminorul de la preţul dc cost al producţiei brut"
pe unde-au fost morminte. 650 mm., au raportat în cinstea zilei din care 2.360.000 lei an fost obţinute Un succes de seamă au ob­
de 23 August realizarea angajamen­ în luna iulie. ţinut muncitorii din sectorul
Nu mi-ar ajunge visul tului pentru întreg anul. maşini de cusut. Luni diminea­
ca să m ă-nalţ cu el La obţinerea acestor rezultate con­ ţa ei au montat şi recepţionat
Preţioasele iniţiative şi metodele tribuţia cea mai de seamă au adus-o cea de-a 1 0 0 0 -a maşină de cu­
La flacăra de fontă zvîcnită înaintate de muncă aplicate de side- colectivele minelor Uricani şi Pctrila. sut peste plan din acest an.
din furnale, rurgişti, au dus la îmbunătăţirea ca­ Rezultate bune au obţinut de aseme­ 000OAOî>Oî>6OO000000000<>5O
lităţii producţiei şi la reducerea sim­ nea minerii de la Vulcan şi Lupeni.
Şi versul n-o să aibă tăria ţitoare a preţului de cost. Merită subli­
de oţel niată preocuparea furnaliştilor din sec­ In acest fel, minerii raportează că
ţia l-a, care au realizat cel mai mic au îndeplinit şi depăşit partea ce re­
Şi de beton din pragul procent de declasate şi a laminatorilor venea pînă la 23 August din angaja­
pus Bistriţei în cale. de la ţioul laminor de profile care au mentul anual.
redus, în medie, de la începutul anu­
Nu mi-ar ajunge gîndul lui, cu aproape 30 la sută rebuturile S e be ş
ca să cuprind cîndva sub admis.
La fabrica „Sebeşul“ din
întreaga dimensiune Faţă de angajamentul reînnoit, de
a măreţiei noastre, a realiza pînă la sfîrşitul anului Sebeş s-a acordat anul acesta
18.000.000 lei economii la preţul de
Nu mi-ar ajunge ura cost planificat, siderurgiştii hunedoreni o atenţie deosebită reducerii
ca să strivesc sub ea au obţinut în numai 7 luni din acest preţului de cost. In acest scop
an o economie de 15.575.000 lei.
Cuibarele de moarte s-au urmărit îndeaproape con­
unde clocesc dezastre. Valsa Jiului
sumurile specifice de materiale.
Bar îmi ajunge roşia inimă In lupta pentru îndeplinirea ritmică
bătînd şi depăşirea sarcinilor de plan, colec­ Ca urmare, de la începutul
tivele exploatărilor miniere din Valea
Timpane explozive-n Jiului, mobilizate de organizaţiile de anului şl pînă acum au fost ob­
cantata fericirii, partid, au repurtat în anul acesta suc­
ţinute peste 500.000 lei econo­
Şi desfăşor poemul
ca un stegar in vint mii, ceea ce Înseamnă că an g a­
O flamură de pace deasupra jam entul anual a fost cu mult
omenirii.
depăşit.
RADU BOUREANU
Demn de rem arcat este şi fap- g
Conferinţe consacrate
tul că planul de producţie a„ o GYULA1 CONRAI
zilei de 23 August
fost lună de lună îndeplinit şl a mecanic de locomotivă la depoul <
In întreaga regiune au continuat să
sacrate zilei de 23 August.
Sute de oameni ai muncii de la Combi­
natul siderurgic Hunedoara au audiat
conferinţa consacrată zilei de 23 Au­
gust ţinută de tovarăşul Petru Furdui,
prim-secretar al Comitetului regional
de partid Hunedoara. In cuvîntul său,
vorbitorul a relevat succesele obţinute
de către oamenii muncii din regiunea
Hunedoara în întîmpinarea marii săr­
bători. S-a subliniat de asemenea rea­
lizările remarcabile obţinute de către
colectivul de sidernrgişti de Ia Hune­
doara în întrecerea desfăşurată.
Tovarăşul Petru Furdui a felicitat
cu acest prilej harnicul colectiv şi i-a
urat noi succese în viitor.
De asemenea, în faţa a sute
de metalurgişti de la Cugir, a
luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Vuş-
dea, secretar • al Comitetului regional
de partid Hunedoara. In expunerea fă­
cută, după ce a arătat marea semnifi­
caţie a zilei de 23 August, tovarăşul
Gheorghe Vuşdea a subliniat entuzias­
mul cu care lucrează colectivul de mun­
citori, tehnicieni şi ingineri din cadrul
întreprinderii metalurgice Cugir. Tova­
răşul Gheorghe Vuşdea a transmis apoi
în numeie biroului Comitetului regio­
nal de partid Hunedoara, felicitări har­
nicilor metalurgişti pentru realizările
obţinute în întîmpinarea zilei de 23
August.
Conferinţe consacrate zi iei de 23 Au­
gust, au avut de asemenea loc în multe
alte întreprinderi, sate etc.
— ¦¦¦ -¦¦¦¦¦:.... ¦- = c . C . F . R . Simeria. A contribuit [
%din plin la economisirea a 4.300 <
O N O A R E ^ ţiine combustibil convenţional <
o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o c realizat în acest an de colecti-,
vul de muncă al depoului.
$
IOAN ROŞITORU ELENA STEAUA ILIE MÎTCĂ GHEORGHE NATRAPE1
şef de echipă de zidari-tencul- se numără printre cele mai har­ prim -topitor la secţia l-o. este şeful brigăzii a V-a de
tori in oraşul Deva. Lucrările nice colectiviste de la G.A.C. tractoare de la S. M. T. din
executate de echipă sînt de cea din Sintimbru. Pe lingă faptul furnale a combinatului side­
mai bună calitate. Executind rurgic Hunedoara. Echipa Miercurea. Brigada pe care o
că este nelipsită de la muncile conduce şi-a realizat pînă la 19
tencuiala la blocul C, a scurtat din gospodărie ea este şi o de­ condusă ăe el n-a declasat
In acest an nici o tonă de august planul din actuala cam ­
term enul planificat cu 10 zile. putată deosebit de activă. panie in proporţie de 102 la sută.
fontă.