Page 71 - 1961-08
P. 71
pai> 4 DRUMHr. SOCIALISMULUI N r. 2071
BlWBSttJMWngB
« t i l SARBAT0 A R I f ULTIMELE ŞTIRI*ULTIMELE
NATIONAL^ \ M P W U 1 ?IT
(Urmare din pagina l-a) ori şi jumătate. U.R.S.S. va lăsa
Tapíele arată că socialismul cu mult îni urmă S.U.A. îni ce ULTIMELE ŞTIRI « ULTIMELE ŞTIRI
priveşte producţia pe cap de lo
V!asigură oamenilor muncii nu nu- cuitor şi va ajunge la cel maî
1 tn'aii libertăţi pe care nu le-au a- înalt nivel de trai. Fiecare famil-i
lte, va avea o locuinţă conforta- V iz ita Sus A n a s fa s M ik o ia n E, Guevara distins
I vut niciodată în trecut, dar şi bilăi. U.R.S.S. va fi ţara cu ziua în Japem ia m cea mai înaltă Acolo unde se asamblează
t condiţii mai bune de trai. Tot ce de lucru cea mai scurtă, se va decoraţie braziliană rachetele cosmice
| se face în ţara noastră este spre asigura întreţinerea gratuită a
jj binele poporului. Grija pentru copiilor şi persoanelor inapte de
; bunăstarea celor ce muncesc se
află necontenit în centrul preocu muncă, folosirea gratuită a lo TOKIO 21 (Agerpres). - TASS In aceeaşi zi, A. I. Mikoian a
părilor partidului şi guvernului. cuinţelor şi a serviciilor, comu transmite : fost vizitat de Nosaka, preşedin BRASILIA 21 (Agerpres). ^ MOSCOVA 21 (Agerpres') Zgomotul preselor şi ciocanelor
Pe măsură ce se dezvoltă indus nale. Sute de milioane de oameni tele Comitetului Central al Parti După cum transmite corespon
tria şi agricultura, pe măsură din întreaga lume văd în Pro A. I. Mikoian, prim-vicepreşe- dului Comunist din Japonia, Miya dentul din Brasilia al agenţiei TASS transmite : Zguduie podeaua unui alt corp de
ce sporeşte producţia, se îmbu gramul P.C.U.S. biruinţa comu dinte al Consiliului de Miniştri al moto, secretar general al Comite France Presse, la 19 august în
nătăţeşte continuu traiul poporu nismului care va face ca pe pă- U.R.S.S. s-a înapoiat la 21 august tului Central al P.C. din Japonia, Ziarul „Komsomolskaia Prav- clădiri. Maşini unicale create de
lui. mînt să domnească pacea, liber la Tokio din vizita făcută prin Siga, Hakamada şi Kasuga, mem capitala Braziliei a sosit Ernesto
tatea, munca înfrăţită, fericirea oraşele Osaka şl Kioto. bri ai Prezidiului Comitetului Guevara, ministrul cuban al In da“ din 20 august publică un re- constructorii de maşinisovietice '
La începutul lunii august parti- tuturor popoarelor. Central al P.C. din Japonia. Intre dustriei. Pe aeroport ministrul
! dul şi guvernul au luat noi mă- In dimineaţa zilei de 21 august tovarăşul Mikoian şi conducătorii cuban a fost primit cu onoruri porta) de la uzina unde se asam- produc iiici din foi de metal cli-
1suri pentru îmbunătăţirea nive Politica externă a partidului la ambasada Uniunii Sovietice din Partidului Comunist din Japonia militare.
