Page 69 - 1961-08

D8P 2 DRUMUL SOCIALISMULUI raa Nr. 207!

19W®%'1961

v A' 3U~GgUiSTf i

Combinatul! siderurgic UNDE MER6EM7 <xxxxxxx><xxx><x> o o o o o o o 'vOOOOO< o o o o o o o o o o o o o c

Hunedoara— expresie a ajutorului o In Deva se va desfăşura, în am­ D e Ia Valea de azil___ vives:
bele zile, faza orăşenească a concursu­ ieri—la Valea c& n v l WaiHKItt*
•Pr1» -------- s o v ie tic c( i—lJ—l/_^ lui cultural-sportiv al tineretului. Cu f de! a Î.S.WI80SAW ^
acest prilej, pe scenele amenajate în
Cmc n-a văzut Hunedoara proiectarea, înălţarea, pune­ faţa Sfatului popular regional, la ce­ M !iner de la J i u ! Mi­ - de 1R5MIE STRĂţJŢ - 7i anii de cind culeg
tate şi în parcul „F. Sîrbu“ vor evo­ ner atît de trudit culorile vii ale liber­
de ani de sile, rătnîne p ro ­ rea în funcţiune’ şi apei ex­ lua formaţii artistice de amatori ale şi batjocorit în trecut, pe dicaţi la grevă, în acea tăţii, minerii au alungat
întreprinderilor şi instituţiilor din lo­ cît de preţuit şi înconju­ neuitată zi de august, negrul din viaţa lor... Au
fund im presionat de uriaşe­ ploatarea acestor m ari agre­ calitate (Trustul minier, uzina electri­ rat de dragoste eşti a z i! cind greviştilor li s-a răs­ pus la loc de cinste ro­
că, I.G.O., Banca de stat, Cooperativa Să-ţi aud glasul, să-ţi puns cu glonţ şi tăiuş de şul, culoarea singelui văr­
le tra n sfo rm ări care au avut gate am sim ţit din plin sp ri­ „Solidaritatea“, căminul cultural „Pe- aud cîntarea... Povesteş- baionetă. Aceasta a spu­ sat de martiri, culoarea
tofi Sar. ier") şi ale căminelor cultu­ te-ne despre dramul s-o răspicat Vulcanul — focului ţîşnit din scinteile
ioc aici. De la in tra re a în oraş jinul specialiştilor sovietici, rale din localitij..- Simeria Veche, luptei tale, drumul tău fGstul „oraş“ al celor 48 luptei proletare...
Gristur, Rapoit, Băcia şi Gîrjiţi. Pe te­ spre ziuă, spre dem nita­ de cîrciumi — la alege­ Roşul l-au dăruit şt
. îl în tîm p in ă m arele grup de care. -n-e----a--u- —îm p ă rtă şit —cu renurile sportive ale oraşului vor avea te şi viaţă. E un noian rile din 1929, au ridica­ caselor-palate, înălţate în
loc competiţii de volei, handbal în 7, de ani de cind ai înce­ locul cocioabelor...
r lam inoare de pe valea Comei, m ultă dragoste din bogata popice şi atletism. put a scormoni mărunta­ t-o ca pe un steag m i­
iele pămîntului acestor nerii din Aninoasa şi Dll- Şi-n chinuita Vale a
1 distileria de gudroanc, ora- lor experienţă, » In după-amiaza zilei de 23 Au­ meleaguri... începuturile ja, din Petrila şi Lonea, Plîngerii de odinioară, ca
rl şui m uncitoresc cu miile de Nu trebuie scăp at din ve- gust, în pădurea Ghizid din apropie­ acestei trude se pierd în prin şirul de greve con­ pe toate plaiurile patriei
rea Hunedoarei, va avea loc o mare ceaţa trecutului... duse de P.C.R. în anii renăscute, şi-au descliîs
r apartam ente care se întinde dere nici faptul că în secţiile serbare cîmpenească. In faţa partici­ următori, sem n al m ar­ petalele garoafele bucu­
