Page 7 - 1961-08

Kr. 2054 ‘ '
FĂRĂ NICI UN CUSUR Prin muncă
Comisia a trecut la recepţionarea
ultimului etaj. Aprecierile sînt una­
nime. Tencuielile şi zugrăveala —
bune. instalaţiile sanitare — bune.
Electrice — bune. Parchetul — vor­
beşte de la sine.
Membrii comisiei parcurg cu pri­
virea încă odată şt încă odată in-
oăperile. Totul, conform cerinţelor.
— Oare nu va fi existind vreun
defect ascuns ? — îşi manifestă în­
doiala unul dintre membrii comisiei.
La instalaţia de apă, spre exem­
plu ...
— Exclus ! Branşamentul apei s-a
făcut de trei zile — răspunde sl
gur pe sine şeful lotului. In timpul
ăsta, dac-ar fi existat o fisură elt
de mică, apa ar fi străpuns pere­
tele, s-ar vedea la suprafaţă. Nu
veţi găsi nici un cusur. Acum lu­
crăm altfel...
Intr-adevăr, pe şantierul de con­
strucţii de Locuinţe al I.C.S. din
Hunedoara se lucrează într-un fel
nou. Şi felul acesta nou de a lucra
a pornit de la comunişti.
Din iniţiativa organizaţiei de ba­
ză, pe şantier îşi desfăşoară acti­
vitatea o comisie de autorecepţie.
De ce să aflăm abia la predare des­
pre defectele de calitate ? şi-a pus
problema organizaţia de partid. îm ­
preună cu conducerea şantierului şi
comitetul de sindicat, biroul orga­
nizaţiei de bază a stabilit oamenii
care fac parte din comisie, şi cum să- tencuielilor, şi-au făcut însemnări.
şi desfăşoare activitatea. In mod sis­ Flagner, care execută lucrări de cea
tematic, pe faze de producţie, comisia mai bună calitate, a fost lăsat anu­
de autorecepţie — din care fac parte
tovarăşi din biroul organizaţiei de
bază, comitelui de sindicat, condu­
cerea şantierului, muncitori şi teh­
nicieni fruntaşi — controlează cali­
tatea fiecărei lucrări în parte.
Rezultatele autorecepţud nu sini
simple constatări. Acolo unde se
descoperă defecţiuni, lucrări neco­
respunzătoare, neglijenţă, cei vino­
vaţi sînt traşi ta răspundere, se iau
măsuri de îndreptare.
Propunîndu-şi să mobilizeze în­
tregul colectiv al şantierului la lup­ tea brigăzii cu cele mai slabe rezul­
ta pentru îmbunătăţirea calităţii con­ tate în care lucrau oameni fără ex­
strucţiilor, comuniştii au hotărît să
fie in primul, rînd ei exemplu în a-
ceastă direcţie.
Şi, biroul organizaţiei de bază ur­
măreşte îndeaproape cum se achită
fiecare membru şi candidat de par­
tid de această sarcină. Intr-una din
zile, tovarăşului Damian Dirlea,
membru de partid, şeful unei brigăzi
de zidari, i s-a cerut să informeze a-
dunarca generală despre preocuparea
sa şi a celorlalţi membri ai brigă­
zii pentru a da lucrări de calitate.
In e x c u rsii
Prin grija secţiunii de învăţămînt
şi cultură a Sfatului popular re­
gional, cadrele didactice din regiune
care se află Ia cursul de pregătire
pentru definitivat şi gradul II, pa­
ralel cu programul de studii, par­
ticipă şi la diferite excursii.