şi guvernului este sprijinită cit Japonia A. I. Mikoian a primit pe a avut loc o convorbire tovără blează rachetele cosmice. ferite părţi alecorpului unei ra-
lului de trai al oamenilor mun dragoste de întregul nostru po conducători ai Partidului socialist şească, cordială. Jn aceeaşi zi preşedintele Bra
cii. Au fost sporite salariile mun por pentrucă ea întruchipează din Japonia, cel mai mare partid ziliei, Janio Quadros, a avut o Această uzină este un întreg chete cu mai multe trepte,
citorilor, profesorilor, învăţători cele mai fierbinţi măzuinţi ale de opoziţie din ţară şi a avut cu In după-amiaza zilei de 21 au întrevedere cu Ernesto Guevara.
sale de a trăi îa pace şi bunăîm- ei o convorbire prietenească. Prin gust A. I. Mikoian a făcut o vi oraş cu străzile sale animate, cu In altă secţie şînt asamblate
lor, medicilor şi altor categorii ţelegere cu toate popoarele lu tre liderii socialişti japonezi care zită lui Kono. activist de frunte Potrivit relatărilor agenţiei Pren
’de oameni ai muncii; s-au redus mii. La temelia politicii externe au vizitat pe A. I. Mikoian se sa Latina în cursul convorbirii rnifloacele sale de transport, cu o motoarele. Oameni în halate albe
preţurile la o serie de mărfuri aflau Kawakami, preşedintele Par al Partidului liberal democrat de preşedintele Quadros a reafir
i de larg consum şl la lumina e- a ţării noastre se află prietenia, tidului Socialist 'din Japonia, Eda, mat „respectul guvernului şi po deasă reţea de comunicaţii, cu montează conductele prin care
alianţa de nezdruncinat cu ţă- secretar general, Sudzuki, precum guvernămînt, ministru al Agricul porului brazilian faţă dte guver
( lectrică. Toate aceste măsuri, ca- rjle lagărului socialist, îh frunte şi Wada, Kato, Sasaki, şi alţi ac nul şi poporul cuban“ . Preşedin centrala sa electrică, scrie ziarul. combustibilul ajunge la motoare-
! re se adaugă altor măsuri luate cu Uniunea Sovietică. turii şi Silviculturii şi a avut cu tele Braziliei a înmînat lui E r
1în ultimii ani în ce priveşte spo- tivişti ai Partidului socialist. Chiar şi după o examinare fuga- le rachetei. Nu o dată aceşti
Irirea salariilor şi pensiilor, redu Vizita recentă în Uniunea So el o convorbire. nesto Guevara cea mai înaltă de
vietică a delegaţiei de partid şl ră, se spune în reporta), poţi să-ţi muncitori, tehnicieni şi ingineri au
cerea preţurilor, au putut fi în- guvernamentale a ţării noastre
i făptuite datorită faptului că ati Condusă de tovarăşul Gh. Gheor- dai seama de întreaga varietate f°st salutaţi în mesajele C.C. al
ghiu-Dej a prilejuit o nouă şi
de an oamenii muncii de la o- puternică mărturie a prieteniei EO fâ®®E coraţie braziliană. — Marea cru- a muncii oamenilor care creează şi ale guvernului sovie- i
! raşe şi sate obţin noi succese în fierbinţi ce leagă popoarele ro- ce a ordinului „Crucea Sudului“. rachetele gigantice, lată o secţie tic. GloIriasi l7u•#/i* tGZa/ig/>a/Îlr»iIn sti IT1 it toT1v_'•*\
1creşterea producţiei industriale şi mîn şi sovietic. „Si i i i l i i i $i s i îevingem Luînd cuvîntul, E. Guevara a obişnuită cu strunguri şi freze o- este şi gloria lor
| agricole. declarat: „Primesc acest ordin bişnuite. Iar alături — o secţie de
i An de an, statul cheltuieşte Poporul nostru iubeşte pacea asamblare a mecanismelor de Inima uzinei o constituie secţia
!fonduri tot mai mari pentru îm- din adîncul inimii. Avem nevoie lagârnl râzbofnlnf“ nu ca un omagiu personal, ci ca comandă care pare un laborator de asamblare generală. Aici,
j bunătăţirea condiţiilor de locuit, de pace ca să înălţăm noi fabrici, un omagiu pe care guvernul şi în care lucrează microbiologii: munca a sute şi mii de oameni
!modernizarea oraşelor, construi- noi locuinţe şi lăcaşuri de cultu
ră, ca să ne bucurăm dc voioşia oamenii sînt îmbrăcaţi în halate, se concentrează într-un singur tot.
! rea de noi şcoli, cămine cultu- cornilor. Aici se află conveierul pe care,
jrale, spitale, dispensare. Cheltu poartă mănuşi. Precizia asamblării sub acoperişul secţiei de multe e~
ielile social-culturale au ajuns în Poporul nostru sprijină din taje, inundat de lumina soarelui,
[1960 la 3,7 miliarde lei, adică de adîncul Inimii propunerile Uniu poate fi invidiată chiar de cea înaintează lent şirul rachetelor
|4 ori mai mult decît în 1950. Im nii Sovietice pentru înfăptuirea
dezarmării generale şi totale. poporul brazilian îl acordă re sornicarii virtuoşi. gigantice.
1960 au fost date în folosinţă Sîntem ferm convinşi că prin
oamenilor muncii din fondurile lupta popoarelor se va ajunge la — Un aHăsoS a! lua P. Toglaaffä ¦— voluţiei cubane“.
statului 28.000 apartamente, iar o lume fără arme, fără armate,
în 1961 vor fi date în folosinţă fără războaie. Atîta timp însă ROMA 21 (Agerpres). legătură cu viitorul Germaniei. Int'r-o convorbire pe care a a-
37.000 apartamente. cît ţările imperialiste nu numai Ziarul italian „Unita“ a pu Togliatti scrie în încheiere: vut-o cu reprezentanţii presei,
că se opun din răsputeri reali blicat articolul lui Palmiro To Ernesto Guevara a declarat că
Sub ochii noştri înfloreşte şi zării unei înţelegeri în ce priveş gliatti „Să izolăm şi să învin Trebuie să nimicim piramidal i mulţumeşte autorităţilor brazilie
şe dezvoltă Hunedoara, Valea te dezarmarea, dar intensifică gem lagărul războiului“. minciunii înălţată de elementele ne pentru „sprijinul pe care re
Jiului, întreaga regiune. In ulti cursa înarmărilor, datoria tutu Togliatti scrie că în prezent pe extremiste şi să spulberăm pînă voluţia cubană îl primeşte din
mii 10 ani au fost construite ror celor care doresc pacea este arena internaţională s-a creat partea celei mai mari ţări a con
pentru oamenii muncii din re să ia toate măsurile spre a putea nu este prea tîrziu toate aceste tinentului latino-american".
giune 14.183 apartamente, 109 respinge orice uneltiri ale duş afirmaţii false. Trebuie să izo
cămine culturale, 8 cluburi şi ci manilor păcii. Popoarele ţărilor
nematografe, un însemnat nu un lagăr al războiului alcătuit lăm şi să învingem lagărul La 20 august, Ernesto Gueva
m ăr de magazine şi alte obiecti socialiste au tot ce le trebuie din „grupuri politice care în războiului şi să unim masele ra care a condus delegaţia cu
ve social-culturale. In oraşele şi pentru a-şî apăra munca paşnică, cearcă prin toate mijloacele să largi în marele lagăr unit al bană la conferinţa de la Punta
centrele muncitoreşti au fost da libertatea, independenţa, toate agraveze relaţiile internaţionale“. păcii. dtel Este s-a înapoiat la Havana.
te în folosinţă în primul semes
tru al acestui an peste 1000 de Referindu-se la măsurile luate
apartamente. In regiunea noastră, de R. D. Germană la graniţele
sale Togliatti scrie: Creşte num ărul cetăţenilor germani
Se ţipă că au fost încălcate
acordurile dintre aliaţi cu privi care trec în R. D. G.
re la Berlin, în timp ce tocmai1
măsurile înfăptuite de puterile
occidentale pentru renaşterea BERLIN 21 (Agerpres). porta atmosfera din „oraşul de Aspect din timpul construirii celui dc-al doilea furnal al com
Germaniei occidentale înarmate Numeroşi locuitori din Germa front“, propaganda făţişă ce se binatului siderurgic din, Kazahstan.
şi militariste constituie o încăl nia occidentală şi din Berlinul oc desfăşoară acolo în favoarea unui
care a acordurilor postbelice în cidental continuă să treacă în Re nou război, urletele elementelor
publica Democrată Germană. Du militariste şi revanşarde care cer
—=¦&——
„răzbunare“.
Vai de greve
se ver construi în acest an 3.800 marile lor cuceriri.
apai lamente - - cu 1.500 mai mult Ponorul romîn care a cunoscut în Columbia pă cum relatează agenţia A.D.N.
decît îi» anul trecut. numai în tabăra Prietzier din dis
de două ori în decursul unui BOGOTA 21 (Agerpres). trictul Schwerin în prima jumătate După demascarea planurilor blocului
Sărbătorind ziua de 23 August sfert de veac suferinţele aduse Un val de greve a cuprins ca a lunii a.u’.gdut)s.t ' aUui. sosit cam tot agresiv C.E.N.T.O.
poporul romîn îşi reafirmă hotă- de militarismul german, îşi ri pitala Columbiei, Bogota, pre atitea persoane fugite din R.F.G.
rîrea sa nestrămutată de a con dică glasul alături de cel al al I cum şi oraşul Medtellin. cîte veneau înainte în această ta LONDRA 21 (Agerpres). — veche“ despre strategie, cores rile publicate par absolut neve
tribui cu toate forţele la întări tor popoare cerird cu hotărîre Mecanicii societăţii de trans bără în medie în fiecare lună. TASS transmite : pondentul continuă : rosimile“ .
rea continuă a unităţii de să se pună capăt uneltirilor pu porturi aeriene „Avianca Com- Deosebit de mare este afluxul ce
nezdruncinat a puternicului la* terilor imperialiste care transfor panv“ au declarat grevă în ur* lor care fug din Berlinul occiden Demascarea monstruoaselor „La mulţi oameni părul li s-ar Autenticitatea acestor docu
găr socialist. Martie victorii ale mă Germania occidentală într-un ma refuzului administraţiei de a tal. In patru zile de la înfăptuirea planuri de exterminare nucleară ridica măciucă dacă ar afla cît mente, relevă susmenţionatul co
popoarelor lagărului socialist focar de război în centrul Euro le satisface revendicările privind de către guvernul R.D.G. a mă a mai multor ţări din Orientul de departe au mers persoanele mentator, este confirmată do
stau drept mărturie a superiori pe], R. P. Romînă alături de toate mărirea salariilor. Muncitorii de surilor pentru apărarea frontiere Mijlociu, elaborate de blocul a- care se ocupă în America cu pla faptul că „persoanele care se o-
tăţii socialismului asupra capi celelalte ţări participante la Tra- la „Icofiertros Company“ din lor sale, la Partizier au sosit din greslv C.E.N.T.O., a pus într-o nificarea strategică în acţiunea cupă cu planificarea strategică
talismului. tatu! de ia Varşovia sprijină în Bogota au încetat la rîndul lor Berlinul occidental 61 de persoane situaţie dificilă cercurile care se lor de purtare de „războaie“ pe militară pregătesc întotdeauna
tru totul propunerile Uniunii So lucrul. Peste 700 de muncitori dintre care cea mai mare parte străduiesc în permanenţă să jus hîrtie şi cu ajutorul maşinilor cîteva variante de planuri care
Ştiinţa sovietică, care păşeşte vietice cu privire la încheierea au declarat că au trecut în R.D.G. tifice intensificarea cursei înar să fie aplicabile în împrejurării
Tratatului de pace cu Germania de la societatea „Peldar Com din cauză că n-au mai putut su mărilor, invocînd un „pericol“ electronice de calculat“. diferite şi s-ar putea ca numai
în avangarda ştiinţei mondiale, şl transformarea Berlinului oc pany“ din Medtellin, au declarat din partea U.R.S.S. şi negînd una din variantele planurilor
a obţinut succese remarcabile. cidental într-un oraş liber, demi grevă în semn de protest împo caracterul agresiv al blocurilor Comentatorul ziarului „Rey create de C.E.N.T.O. să ft încă
In Uniunea Sovietică s-a înfăp litarizat. militare occidentale. put pe mîna Rusiei“ .
tuit primul şi al doilea zbor al triva măsurilor de concediere nold’s News“, Tom Driberg
omului în Cosmos. Această reali Muncitorii, ţăranii, intelectua luate de către patroni împotriva
zare grandioasă, epocală.„în is unor lideri sindicali. scrie : „La prima vedere, planu-
toria omenirii, a uimit întreaga lii din patria noastră îşi mani-
lume. Uniunea Sovietică, ţara
feştă hotărirea de a apăra pacea Sub presiunea unor dovezi:
incontestabile, corespondentul din
care construieşte comunismul, a prin munca lor însufleţită pentru f r a n ţ a : Din nou puternice Washington al ziarului „Sunday ------- ------- --------
deschis drumul cuceririi Cosmo a face ca Republica Populară
sului dc către om. Telegraph“ a fost nevoit să re Gîndesc şi încă bine
mină să devină tot mai pater cunoască că „aliaţii (adică pu
terile occidentale N. R.) posedă
Noul Program al Partidului nă şi mai înfloritoare. manifestaţii ţărăneşti planuri militare pentru aproape Măsurile luate dc guvernul R.D. rile care pot duce la sporirea în
Comunist al Uniunii Sovietice, Oamenii muncii din regiunea toate cazurile posibile de împre
programul grandios al construc jurări neprevăzute în toate re
noastră, sărbătorind ziua de 23 giunile lumii".
ţiei comuniste, va ridica Uniunea Atfgust, îşi manifestă dragostea La începutul acestui an, scrie Germane în scopul întăririi contro cordării între cele două state ger*
el, un grup special din Ministe
Sovietică pe culmi nemaiîntîlni1- şt ataşamentul lor profund faţă PARIS 2i. Corespondentul A- După cum se ştie, seria ma rul de Război al S.U.A. „a ter lului la graniţa cu Berlinul occi mane şi a păcii în lume nu-şi gă
minat lucrările de coordonare a
te. Visul de aur al omenirii — de înţeleptul nostru conducător gerpres transmite : rilor manifestaţii ţărăneşti, • care planurilor preconizînd lovituri dental au produs derută şi mare sesc ecoul dorit de cercurile revan
comunismul — a devenit reali şi îndrumător — Partidul Mun La 20 august în mai multe timp de cîteva săptămîni au zgu date dte .aviaţia şi marina mili enervare în rîndurile cavalerilor şarde, fiind dezaprobate de popu
tară a S.IJ.A. .. Există probabil,
tate el se înfăptuieşte sub ochii citoresc Romiii — dorinţa lor regiuni ale Franţei au avut loc duit întreaga Franţă a fost în planuri de blocare a frontiere războiului rece: In acelaşi timp laţia vest-germană. „Măsurile gu
noşlri în marea patrie a socialis fierbinte de a nu-şi precupeţi e- puternice manifestaţii ţărăneşti treruptă ca urmate a declaraţiei lor din Orientul Apropiat ale
mului victorios, Uniunea Sovie forturile pentru îndeplinirea e- la care conducătorii federaţiilor făcute dte guvern că va satisface Rusiei cu ajutorul unei lovituri aceştia au întărit atacurile şi inci vernului R.D.G. luate în problema
nucleare“.
tică. xemplară ai sarcinilor planului! sindicale ale muncitorilor agri în timpul cel mai scurt revendi tările la .adresa R.D. Germane cu Berlinului sînt pe deplin justifica
In felul .acesta coresponden
In decurs dc 20 de ani, pro sesenal, de a-şî aduce c conţri!- coli au arătat că vor relua ac cările ţărănimii. Deoarece nîcii tul recunoaşte de fapt existen scopul de a provoca nervozitate te”, a declarat, spre exemplu;
ţa unor planuri agresive elaboj
ducţia industrială a Unitfniii So utîţie tot mai mare ta desavîrşN ţiunile în cazul în care guver pînă acum guvernul nu a res în rîndurile populaţiei din Ger scriitorul vest-german Max Bosse
vietice va creşte de Oel puţini 6 rea construcţiei socialiste în pa nul nu va satisface revendicările pectat promisiunea, la Pontivy, mania occidentală şi luări de po din Hanovra. Cele cîteva grupuri
ori, iar producţia agricolă do 3 tria noastră. ţărăneşti. în cadrul unei mari manifesta ziţie împotriva recentelor măsuri de huligani fascişti care au încer
cat să însceneze
ţii ţărăneşti care a avut loc la de securitate. Dar .
=©©g®©©«*©: 20 august conducătorii federaţii demonstraţii ostile
zarva cercurilor a- _
NOTĂ E X T E R N Ă R. D. Germane
IN REPUBLICA DOMINICANĂ : lor sindicale din Bretania au S rA Z nu reprezintă po
declarat că „dacă pînă la 15
n-a dat rezultate porul german. A-
septembrie nu va fi luată nici o
le scontate. Gla cestora şi numai
Reprimarea sîngeroasâ a manifestaţiilor măsură în vederea satisfacerii
revendicărilor ţărăneşti, ţăranii surile oamenilor iubitori de pace, acestora li se potriveşte caracteri
organizate de opoziţie vor fi nevoiţi să reînceapă lupta rate de clica militaristă ameri lucizi şi curajoşi din Germania zarea scriitorului Weyrauch !
făcînd uz de toate mijloacele po cană deşi le denumeşte „planuri federală se fac tot mai puternic Poporul german gîndeşte şi încă
CIUDAD TRUJILLO 21 (Ager au deschis focul cu arme automate cu acest prilej ? Agenţia Associa sibile pentru satisfacerea cereri auzite. Eşecul incitărilor dc tot
pres). lor lor“. de blocare a frontierelor“. felul a produs un adînc pesimism foarte bine ! La calomniile furi
ucigînd pe unul din manifestanţi. ted Press precizează că „o perso Totodată ele îşi exprimă teme în cercurile reacţionare vest-ger bunde ale cercurilor de la Bonn
La 20 august în Republica Do Dăpă cum transmite agenţia As nalitate proeminentă din oraş a La Auch, reprezentanţii ţăra mane şi scribii regimului de la împotriva statului răsăritean mulţi
minicană poliţia şi huligani aflaţi sociated Press în tot cursul zilei declarat ziariştilor străini care a- nilor din 14 departamente din rea în legătură cu faptul că de Bonn au început să se plîngiă de cetăţeni vest-germani răspund în
în serviciul autorităţilor guverna efe 20 august de-asupra oraşului sistau la miting că poliţia a pro sud-vestul Franţei au hotărît mascarea acestor planuri „poate starea de „serioasă apatie“ în care tr-un mod cu totul neaşteptat pen
mentale s-au dedat la represiuni cedat în felul acesta doar pentru crearea unui comitet regional de slăbi“ poziţiile puterilor occi se găseşte de la o vreme, popu tru instigatori. