Page 70 - 1961-08

N r, 2W Î
Lupta pentru calitate
o mişcare de masă
„Succesal furnaliştilor
începe în abataje44
în acest an, minerii din Teliuc au
desfăşurat întrecerea sub lozinca „Suc­
cesul furnaliştilor începe în abataje",
convinşi fiind că de munca lor depinde
în mare măsură sporirea producţiei de
fontă, îmbunătăţirea calităţii acesteia.
Acum, cu prilejul celei de a t7-a ani­
versări a eliberării patriei, raportăm
că de -la începutul anului şi pînă în
prezent colectivul nostru de muncă a
extras peste .sarcinile de plan 13.000
tone minereuri de fier, a sporit conţi­
nutul de metal în siderită cu 3,8 la
sulă şi în limonită cu 6,5 la sută şi
a redus sterilul vizibil la jumătate faţă
de anul trecut.
Realizările acestea nu au darul să
In 4 Suni n ici
o d e cla sa tă
Cînd colectivul însărcinat cu des­
coperirea rezervelor interne pentru îm­
bunătăţirea calităţii fontei a informat
biroul organizaţiei de partid că în anul
1961 pot fi reduse declasatele cu 40
la sută, am crezut că în calculele lui
s-a strecurat o eroare. Apoi, după ce
am studiat cu atenţie referatul, mi-am
dat seama că există posibilităţi şi mai
mari. Bineînţeles că realizarea acestei
reduceri nu se anunţa o treabă uşoa­
ră; dimpotrivă. De aceea, împreună ou
conducerea iehnico-administrativă a
secţiei, am luat astfel de măsuri îneîi
din primele zile să lucrăm cu cît mai
puţine declasate. Se am făcut?
S-a deschis un curs de ridicarea ca­
lificării, a fost alcătuit un colectiv
care. a luat în studiu problema redu­
cerii de 'isaL'lor, au fost schimbaţi
unii şefi de echipe. De asemenea, au
fost instruite birourile organizaţiilor
de partid de ateliere de felul cum să-şi
organizeze activitatea pentru a avea
în Centrul atenţiei calitatea. Bineînţe­
les că am mai luat şi alte masuri.
Rezultatul ? Faţă de 5 la sută cît
este admisul, în 7 luni s-au înregistrat
doar 1,15 Ia sută declasate. Procen­
tual acesta reprezintă ceva mai mult
de 70 ia sută 1 Cele 40 de procente au
fost deci întrecute I Dar, mai important
este faptul ..că s-a reuşit ca timp de
patru luni furnalele 1, 2, 3 să lucreze
fără declasate ! Şi la fel echipele con­
duse de llie Mîtcă, loan Bîidea, Du­
mitru Duca, Vilmoş Farkaş şi altele.
Acestea mă fac să afirm că pînă la
sfîrşitul anului vom reduce încă mult
procentul de declasate.
ANDREI RAC35
secretarul organizaţiei de partid toria să extragem cărbune brun
de la secţia l-a furnale a 6 . S. mereu mai m ult şi de cea mai
Hunedoara
'/¦“*t—1/—•i—¦/ '
t PE D
ţ — Păcătoasă zăpuşeală...
[ Omul nu-m i răspunde. Tace.
[ Priveşte în vale, peste lunca
l Mureşului. Printre zăvoaie bo-
t gate în vegetaţie, rîul îşi poar-
^t tă domol apele. Dinspre partea
de sat, situată către Gelmar,
[ căreia locuitorii îi spun Joseni,
t se aude zgomotul batozei care
înghite nesăţioasă snop dujxi
^ snop.
f — Pînă diseară vom termina
[ şi eu treierişul — înoăă firul
Cvorbei intcrlocutonil meu.
[ — Aţi avut m ult grîu anul
^ ăsta ?
ţ — Peste 320 de ha. Orzul
{ l- am term inat de m ultă vreme.
CE de-acum in magazii.
[• In dreapta noastră un grup
j- de colectivişti trebăluiesc de zor
t la o construcţie mare din că-
rămidă.
L — E noua magazie pentru ce-
{• reale pe care am am enajat-o
[ de curînd. încap in ea 10 va-
[ goane de grîu. Acuşi îi plină şi
l asta.
j- — E veche colectiva ? întreb
j- după ce ne aprinserăm fiecare
L cîte o ţigară.
I — Da şi nu. S-a înfiinţat
Cprin '53. Pînă în urmă cu doi
L ani am fost insă tare puţini.
L Abia din ’59 ne-am unit forţele
ţ tot satul. In ultim ul timp, mai
t ales, am dezvoltat bine colec-
t tiva. Statul ne-a ajutat mult.
J. — Cu credite ?
^ — Cu credite. Uite, numai
t anul ăsta pentru construcţii ăm
t prim it 40.000 lei, iar p e n t/u in-
t fiinţarea unei livezi alte 10.000
L lei. Am şi înfiinţat plantaţia.
L E colo sus, pe dealul din stîn-
[ ga. Noi îi spunem Ooşa. Sînt
i in total vreo 12 hectare.
ne mulţumească pe deplin. Ne dăm
seama că mai avern încă mult de fă­
cut pentru a trimite furnaliştilor mi­
nereu în cantităţi tot mai mari, la timp
şi de calitate corespunzătoare. Se ştie,
de pildă, că admisul prevede ca în
minereu să nu fie mai mult de t la
sută steril vizibil. Or, noi oscilăm în
jurul a 3 la sută 1 In afară de acea­
sta, trebuie să recunoaştem că la ca­
pitolul ritmicitate sîntem încă defici­
tari.
Promitem însă tovarăşilor furnalişti
eă în viilor munca noaslră va fi mai
bine organizată şl ca urmare ei vor
putea fi mulţumiţi de felul cbm îi aju­
tăm. Le promitem că vom îmbunătăţi
ritmicitatea livrărilor, vom reduce încă
sterilul din minereuri pînă la i la su­
tă. Ne luăm aceste angajamente con­
vinşi fiind că ele vor deveni fapte cît
mai curînd. Noi am luat deja unele
măsuri în acest scop, iar altele sînî
în curs de înfăptuire.
Ing. NICOLAE JURCOANE
directorul întreprinderii miniere
Teliuc
şşM Iei ian r a g o n e i «le
cărfesm e re fe iita i* 6
In 'perioada actuală proble­
ma îmbunătăţirii calităţii pro­
ducţiei preocupă pe toţi minerii
de la m ina noastră. Colectivul
nostru a dat pînă acum mai
bine de 35.000 tone de cărbune
coesixieabil peste plan, a reali­
zat cea mai înaltă productivi­
ta te a m uncii pe bazin — 1,311
tone pe post în medie pe 7 luni
— iar calitatea cărbunelui li­
vrat s-a îm bunătăţit cu circa
4—-4,5 !a sută fa ţă de normă.
Noi, minerii de la Uricani,
ştim că din cărbunele nostru se
produce cocs m etalurgic, nece­
sar sîderurgiştilor, că avem da­
bună calitate.
Dacă am reuşit pînă acum să
reducem procentul de cenuşă
din cărbune cu 4—4,5 la sută
fa ţă de normă, în condiţiile creş­
terii producţiei, faptul acesta
are Ia bază aplicarea consec­
ventă a iniţiativei minerilor de
la Teliuc, p relu ată m ai întîi In
Valea Jiului de brigada Iui S a ­
bin Ghioancă de la mina Lu-
peni sub lozinca „Nici un va-
gonet de cărbune rebutat“.
'Astăzi, fiecare m iner de la
mina noastră îşi face o cinste
din a extrage şi trim ite la su­
prafaţă num ai cărbune fără şist
vizibil în el. Au fost însă şi pe­
rioade în care din abatajele
-ßiMißöiiiiüiiiüüninian«}-
RUM UL
¦— V ile aveţi m u lte ?
— Anul trecut am avut 141
vaci cu lapte şi 803 capete ovi­
ne. Era primul an de mutică
după atragerea în colectivă a
tuturor ţăranilor m uncitori din
sat. Vacile ne-au adus un venit
de 173.600 lei, iar oile 53.070
lei. N u-i prea m u lt, dar în anul
ăsta...
— Aţi mai cumpărat animale?
— Desigur. In urma Hotăririi
cu privire la creşterea animale­
lor, statul ne-a acordat drept
îm prum ut pe term en lung şi
fără dobîndă 70.000 lei. Acum
avem 142 vaci de lapte şl 94
viţele şi juninci. La sfîrşitul
anului vom ajunge să deţinem
ca proprietate obştească 160 de
vaci şi 53 juninci m ontate. Am
şi contractat cu statul 110.000
l. lapte. Dar, sperăm să livrăm
.t e y lmr MAfitH(iai®ps-PMFoÎiSfllFoIiMU
26
62
DRUM UL SOCIALISM ULUI
O a m e n ilo r muncii-
fricofaje bune
Şi pentru colectivul nostru
principalul obiectiv al întrece­
rii socialiste îl constituie îm bu­
nătăţirea continuă a calităţii
produselor.
Prin munca neobosită a m un­
citorilor, tehnicienilor şi ingi­
nerilor fabricii, în frunte cu co­
m uniştii, In acest an, f a ţă de 50
la s u tă plan ificat, 74 Ia su tă
din producţia tricotajelor din
bumbac a fost de calitatea I-a,
iar la ciorapii din fire relon,
f a ţă de 35 la su tă p lanificat,
am realizat 40 la s u tă p ro d u c­
ţie de calitatea l-a.
Aceste rezultate se datoresc
in mare m ăsură muncii politi­
ce desfăşurată de organizaţiile
de partid în rîndul masei de
muncitori pentru îndeplinirea
sarcinilor trasate de partid, m ă­
surilor tehnice aplicate din timp
in procesul de producţie.
ANGELA JITEANU
secreiarul organizaţiei de partid
de la fabrica de ciorapi şi tri­
cotaje „Sebeşul“ din Sebeş
minei se dădea cărbune mult,
dar şi cu m ult şist în el. Comu­
niştilor nu le-a rămas indife­
rent acest fapt. S-a pornit cu
ajutorul agitatorilor o largă
campanie, în vederea creării
unei opinii de masă pentru ale­
gerea sterilului in abataje, ca­
lea cea mai eficace pentru îm­
bunătăţirea calităţii cărbunelui.
Trebuie să arătăm că la apli-
cai-ea cu succes a iniţiativei
„Nici un vagonet ele cărbune re ­
b utat“, pe lingă munca politico-
organizatorică desfăşurată de co­
m uniştii minei, conducerea ad­
ministrativă a venit cu măsuri
eficace în sprijinul luptei m i­
nerilor. S-a trecut la aplicarea
unor noi monografii de puşcare,
specifice fiecărui loc de muncă,
ceea ce a dus la îm bunătăţirea
granulaţiei cărbunelui.
Muncim acum cu tot mai m ult
avînt pentru a întâmpina ziua
de 23 August cu succese to t mai
mari. Asigurăm pe tovarăşii
noştri eocsari că de la Uricani
vor primi- cărbune de cea mai
bună calitate!
VASILE COCONET
artificier
CONSTANTIN POLOBOC
miner, şef de brigadă
GHEOilGHE MI SCHI E
miner, şef de brigadă — mina
Uricani
BU N ĂST
în ju r de 200.600 litri. Mai p u ­
neţi la socoteală că avem la în ­
grăşat 59 porci pe care îi vom
preda statului în baza contrac­
telor încheiate, că avem 970 c a ­
pete ovine...
— Unde o să adăpostiţi atîtea
animale ?
Tovarăşul loan Dudaş, preşe­
dintele gospodăriei colective din
Geoagiu, îm i arătă undeva la
stingă două construcţii mari.
— In grajdurile celea. Unul e
construit din anul trecut, iar
celălalt, la care vedeţi că se
lucrează, va fi term inat in cî­
teva zile. Şi, pînă la sfîrşitul
anului vom mai da gata încă
unul, pentru 100 capete vite
mari. II vom ridica acolo unde
vedeţi că se sapă acum funda­
ţia. Dincolo, îmi arată, întin-
zînd mina către Joseni, este
3j
6800Q
î şitul anului, la Hunedoara se vor da
V/ vU %mmlV-J--lu lu J UÎvJ c
paw. 3
ggTOgMgmHgaaam ^BWBMBaBBa
?BfEREöatißC
v l^ g A V îQ c i
A ugust
De pe şosea, priveliştea in ­ efectivă, In condiţiile unor măsuri tehnico-organizatorice O imagine a acestui fapt, a
cintă şi provoacă nedumerire sarcini de plan sporite, s-a la­ e înfăptuit in tot mai mare
celui ce n-a văzut încă Hune­ m inat peste prevederi 15,26 măsură, oamenii învaţă, ur­ proporţiilor lucrărilor, o poate
doara, sau a văzut-o cu ani tone oţel-lingou. Oamenii, fie mează exem plul comuniştilor.
in urmă. Aici, halele masive că se numesc loan Grigorea- da imensa cantitate de betoa­
ale blumingului şi laminoru­ nu, Semciuc Samoilă, Toader şi patria primeşte cu fie­
lui de 650 mm., parcă nesfir- ştefa n , Iosif Lola, Ludovic T u ­ care zi tot mai m ult metal, ne turnată — peste 90.000 m.c.,
şite, complexul clădirilor auxi­ şa sau loan Tomiş, fie că sînt tot mai bun.
liare, coşurile de f u m ; dincolo, manevranţi, cuptorari sau in­ cei peste 114.000 m.p. cofraje,
'l' păienjeniş de schele m etalice, gineri, au făcut minuni, alin- La ciţiva paşi, în dreapta
dominate de uriaşele m acara­ gînd intr-un tim p relativ scurt halelor care adăpostesc cele cei 2.500.000 m. armătură m e­
le turn. Totul e la scară ridi­ capacitatea de proiect. În tre ­ două mari agregate in func­
cată, copleşitor prin proporţii, cerea socialistă e cu fiecare ţiune, cei care au reconstruit
lună tot mai însufleţită, se des­ şi construit Hunedoara li spo­
făşoară pe baza unor obiecti­ resc avuţia cu grupul noilor
ve tot mai concrete in scopul laminoare, lucrare nominaliza­
de a asigura celuilalt gigant tă în Raportul tovarăşului
al siderurgiei ţării, laminorul Gheorghe Gheorghiu-Dej, la
de 650 mm., hrana de toate z i­ Congresul al 111-lea al parti­
lele şi nopţile — blumurile. dului.
Construit după bluming, cu A trecut abia un an de
multe operaţii automatizate, atunci şi pe locui vechiului te-
laminorul de 650 mm. asigu­ rasament de cale ferată, al
ră economia naţională cu pro­ sălciilor ce străjuiau cursul
duse finite şf. nefinite. Aici Cem ei se ridică siluetele m a­
bătălia se dă, ca şi dincolo de sive ale halelor viitoarelor la­
altfel pentru cantitate, (anga­ minoare. Cel de sîrmă a intrat
jam entul anual de a da 25.000 în faza aproape finală. In tim p
tone laminate peste plan e de­ ce viontorii au trecut la cele­
lalte lucrări, instalatorii au şi
început prinderea în fundaţiile
de beton a utilajelor mecanice.
La toate halele se lucrează in­
tr-un ritm nemaiîntilnit vreo­ talică de 10— 12 mm., cei circa
dată la Hunedoara, deşi cu
prilejul construcţiei laminoru­ 6G0.000 m.c. săpături efectuate
lui de 650 mm. s-a spus sus
şi tare că asemenea ritm de piuă în prezent pe acest vast
construcţie nu s-a mai văzut.
şantier. Numai in acest an au
fost ridicate peste 8.600 tone
construcţii m etalice, din care
circa 2.600 tone la laminorul
fermecător prin supleţe. Com­ de sîrmă — primul prevăzut a
pletaţi imaginea cu zum ze­
tul de roi stîm it ce se revar­ intrai în funcţiune.
să prin ferestrele halelor, cu
dute-vino-ul autobasculantelor Apoi vor urma celelalte la­
Î şi strigătele oamenilor de pe minoare, prin activitatea neo­
şantier şi veţi avea taboul vag
conturat a ceea ce deja a în- bosită a constructorilor a căror f
j ceput să se numească la Hu- \
muncă nu poate fi altfel caii- v
neăoara — grupul noilor la- i
\ minoare. jicată decît eroică. Alexandru (
i
Velici, Aurel Moţ, Vasile Ml- v;
y
halcea, Arcadie Balint, EmnTic fi
y
Kotti, Martin Schusier. C-n-
fl
stantin Tănase. Lucian Popes- y
- D o u ă s în t în fu n c ţiu n e — cu, iată doar ciţiva dintre mori- /
l la m in o ru l b lu m in g şi d e 650 torii, instalatorii, constructorii ^
m m ., u ltim u l ca o c o m p le ta - care înalţă aceste laminoare,
\ re firea scă a p rim u lu i. A lte Şi în final, cînd toate aces­
\ c îte v a se co n stru iesc a lă tu r i: te laminoare înzestrate cu uti­
d e sîrm ă , d e p ro fite m ijlo c ii şi păşit). laje moderne. cu un inalt grad
Ş i a ici, c a şi la b lu m in g ; in
b en zi, d e p ro fite m ici. B lu - de autom atizare a operaţiuni­
m in g u l şi la m in o ru l d e 650 m m . lu n a tr e c u tă s -a a tin s u n e x ­ lor, vor produce, patria noas­
va lo rific ă p e zi ce trec e to i c e p ţio n a l in d ice d e u tiliza re a tră socialistă va avea la Hune­
m a i efic ie n t m e ta lu l p ro d u s de la m in o ru lu i, în fie c a re oră e -
o ţe lă rii, ia r c e le în c o n s tr u c ţie îl f e c tîv ă la m in în d u - s e c u 15,84 doara, pe fosta albie a Cemeni,
to n e o ţel m a i m u lt ă e cit era
vo r va lo rifica şi m a iv eficien t. p la n ific a t¦ Ş i a ici p la n u l d e în vastul grup de laminoarec,
E îm p re u n a rea p re ze n tu lu i cu unul din redutabilele ei bas­-
tioane. A. JURCA
p e rsp e ctiva .
Blumingul. Construit în anii
de democraţie populară, în ­
zestrat cu utilaje modeme, de­
servit de oameni minunaţi, e
imul din pilonii inâustrializă- ,
i rii ţării. An de an dă econo- i
miei naţionale produse tot mal (
{ multe, tot mai bune. In luna |
- iulie, anul curent, a fost rea-1
Uzat cel mai înalt indice de L
productivitate. Pentru edifica- {
re amintesc că in fiecare oră »
Ă R II
1
adăpostul porcinelor. Pentru 1
aceste construcţii colectiviştii ]
noştri au confecţionat pe plan -j
local 180.C00 bucăţi cărămidă şi \
au procurat 46 m.c. cherestea,)
5.000 kg. var bulgăire, mari can-
lităţi de piatră, pietriş, nisip f
etc. -j
— Dar cu furajele?...
Preşedintele scoase din buza- î
nar carnetul de însemnări. I
— 00 de ha. sem ănate cu po- ->
nim b siloz. Le-am prăşit d e -)
două ori. Am cosit şi depozitat 'j In oricare oraş al regiunii vei po­ iru munciiorii, inginerii şi tehnicienii căminele mimciioreşti cu 5.300 locuri,
trifolienele de pe 100 ha. P e ) posi în aceste ziie, întîineşti o imagine de la uzina „Victoria" din Căian. As­ cele 984 case în şir, cluburile, cine-'
lingă acestea mai avem borceag i comuna : aceea a şantierelor de con­ tăzi pe locul viran de altă dată se matografele, cantinele, dispensarele şi
şi pe 100 ha. dovleci semănaţi : strucţii. Fiecare oraş a devenit în anii înalţă zeci de blocuri, s-au amenajat spitalele, şcolile, magazinele au făcut
în culturi intercalate cu porumb. - noştri şantier de construcţii de locu­ străzi, s-au asfaltat trotuare. Pînă din aceste localităţi în care în trecut
inţe. Se construiesc blocuri cu mai acum au fost date în folosinţă 488 oamenii erau osîndiţi la întuneric, mi­
— Insilozaţi multe nutreţuri ? apartamente. Urcînd scările blocurilor zerie şi noroaie, oraşe moderne, mîri-'
•Ia uşile de la intrare, ai să poţi citi dria întregii noastre ţări.
— M ulte. Vreo 2.400 de tone. ţ multe etaje, cu zeci de apartamente, cărţi de vizită pe care sînt scrise nu­
me ca cele ale tov. Iosif Voica, furna- La fel ca la Hunedoara, Căian sau
Gropile. în cea mai mare parte'] cinematografe, magazine, şcoli, spita­ list, Viorel Avram, maistru turnător, în Valea Jiului, în anii regimului da
Filon Popa macaragist, Iosif Hribal democraţie populară s-au construit ?i
sînt gata. Dar, staţi, nu v -a m '. le ctc. lăcătuş, Francisc Schonberger, inginer pentru oamenii muncii din celelalte
spus totul. Sîntem pe isprăvite ...Primăvara anului 1948. Hunedoara şi a multor altor harnici muncitori. Şi oraşe ale regiunii zeci de apa-
şi cu depozitatul fînurilor na­ ritmul de lucru al noilor blocuri creşte
turale de pe 40 hectare... a devenit un vast şantier de construc­ continuu. Alte sute de apartamente îşi La Deva constructorii lucrează la mul
ţii Aici a început să se construiască vor primi noii locatari. Aici se con­
uzina care urma să devină inima de struieşte un oraş care va avea o popu centru al oraşului. Un nou cen-’ i aj
iaţie de circa 15.000 de locuitori cu oraşului a început să se constr .u iscâ
Cu p u ţin tim p în urmă — " oţel a patriei. Dar odată cu uzina s-au perspectivă de extindere la 30.000 de şi la Brad şi Gurabarza. La Brad, de
locuitori. pildă, au şi fost date îu folosinţă pri­
reluă tov. loan Dudaş — am pus bazele şi unui viitor oraş munci­ mele 14 blocuri cu 324 apartamente.
Să vizităm însă Valea Jiului. L; Pînă la sfîrşitul anului 1963 se vnr
studiat Raportul tovarăşului ¦ toresc. Pe dealul Chizidului construc­ Uricani, odinioară un sat de ciobani, construi aici circa 1.500 de «parta-
s-a ridicat prin grija statului nostru un monte în blocuri.
Gheorglis Gheorghiu-Dej, pre- . torii au ridicat primele blocuri de lo­ frumci oraş. S-au construit aici peste
40 de blocuri cu un total de 950 apar­ Şirul exemplelor cu noile construcţii
zentat la recenta plenară a cuinţe. In primul an au fost doar 40 tamente, cît şi circa 60 case indivi de locuinţe poate continua cu Cugîrul
C.C. al P.M.R. N e-am revizuit ' de apartamente. Dar, cu fiecare an ce duale cu împrumut de la stat. Tot aici unde numai în ultimii ani s-au con­
a trecut, numărul lor a crescut. L n s-au construit 5 unităţi comerciale, o struit zeci de blocuri, două şcolii me­
planul de perspectivă al gospo- ’ sfîrşitul anului trecut, numărul apar­ farmacie, un cinematograf cu 300 dii, un spital şi o policlinică modernă
locuri, un club, o şcoală medie şi al­ etc. Noi construcţii de blocuri au în­
âăriei. Partidul ne deschide noi - tamentelor date în folosinţă în Hune­ tele. ceput în oraşele Alba Iul ia, Orăşlie, în
căi nebănuite către bunăstare, j doara din anul 1948 atingea cifra de centrele muncitoreşti. Teliuc şi Ghe­
Uricaniul este doar un exemplu. Ala­ ţar, la Zlatna, Simeria, în toate ora­
De aceea, îi urm ăm cu încredere j aproape 3.000. Trei mii de apartamen­ iuri de noul orăşel s-au dezvoltai şi şele şi centrele muncitoreşti ale regi­
vechile centre miniere. Vulcanul, Lupe- unii.
cuvîntul. ) te în care s-au mutat iot atîtea mii niul, Pelroşaniuî, Petrjla, au astăzi ax
lotul altă faţă. Gele peste 5.000 de Sînt construcţii pe care statui nostru
...N-am mai adresat p r e şe d in -) de siderurgişti şi constructori ai Hu­ apartamente date în folosinţă cât şi dcmocrat-popular le ridică în folosul
t e l u i o b i ş n u i t a î n t r e b a r e 1d e s p r e nedoarei. oamenilor m u r: • pentru a le face
viaţa tot mai fericită, mai înfloritoare:
ce venit vor obţine c o lectiviştii} Şi la acestea se adaugă în fiecare
din Geoagiu în acest an. Eram j an alic noi construcţii. Pînă la slîr- V. FURIB
convins de succesele lor. De ţ în folosinţă încă aproape 1 .2 0 0 de apar­
aceea, am plecat cu certitudinea 1 tamente. Dar Hunedoara nu este uni­
unui viitor luminos al gospddă- 1 cul oraş-şanticr din regiunea noastră.
riei aşezată intre albia b â tr î- } Cu doi ani în urmă, Ia marginea sa­
nului Mureş şi dealurile Hi- lului Strcisîngeorgiu, din apropierea
rişca, Tocaci şi Pedepsa. ¦- Călonului, a poposit un grup de con­
V. PITAN ] structori. Aici urina să înceapă con­
>¦» strucţia viitorului oraş muncitoresc pen-