panţilor, oameni ai muncii din Hune­ Se-ntinsese o umbră ca şului care le-a purtat riei, trandafirii şi bujorii
[ de la peálele Chizidului pî- com binatului lucrează zeci de doara, brigăzile artistice de agitaţie de zăbranic peste Vălea paşii spre victoria zilelor !*o5tfUm
ale secţiilor O.S.M. 1, G.F.U., contro­ 5 Jiului, fosta Vale a Plin- noastre. rlSUlUÎ... *71«
( nă către gara nouă. ingineri care şi-au făcut stu­ lul tehnic calitativ, aglomerator, tur­ $ gerii, hotarul durerilor şi CMÍTÍSKCL *00 fi»««
nătorie, laminor 650 etc. din cadrul g al răzvrătirilor mocnite ici arsura biciului Miner eliberat, m inere-
t Aceste tran sfo rm ări — ex- diile superioare în facultăţile combina* •lui siderurgic, ca şi orches­ $ îndelung... Sub tăciuni şi zbirilor poliţiei şi si­ rou; să-ţi ascult din nou
tra de mandoline a 6.S.H., vor pre­ o spuză neagră se năşteau guranţei, nici întuneci­ glasul, să-ţi aud cîntarea!
|u. presie vie a politicii p a rtid u ­ tehnice din U niunea Sovieti­ zenta reuşite spectacole artistice. v seîntei, creşteau flăcările mea închisorilor, nici
oo revoltei... gheaţa baionetelor, m uş­ fnalţă im n de slavă
I lui de industrializare socialis­ că. Ingineri ca Toader Şte­ ® Şi la Petroşani, în zilele de 23 O Minerii cărbunelui le cătura de glonţ a p u şti­ constructorilor ce au
şi 24 august se va desfăşura faza oră- tăinuiau, le duceau cu ei lor jandarmilor sau sîr-
Í tă a ţării — au făcut din H u­ fan, Ghoorghe Gheorghişor, şănească a concursului cultural-sportiv x sub zdreanţă hainelor, in ma cu ghimpi a lagăre­ transformat săracele aşe­
l Ioan Ilca, Gheorghc Niţă, Ni- al tineretului. Pe scenele amenajate o peticul Incălţamelor, hră- lor n-au putut stinge ru­ zări de păcurari Uri-
nedoara, din vechile uzine de colae Şerban, Eresnia D ragau 6 nindu-le laolaltă cu gul vieţii înălţat din canii, Paroşenii şi Iscro-
i fier ale statului, cetatea de şi m ulţi alţii aplică azi cu toi în oraş şl pe terenurile de sport se vor o mii de speranţe eoborlte jertfa eroicilor mineri al nii — în şantiere ale so­
i metal a patriei, care asigură mai m ult succes în producţie întrece peste 600 artişti amatori şi ti­ L în bezna hrubelor fără Văii Jiului. cialismului, care au dat
an de an economiei naţionale cunoştinţele acum ulate în tim ­ neri sportivi din localităţile Petroşani, g de sfîrşit ale abatajelor... haină nouă Văii Bucu­
l tot mai mult metal, tot mai pul anilor de studii. Un în ­ Lupeni, Vulcan, Lonea, Petrila, Anî- Şi cind zarea a prins riei de azi, încununlnâ-o
multe produse siderurgice. semnat num ăr de muncitori noasa şi Uricanî. o ¦ajegrw, negru... Aceas- să se limpezească tnsfîr- cu brlie mînăre, nem ai­
i şi tehnicieni, trim işi de com ­ o ta era culoarea sor- şit, incepînd din anii ne­ văzute, de blocuri moder­
binat în Uniunea Sovietică la © In zilele de 23 şi 24 august are ţ tită de stăpîni robilor... u itatului August 1944, ne pentru cei ce m un­
L specializare, conduc azi eu loc în oraşul Deva pe stadionul „Ce­ g negru le era minerilor robii eliberaţi au putut cesc, blocuri care sfidea­
tatea" campionatul republican de atle­ h traiul, neagră le era pli­ ieşi să rîdă la soare. ză parcă înălţimea m un­
l tism. faza regională pentru tineret. Tot ţilor din jur.
t Combinatul siderurgic Hu­ la Deva, în cadrul „Supei eliberării" nea, neagră era orindui- C a după orice furtu­
t nedoara I La fiecare pas, sur­ vor avea loc întreceri la volei, hand­ o rea care-i purta lihniţi nă, pe cerul luminat Cîntă şi preamăreşte
1 prize. Aici fab rica de aglom e­ bal şi baschet cu participarea echipe­ 5 spre adine şi-i chema de soarele lui August lupta ortacilor tăi care
t rare a m inereurilor (azi pro­ lor de băieţi şi fete din regiune. $ frinţi la suprafaţă, nea- 23, s-a înălţat deodată, astăzi şi-au croit rosturi
l duce aglomerat autofondant), m ultă pricepere agregatele la mînăru, curcubeul spe­ noi, sub soarele noilor
s dincolo bateriile de cocs şi care m uncesc. o La Hunedoara se va desfăşura în ^ gră aflau pînă şi zbate- ranţelor poporului elibe­ prefaceri.
t salba bogată a secţiilor şl zilele de 23 şi 24 august „Gupa elibe­ g rea undei Jiului in matca rat de coşmarul robiei A tunci s-au deschis
l subsecţiilor chimice. Iată fu r­ Aşa se face că azi com bina­ rării" la lupte libere rezervate juniori­ o strim tă cind ieşeau din fasciste. Acest curcubeu,
t nalele noi — furnalele 5 şi 6 tul produce în num ai 6 zile lor. Vor participa, echipe din Petrila, q mină osteniţi, în insera- a fost pus ca o diademă, porţile spre viaţă
L şi ju m ă ta te şi respectiv în 17 Petroşani şi Hunedoara. g re, vişină la clarul unor de mina de frate a Uniu­ nouă şi minerilor Văii
— de mare capacitate, iată zile a iîta oţel şi fontă cît p ro ­ g zile mai bune. nii Sovietice, pe fruntea Jiului, ca tuturor harni­
l oţelăria electrică, oţelăria ducea în întreg anul 1944. e In ziua de 24 august, la Deva Romîniei trezite la viaţă, cilor fii ai poporului nos­
l M artin nr. 2 cu cuptoare de echipele de fotbal Dacia Orăştie şl <> Negru, negru, negru... pentru a o face să uite tru. lată-i acum cit au
Alături de întreg poporul şl Victoria Gălan îşi vor disputa finala % Intr-un decor de basm, chinurile atîtor veacuri crescut, înconjuraţi de
în cadrul „Cupei regiunii Hunedoara", La g cu m unţi umbriţi de pâ- de asuprire din partea înaltă cinstire, dîndu-li-
t 185 şi 400 tone cap acitate fie ­ colectivul com binatului s ă r­ Lupeni, Minerul din localitate va întîl- 6 duri feerice, cu poiene boierilor şi moşierilor, a se tot ceea ce e mai bun,
ni Jiul Petroşani în finala „Gupei eli­ o zm ălţuitc de flori rare, tîlharilor cu num e răsu­ asemenea tuturor celor
tr care, ia tă lam incarele blu- bătoreşte acum cea de-a 17-a berării". Meciurile încep la orele Î7. 5 grele de miresme, Valea nătoare de peste mări şi ce muncesc. Iată-i bucu-
m ing şi de 650 mm. aniversare a eliberării patriei. ţări. Şi ca după ori­ rlndu-se de tim pul lor
Jiului se'tînguia neauzit, ce furtună, oamenii m u n ­ liber în după-am iezi, la
t Totul e nou, totul e la n i­ Trecînd în revistă succesele an de an, ¦laolaltă cu cii eliberaţi, cu zîm - cluburi sau in săli de
oam enii ei, sub apăsarea betul şi clntecul pe buze, spectacole, iată-i învă-
i velul tehnicii m ondiale. Totul dobîndite în opera de constru­ culorii sumbre... Părea că au pornit, sub străjuirea ţînd în sălile Institutului
această culoare va năpădi curcubeului, libertăţii, la de m ine ,.Gh. Gheorghiu-
i reprezintă cea mai vie expre­ ire a socialism ului în aceşti o totul, sugrumînă orice lupta înflăcărată pentru D ej“ sau în cele 5 şcoli
i sie a noilor relaţii statornici­ ani, siderurg'şfîi hunedoreni medii serale înfiinţate
i te între ţările sistemului nos­ îşi îndreaptă cu m ultă recu­ p clipire de lumină... înlăturarea din grădina aici, iată-i în concedii re-
i tru socialist şi m ai ales expre­ n o ştin ţă gîndurile spre p o ­ irata însă o flacără, făeîndu-şi forţele pe pla­
i sia ajutorului acordat ţării porul "rate sovietic, care ne-a flacăra roşie a vie- speranţelor lor a strică­ jele însorite ale mării
i n oastre de că tre U niunea So­ a ju ta t ş! ne a ju tă pe to ate sau pe culmile înmires­
căile să ne făurim o viaţă tot X ţii, pe care n-o putea ciunilor de tot felul, pen­ m ate ale munţilor, pe
i vietică. 5 stinge nici apa m orţilor: locurile nebătute în tre­
i Nu trebuie scăpat din ve­ mai frum oasă, tot mai îmbel­ 1 g flacăra roşie trăia, fiind tru tămăduirea rănilor, cut decît de paşii celor
o însăşi partidul, zvlcnea ghiftuiţi.
i dere, pentru a avea o im agi­ şugată, * legarea altoiurilor şi ocro-
S în ciuda oricăror culori * M iner de la Jiu, fiu
{ ne cit mai completă a ceea Ing IERONÎM RUSAN ** g întunecate, creştea în destoinic al patriei
ce a însem nat p e n tru com bi­ şefu! centralelor electrice a J g inimile minerilor, oîelîn- tirea florilor vieţii noi. noastre n o i ! Oare se gă­
i nat, pentru Hunedoara, aju­ L du-le sufletul, hrănindu- sesc cuvinte îndeajuns de
t torul sovietic, faptul că la Combinatului siderurgic H arnici au prins să îm ­ luminoase care să-ţi cin
le speranţele, lum inin- pletească de acum te noua viaţă, care sa
tt Hunedoara 1 du-le minţile... Aceasta a în cununa muncii lor şt cuprindă întreaga căldură
/ u .—f »—r v 1 vădit-o cu străşnicie Lu- minerii — ca un prinos a flăcării entuziasmului
penii din 1929, cind roşia adus celor căzuţi în lupta clocotitor ce-ţi ţine vie
J UJ-----f <__I «—bt%~J L flacără a izbucnit a m e ­ cea mare — toate culo- încrederea in prezentul
ninţătoare din suflete, rile vii şi strălucitoare şi viitorul creat nouă de
Cînteceie anilor noştri asemenea unui rug m is­ ale acestui neasemuit partid ? SS IMS
tuitor, imbujorlnd feţele curcubeu, toate luminile S
îndîrjite ale minerilor rl- ascunse ochilor lor atît I;®b ®L iiiatiîton uni mr.tu
amar de vreme... ; nr* . *

L u m in a lui A u g u s t | PARTIDUL JSS

— fra g m en t de poem — i a r i i d stegar ! Nu-i altul asem eni ţie, n u -i !... y ia:jAs.**-*'-*'V'•.v.mujJ•«iCwV-.; r# ^*4 mm
Vorbesc Ce tine fabrici, oraşe şi ogoare, ::2«Uitm fiîkllr-Ar-K-fi:
Zile lungi, şi voi nopţi scurte, Vorbeşte omul de-astăzi stăpîn pe soarta lui, •''V ' i ¦-•1.w?.v.v.w.v-vs;vî.vAvi?.v..vMB»
N-arn să vă uit niciodată. Vorbeşte m unca plină de forţe- creatoare.
Nici pe tine, dud din curte, ....*...V*--*-- «'ŞS&sSmsS
Unde sta sărm anul tată. RADU SELEJAN
Ziua-ntreagă-n nemişcare, inginer miner — Săcărîmb
Parcă adăsta să vină
Dinspre răsărit de soare (din „Tribuna" nr. 208)
Mult dorita sa lumină.
Adăsta lumina dragă, Com unistul
Çu a cărei sîîntă rază,
Însăşi viaţa lui întreagă N-am aşteptat
Nu doar ochii-şi luminează.
Şi pe vrem ea cind porum bul Să mi se spună de două ori ;
Boaba-şi întărea-n pănuşi, în tr-o noapte de august
S-an ivit lumini pe dimbul,
A saltat de-ostaşii ruşi. mi am prins la b ra ţ o banderolă tricolorT
Şi-n luminile acele
Erau sclipete curate, şi-am apucat un Zebeu cu ţeava rece, lucioasă;
Sclipete de lacrim i grele, fiecare rafală,
De atîtea maici vărsate.
Erau selipcle de rouă, fiecare explozie de grenată,
Tot argintu-ntinsei stepe fiecare bubuitură de tun
Şi era lumină nouă, şi fiecare strigăt de victorie
Semn c-o nouă viaţă-ncepe... spintecau hainele nopţii
ca un trăznet.
ANA ŞOIT
*t
cerci;! literar — Deva
(Din volumul „Luminile lui VICTOR NIŢĂ
elev — Hunedoara
August“). (din „Contemporanul" nr. 19—1961)

><'.'>0 0 <X>0 0 0 0 0 <XX>0 0 0 0 0 0 <X>0 < X X X X X > 0 0 0 <XXX>0 0 0 <XX> 0 0 0 0 0 0 0 'y<X>0 0 0 <X>0 0 0 <X><X>0 0 0 0 0 <: . x x x x x x > o o o c < x x . - r-,*?XX>COOO L/•:

Acum, de ziua marii sărbă­ Vă ream intiţi f Ciubărele şt gu, azi director al Şcolii medii m o ţ i i a m a r u l z i le lo r n e g r e c a Şf
tori, in m inte-ţi revin crimpeie doniţele din acele vremuri erau „Avram lancu“ din Brad, ingi­
din zbuciumata noastră istorie, mimai un pretext pentru cerşit. nerii Remus Ştefan şi Graţîan c ă rb u n e le c e -l sc o te a u p rin a r ­
pagini din glorioasele lupte p u r­ In Ţara Zaranăului, cu zăcă­ Cioflică, învăţătorul Cornel Mi-
tate pentru eliberare naţională m intele sale bogate in m ine­ huţ şi încă alţi fii de m oţi de d e re a lem n u lu i.
şi un trai lipsit de exploatare. reuri, m oţul de ieri nu putea prin partea locului.
trăi. Sărăcia şi mizeria îl îm ­ L o cu l c irciu m ilo r l-a u lu a t c ă ­
Răsfoind cartea trecutului în­ pingeau spre drumeţie. De aceea, Dispensarul circumscripţiei sa­
volburat, te vei opri şi la pagi- săptămîni întregi, alături de că- nitare din Blăjeni are doi m e ­ m in u l cu ltu ra l, b ib lio teca s a tu ­
‘ ni le de mîndrie şi vitejie stră- luţul său împovărat, bătea în dici, felcer sanitar şi moaşă, lu i, c o le c ţiile d e zia re şi r e v iste ,
bună, la poporul şi eroii care^ lung şi-n lat drumurile ţării în aparatură şi instrumentar m edi­
au scris cu sîngele lor istoria căutarea unui pumn de „fâri- cal com plet (pe tot raionul Brad a p a r a tu l d e ra d io .
Zaranăului. Fără să vrei, gîndu­ nă“. Cind „fărina“ se term ina, existau in tim pul regimului bur-
rile te vor purta şi spre acea minat de foame, m oţul o lua din nou prin ţară, cerşind din ciente pentru că ei cîştigă pensarul au fost term inate in ghezo-moşieresc numai 4 medici, L a c ă m in u l c u ltu ra l, s tru n g a ­
filă zguduitoare care-ţi va po­ poartă-n poartă... bine, pentru că prin camioa­ 1955. (In fo to g r a fii: stingă 4 oficianţi sanitari şi 3 moaşe).
vesti despre trecutul întunecat nele cooperaţeii, magazinul mixt şcoala — dreapta dispensarul). ru l S im ia n F au r, a g e n tu l a g r i­
al moţilor rVr> Zarand. ¦Ar şi prăvăliile săteşti din comuna Pe vrem uri, la Blăjeni se
Cu cîteva zile în urmă am Intre tim p s-au construit şcoli aflau două cîrciumi. Una a lui col M a ria N ic h ifo r şi a lţi tin eri
poposit la Blăjeni, una din co­ Blăjeni sint aprovizionate cu şi în celelalte sate ale comunei, Nicolae Resiga, cealaltă a pri­
munele zărăndene de pe Valea mărfuri din abundenţă. şcoala din Blăjeni are 8 cadre marului Ioan Pătrui. Aici, în d&.a u f o r m a t o b r i g a d ă a r t i s t i c ă
Crişului. Cu nimic nu se deose­ didactice (in 1938 în tot raionul cele două cîrciumi, îşi înecau
Cea mai mare parte a locui­ a g ita ţie . E le ctricia n u l Io a n V ir-
bea Blăjeniul mş s lml g
dinaintea lui 23 mm d e a şi tîn ă r a M a ria C io c a n d in
August 1944 de
celelalte sate fo rm a ţia d e d a n su ri iţi d e m o n ­
moţeşti. Pumnul
de făină era şt stre a ză c ă „B lă je n ă r e a s c a “ şt
aici m ult prea
mic. Drumurile torilor acestei comune este în­ Brad erau num ai 16 profesori), „Ţ a rin a “ sîn t cele m a i fru m o a se
pe jos pînă la cadrată in clmpul muncii, la în­ 12 săli de clasă, internat. De pe
Brad erau tot băncile şcolii din Blăjeni s-au d a 7 isu ri p o p u la r e , in ti m p c e P&
atît de obositoa­ treprinderile din Barza şi Gura- ridicat profesorul Romulus Nea-
re, iar neştiinţa m e c a n ic u l R e m u s C io ca n , pC
de carte făcea barza. Iată de ce de trei ori mmmm
in 24 de ore, pa tru camioane Ioan A ndrcx e le v la ş c o a la d e
şi aici casă co­ încărcate cu băieşi şi alţi m un­
K '' ¦¦ m a iştri m in eri
mună cu super­ ' J|
d in B ra d , îl p o ţi
stiţiile şi leacu­ ţ\
citori fac naveta între Blăjeni " "'o. g ă s i alătU T i dC
rile băbeşti. A1 şi Gurabarza. In plus, de două
iillfc lË l ai ech ip e i a lţic o m p o n e n ţi
cesta era Blă­ ori pe zi un autobuz l.R.T.A.
face legătura comunei cu oraşul e ílt de
jeniul trecutu­ Brad.
te a tru , re p e tin ă
lui.
la p ie sa „C el
lată în cîteva
rînăuri şi Blăje­ Ciştigurile minerilor şi ale ce­ d in u r m ă “ .
niul de a z i: in lorlalţi muncitori din Blăjeni
sînt bune. Ioan Ciocan, Traian B lă jen iu l,
casa moţului Ciocan şi ca ei încă vreo 90 de
c rim p e i d in în ­
găseşti pline şi
locuitori, şi-au durat case fru ­ so ritele p la iu ri
alimente, sufi­ moase, cu geamuri mari deschi­ ză ră n d en e, tră ­
se în soare.
ie şte , c a to a te,

lo ca lită ţile p a -

Cu vreo 8 ani in urmă, depu­ M ei n o a s t r e , O,
taţii din Blăjeni, susţinuţi de v ia ţă
locuitorii comunei, au hotărlt să nouă, tu - j

construiască o şcoală elem enta­ m u lto a să , sufy

s o a re le stră lu ciţi',

ră şi un dispensar medical cu t o r a l l u i 2&,
staţionar. Oamenii au pornit la
iA u g u s t .
lucru. Au prim it şi ajutor de la im
st_at: 600.000 ( e i ! şc,osila şi dis.*- —??fa.
oh. u u ^ îi