In zilele de 23 şi 24 iulie, de
pildă, o parte din cele 130 cadre
didactice a vizitat Gospodăria agri­
colă colectivă din Pricaz, cetatea
şi muzeul din Alba Iulia şi grădina
zoologică din Sibiu. Cealaltă parte
a vizitat oraşul Petroşani, Termo­
«rBSESKSCSSSal
D e CB n u a a v u t
Afişele mari din Deva, aşezate
la locuri vizibile, anunţau că du­
minică 30 Iulie a.c., va avea loc
pe stadionul din Deva finala cupei
pe regiune a echipelor Voinţa. Ur­
mau să se întîlnească deci finalis­
tele Voinţa Deva cu Voinţa Brad,
meci programat la orele 15,30.
înainte de această oră, pasionaţii
fotbalului au pornit către stadion
cu gîndul să asiste la această fi­
nală. S-au prezentat şi jucătorii şi
urma să înceapă jocul. Timpul tre­
cea însă şi jucătorii nu-şi mai fă­
ceau apariţia pe terat. Intre timp
un reprezentant al colectivului spor­
tiv Minerul (stadionul Cetate este
administrat de colectivul Minerul)
Încă un coş în­
scris de baschetba-
Rştii deveni...
IN FOTOGRA­
FIE fază din întîl­
nirea dintre Mure­
şul Dova — Con­
structorul Arad dis­
putat duminică 23
iulie a.c.
. '-S¦•::•.<<<»w ..'
El n-a putut spune multe lucruri tre etc. Lingă fiecare din aceştia
frumoase despre unele tencuieli şi am pus cile 2-3 muncitori cu cali­
gleiuri de la blocul 128. După pă­ ficare mai mică. Cu alte cuvinte, bri­
rerea lui, pentru aceasta existau... gada s-a împărţit în mai multe echi­
motive. Adunarea generală l-a aju­
tat să-şi dea seama de adevăratele pe, in care muncitorul cu calificarea
cauze ale lucrărilor prost executate: cea mai mare răspunde de calitatea
lipsa de exigenţă, slabul control din întregii lucrări.
partea şefului de brigadă. El a fost
făcut să înţeleagă că vorbele comu­ Schimbul de experienţă între zidari
niştilor au valoare atunci cînt sînt a fost urmat de un schimb de ex-
însoţite de fapte, că în zadar se stră­ prienţă intre instalatori.
duieşte organizaţia de bază să mo­
bilizeze masa de constructori la îm­ In felul acesta, a devenit larg
bunătăţirea calităţii construcţiilor cunoscută pe şantier şi experienţa
dacă unii membri de partid negli­ brigăzii de instalatori, condusă de
jează această sarcină importantă de comunistul Andrei Nazarin.
producţie. Dîrlea n-a mai spus ni­
Astfel de schimburi, constituie în
mic. Drept autocritică, a refăcut acelaşi timp un control reciproc în­
toate lucrările defecte. Fără plată. tre brigăzi, care s-a dovedit foarte
Iar la noile blocuri unde a execu­ eficient în lupta pentru îmbunătăţi­
tat lucrări de zidărie şi tencuieli a- rea calităţii lucrăiilor executate. In
cestea sînt fără nici un cusur. Exem­ urma schimburilor de experienţă în­
plul lui a fost urmat şi de alţii. tre instalatori, nu s-au mai consta­
tat defecţiuni la instalaţiile sanita­
Sub îndrumarea organizaţiei de re, acestea sînt montate bine şi ele­
bază, pe şantier se face un larg şi gant.
sistematic schimb de experienţă in
cadrul căruia brigăzile învaţă una de Alte schimburi de experienţă ur­
la alta cum se execută mai bine şi
mai repede fiecare operaţie. In luna mează să dea roadele: între faian-
ţari, între zugravi. Candidatul de
iunie, spre exemplu, pe şantier s-a partid Petru Petraş s-a angajat ca
făcut un schimb de experienţă cu împreună cu brigada de zugravi ps
brigăzile de zidari, cu participarea care o conduce să execute: „un bloc
tuturor muncitorilor de bază din a- model de zugrăveli” căruia să nu-i
ceste brigăzi. Participanţii au trecut găsească cusur nici cel mai exigent
pe la fiecare loc de muncă, au cer­ control.
ceta! amănunţit calitatea zidăriei şi
Fără nici un cusur! Cuvintele a-
Locul de muncă al brigăzii lui Mihai cestea s-au încetăţenit adînc în lim­
bajul constructorilor de locuinţe din
Hunedoara.
me la urmă. Ce părere aveţi despre Şi pe măsură ce ele sini traduse
cele constatate ? s-a pus întrebarea.
Toţi au fost de acord că lucrările de în fapt, harnicii siderurgişti, mun­
tea mai. bună calitate au fost cele citorii hunedoreni, primesc locuinţe
executate de brigada lui Flagner. A-
poir locul de muncă s-a transformat tot mai frumoase, mai confortabile
intr-o adevărată şcoală. Brigadierul şi mai plăcute.
a vorbit pe larg despre metodele C. JVL
folosite, den.onstrînd practic cum îşi
repartizează oamenii, cum pregăteş­
te materialele, cum îndrumă şi con­
trolează pe fiecare în procesul mun­ R ed u cîn d termenul
cii, cum se ocupă de calificarea
muncitorilor. El a povestit cum la de reparaţii
un moment dat a fost pus în frun­
Colectivul de muncitori, ingineri şi
tehnicieni de Ia Atelierele de vagoane
perienţă. Priviţi pe tovarăşii mei de Simerja, antrenat în întrecerea socia­
listă, îşi îndeplineşte şi depăşeşte lună
muncă. Aceştia sînt oamenii „fără de lună planul de reparaţii la vagoa­
experienţa' la care mă refeream. Cu ne, îmbunătăţind totodată şi calitatea
reparaţiilor. Astfeî, printr-o mai bună
ei am obţinui rezultatele pe care le- organizare a locului de muncă şi prin
aţi apreciat că sînt bune. Cum am aplicarea unor noi metode în procesul
reuşii ? Am acordat o mare aten­ de producţie, partida, de lăcătuşi con­
ţie organizării muncii în brigadă. dusă de comunistul Ion Lovasz, cea
Celor mai calificaţi oameni le-am în­ de sudori condusă de comunistul Pa-
vel Budea, cu sprijinul secţiei a IV-a
credinţat lucrările mai diţicile-col- mecanică (maistru de secţie Constan­
ţurile, şpaletnrile de la uşi şi feres­ tin Petru) au reuşit să scurteze cu
10 zile termenul de reparaţii la cele
11 vagoane pentru Combinatul side­
rurgic din Hunedoara. La 9 din va­
goanele amintite au fest efectuate re­
paraţii periodice iar la alte 2 vagoane
reparaţii generale.
centrala de Ia Paroşeni, Exploata­ Fiind animaţi de dorinţa de-a con­
rea minieră din Lupenî, Şcoala tribui cu toată capacitatea lor la bu­
profesională din Lupeni şi cabana nul mers al producţiei, comuniştii cau­
Rusu din munţii Parîng. La Lu­ tă mereu noi metode de muncă. Ast­
peni, excursioniştii au avut o în- fel lăcătuşul Ion Lovasz, Iticrînd cu
tilnire cu vechii militanţi ai miş­ partida la modificarea suspensiei de
cării muncitoreşti participanţi la vagoane, a adaptat un dispozitiv de
greva minerilor din 1929. In drum găurire a longeroanelor pentru mon­
spre Deva, excursioniştii au vizitat tarea suporţilor cap-arc prin care se
muzeul, ruinele cetăţii şi amfitea­ reduce timpul de iucru cu 40 la sută,
trul de la Sarmisegetuza.
La fel a procedat şi tovarăşul Ernesl
VIOREL POPA Friedman, care a conceput un dispo­
directorul căminului cultura! zitiv de vopsire a părţilor metalice a
Dineul .Mare
BASCHET
S o s ?„?V o i n t i a d a " ? Mureşul Deva Sa a doua victorie
a venit la stadion şi a interzis ce­ Terenul de baschet al şcolii peda­
lor două echipe să joace. In rân­ gogice din Deva a găzduit duminică
dul cetăţenilor s-au iscat anumite fntîlnirea dintre echipele Mureşul
discuţii. Nu ştiau ce anume să din localitate şi Metalul .,? Noiem­
creadă. brie” Craiova, contînd pentru cam­
pionatul de catificare în categoria A.
Realitatea este următoarea: con­
ducerea U.C.F.S. oraş Deva a pro­ Basehelbaliştii din Deva, care cu
gramat meciul fără consimţămîn- o săptămînă în urmă învinseseră în
tul colectivului sportiv Minerul, primul meci Constructorul Arad, au
acela care răspunde de întreţine­ reuşit şi de data aceasta să cîştige
rea stadionului şi care cheltuie detaşat întîlnirea cu craiovenii. Scor-
anumite sume în acest sens. Iată 62-50 (31-22). De data aceasta bas-
deci motivul pentru care nu a chetbaliştii din Deva, spre deosebire
avut loc „Voinţiada“. In orice caz de primul meci. s-au pr^.cntat
este bine să nu se mai repete ase­ mult mai bine pregătiţi din toate
menea fapte nedorîte de către ju­ punctele de vedere. In plus, el au
cători şi spectatori.
V. PLOPEANU
\.
d r u m u l SOCIALISMULUI
- patriotică -
Mobilizaţi de organizaţiile
U.T.M., îndrumaţi în permanen­
ţă de către comuniştii din între­
prindere, tinerii de la Uzina de
preparare a cărbunelui din Pe-
trila obţin frumoase rezultate în
acţiunile de muncă patriotică.
Ies p l e m f a f u ! p u i e f î l o r
In tabăra regională de la Au-
şel, 10 tineri de la uzina de pre­
parare cii;. Pctrila au plantat
5.800 puieţi.
Printre fruntaşii acţiunii sînt
şi tinerii Balog Iosif II, Emi-
lian Doboş şi Alexandru Ne-
greanu.
Curei f ă păşunile
Utemiştii uzinei de preparare
a cărbunelui s-au angajat să cu­
reţe de mărăcini şi boscheţi 75
ha. păşune de pe dealul Maicii.
Prin această acţiune patriotică
ef vor aduce o economie de
90.000 lei.
Primele hectare de păşune au
şi fost curăţate, în muncă evi-
denţiindu-se tinerii Râkoczi Adal-
bert şi Ioan Cerchezan.
CONSTANTIN BĂDUŢA
corespondent
vagoanelor prin pulverizare, operaţiune
care se efectua manual şi prin care
se consuma mult material. Prin apli­
carea acestui procedeu, se reduce cu
mult timpul pentru vopsire, se reduce
consumul de vopsea şi se îmbunătă­
ţeşte calitatea operaţiunii.
Rezultate bune s-au mai obţinut şi
ta reparaţiile de vagoane C.F.R. la
care numai în ultima decadă a lunii
(10-20 iulie) planul la reparaţii perio­
dice a fost depăşit cu un număr de
patru vagoane.
In privinţa calităţii reparaţiilor, tre­
buie amintit că pe lunile mai şi iu
nie nu a fost nici un vagon care să
cadă în termenul de garanţie
„(Bolectivul de muncitori de la ate
lieriif de vagoane", — spunea ţova
răşuf Vforel Qc®Sj.Secretarul organiza
ţîel de. parfict; poate face şi mai
mult, dacă tovarăşii care răspund de
aprovizionarea ai materiale s-ar stră­
dui să facă aceasta în mod ritmic. Se
îniîmplă de multe ori să ducem lipsă
de vopsea izolin, seînduri, tălpi saboţi
pentru vagoane şi altele. Avînd asigu­
rată aprovizionarea ritmică cu mate­
riale, muncitorii noştri sînt hotărîţi să
depună eforturi sporite pentru scurta­
rea termenelor de reparaţii precum şi
pentru creşterea continuă a calităţii
reparaţiilor.
M. RUGINESCIJ
creat unele faze frumoase din care
s-au înscris puncte preţioase. Pre-
zentîndu-se astfel, ei au condus de
la început şi pînă la sfîrşit, dînd-
speranţe inimoşilor suporteri că vor
cîştiga şi această întîlnire
Echipa din Craiova a fost un ad­
versar puternic, cu o bună pregăti­
te. Ea a trebuit însă să cedeze da­
torită faptului că devenii au fost mai
hotărîţi, au luptat cu mai multă am­
biţie. Spre sfîrşitul celei de a doua
reprize, cirul craiovenii au avut o
scurtă perioadă de dominare, se
credea că meciul va lua o altă întor­
sătură. Baschetbaliştii din Deva, au
trecut peste aceste momente grele,
au pus stăpînire pe joc şi au în­
scris multe coşuri în urma unor faze
frumoase.
Spectatorii prezenţi la întîlnire
(deşi a plouat şi a bătut vîntul) au
fost mulţumiţi de calitatea jocului
şi au speranţe că echipa Mureşul va
înregistra şi alte victorii. Dintre ju­
cători s-au prezentat foarte bine
Stelian Popescu, sufletul echipei,
Gh. Rău, Dan Romulus şi Cornel
Cioară. Un aport deosebit la obţi­
nerea victoriei au adus şi jucătorii
Mlrcea Deae, Tiberiu Drăgan şi
Canstantin Tnnnsciuo.
Următorul meci al echipei Mure­
şul va avea loc în ziua de 6 august
la Piteşti unde va întîlni echipa din
localitate Proiectantul. întîlnirea va
fi dificilă ţinînd cont de faptul că
are loc în deplasare. Baschetbaliştii
deveni sînt hotărîţi însă să pună
în practică toate cunoştinţele lor
pentru a obţine un rezultat favora­
bil.
V. ALBI) 6. Locom. Subcetate 4 0 1 2 3 :20 1
pa?. 8
¦V -9» F le r Yeelht pesitraa o fe lă p ii
Frezorul Vasile Luînd parte la acţiunile gospodă­ predat organelor C. M. peste
Procovan de la reşti organizate în cadrul oraşului 7.000 kg.
U.R.U.M. Petro­ Haţeg, tinerii din brigăzile de
şani a depăşit pla­ muncă patriotică nu au neglijat S-a evidenţiat în această acţiune
nul în luna iunie rilci problema colectării fierului brigada din cadrul organizaţiei
cu 52 la sută. vechi. De la începutul anului şi U.T.M.—U.R.C.C. (secretar Vaier
pînă în prezent el au colectat şi
IN FOTOGRA­ Iglodeanu)
FIE: Comunistul M. R.
Vasile Procovan
măsurînd o piesă.
Economii prin
inovaţii
p
Sporirea continuă a productivităţii
muncii şi reducerea volumului fizic de
muncă este una din multiplele preo­
cupări ale muncitorilor, maiştrilor şi
inginerilor de la şantierul electroteh­
nic al I.6.S. Hunedoara. In acest scop,
de la începutul anului şi pînă în pre­
zent, la cabinetul tehnic al şantieru­
lui au fost depuse 16 propuneri de
inovaţii. Despre seriozitatea cu care
inovatorii îşi pregătesc inovaţiile ce le
propun, ne vorbeşte însăşi faptul că
toate propunerile din anul acesta au
fost admise, iar 13 inovaţii au şi fost
aplicate în producţie.
Stima economiilor antecalcutate rezul­
tată din aplicarea inovaţiilor în cursul
acestui an este de 171.146 lei, iar re­
compensele băneşti date inovatorilor
de circa 22.000 lei.
Printre cei mai buni inovatori ai
şantierului se numără comuniştii Avram
Albu, ing. Ştefan Prică, Ioan Răceu
şi alţii.
Datorită propunerilor făcute de Ioan
Răceu, macaralei de la stripaj
(OS.M. 2) i s-au scos o serie de apa­
rate electrice simplificîndu-se astfel
mult manevrarea ei. scurtîndu-se con­
siderabil timpul de montare a maca­
ralei.
Un studiu amănunţit asupra pro­
iectelor liniilor de contact a laminoa­
relor de 800 mm. şi 450 mm. !-au m moBUÂMUL m
condus pe maistrul Avram Albu şi in­
ginerul Ştefan Prică la o inovaţie de
seamă. Inlâturînd o serie de construc­
ţii metalice ce se dovedeau a fi inu­ 3 AUGUST 1961
tile, ei au înlesnit confecţionarea unor
suporţi a liniei de contact, obţinînd în PROGRAMUL I: 6,10 Cîntece des­ spirate din viaţa copiilor; 16,30 Mu­
acest fel mari economii de metal. pre tractorişti; 7,30 Sfatul medicului: zică populară romlnească; 17,35 Duete
Despre transpiraţia excesivă a palme­ vocale şi instrumentale; 18,45 Să în­
O altă inovaţie ce a adus mari lor; 8,00 Din presa de astăzi; 9,30 văţăm limba rusă eînlînd; 19,30 Din
economii de manoperă şi timp este Roza vînturilor; 10,00 Sonata nr. 2 în activitatea sfaturilor populare: Preo­
şi cea a maistrului llia Constantin şi fa minor pentru vioară şi pian de cupări pentru lărgirea reţelei comer­
Avram Albu. In ce constă această ino­ Gcorge Enescu; 11,03 Cântăreţi, lau­ ciale: 20,00 Melodii populare din ţă­
vaţie ? reaţi ai Festivalurilor de tineret; 12,30 rile Americii Latine; 20,30 Muzică
„Popas Ia Gura Văii“ — reportaj; uşoară de Sile Dinicu; 21,15 Roman­
Mult timp rondelele speciale se con­ 13,05 Qoncert de muzică uşoară; 15,10 ţe, cîntcce şi jocuri; 21,45 Părinţi şi
Noi înregistrări de muzică populară copii; 22,36 Muzică de dans; 23,15
primite din partea Radiodifuziunii ce­ Concert de noapte.
hoslovace ; 16,15 Vorbeşte Moscova !;
18,00 Artişti de peste hotare, oaspeţi Buletine de ştiri: 5,00; 6,00;
ai festivalului ,,George Enescu": pia­ 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
nistul sovietic Pavel Serebreakov; 19,00; 22,30 23,52 (programul I)';
18,30 Cronica economică; 19,05 Tine­ 12,00; 14.00; 16,00; 18,00; 21,00
reţea ne e dragă; 21,30 „Cîntare Ro- 23,00 (programul II).
rnîniei Socialiste" — itinerar liric.;
22,50 Muzică de estradă. SECŢIA PENTRU COLECTA­
REA ŞI PRELUCRAREA ME­
PROGRAMUL II: 12,10 interpreţi
de muzică uşoară; 14,03 Lucrări in­ TALELOR — I. C. M. —
HUNEDOARA
Piaţa Libertăţii nr. 29
‘ ciiENanEaance EAZA :
3 AUGUST 1961 un econom ist p rin ­
DEVA. Vikingii; Visul unei nopţi cip a l f i n a n c i a r ,
de vară; SIB E R IA : Setea; HU­ c o n d ifii respectarea
NEDOARA : Ceras sola PETRO­ H C M nr. 1053|1960
ŞAN I: Acoperişul; întîlnire în în­
tuneric; ALBA IULIA: Trenul prie­ doi d i s p e c e r i I.
teniei, Dama de pică: LONEA: Ul­ c o n d ifii respecta­
tima zi, prima zi; BRAD Setea;
HAŢEG: Hanul din Spessart; rea H C M nr.
1 0 5 3 |1 9 6 0
fecţionau fa strung bucată cu bucată. ORAŞTIE: Cenuşăreasa; Contem­
poranul secolului; SEBEŞ: Imagini
Acest lucru ducea la o risipă mare ale unui trecut glorios; TF.IUŞ:
de metal şi necesita pentru fiecare bu­ N-am ucis; ZLATNA : Cad frunzele;
cată 10 minute. Prin confecţionarea ILIA Portul fără apă; APOLDUL
DE SU S: Viraj în noapte.
unui dispozitiv special ce se adaptea
ză ciocanului pneumatic, ei au reuşit
să reducă timpul de execuţie a unei
rondele la maximum două minute. In COOPERATIVA SPRIJINUL MINER LUPENI
felul acesta s-an înlăturat complect
pierderile de metal, rondelele fiind str. Gh. Gbeorghiu-Dej ar. 19
confecţionate din dcşeurile de tablă Telefon 12
ce în trecut nu erau valorificate.
Primeşte imediat prin transfer:
Turneul de ca lifica re
penfru cam pionatul - C R O IT O R I penfru c o n fe cfii bărbafi
regional de fo tb a l - V O P S IT O R I C U R A JA T O R I ch im ici
- R IC H TU ITO R I
Iubitorii fotbalului din Deva au - TA LP U ITO R I în că lfă m in fe com andă
înfruntat duminică ploaia care a - REPARATORI S TILO U R I Şl O C H E LA R I
căzut tot timpul pentru a asista la - T E H N IC IE N I REPARAŢII R A D IO
întîlnirea dintre echipele Ştiinţa - C O JO C A R I Şl BLANARI I
Petroşani şi Voinţa llia. Acest
meci, care a contat pentru califica­ Inform aţii se pot obţine de ia conducerea cooperativei.
rea în campionatul regional de
fotbal, s-a caracterizat printr-o dis­
pută dîrză. întrecerea a plăcut în
mare măsură, ridieîndu-se în unele
momente la un nivel bun. Studen­
ţii din Petroşani au învins cu sco­
4MIJMT
O.C.L. Prodtise IindtBsirsale Deva
rul de 2-0 (1-0) conducînd astfel
cu autoritate în clasamentul ge­ aduce la cunoştinţă publicului cumpărătorf
neral. că a deschis în oraşul Deva, strada
Cuza Vodă nr. 33 un magazin
Jucătorii de la llia au lăsat o cu mărfuri industriale
cu preţuri reduse.
bună impresie publicului devean.
SE POT GĂSI:
Ei au avut perioade mai lungi de
dominare şi ocazii mai clare de a confecfsi, diferite mătăsuri,, fssăfori de
înscrie. N-au putut marca din cau­ bumbac» fesăturs de lînă, tricotaje,
za impreciziei atacanţilor. galanterie, îricăiflmmfe penfru femei
şl bărbătească, articole electrotehnic
A arbitrat bine Florea (Deva).
In celelalte întîlrilri s-au înre­ ce, de menaj,
gistrat următoarele rezultate : m rsduseri de preţuri pînă ia 59 Sa soia.
Minerul Teliuc — Locomotiva
Subcetate 3-0 (prin neprezentare); M agazinul este deschis ziln ic între orei? 7-13
Recolta Miercurea—Mureşul Şibot
3-1.
Clasamentul după etapa IV-a
1. Ştiinţa Petroşani 4 4 0 0 22: 2 8
2 Minerul Teliuc 4 3 0 1 11: 5 6
3. Recolta Miercurea 4 2 4 1 11: 8 5
4. Voinţa llia 4112 6:83
5 Mureşul Şibot 4 0 1 2 2 :12 1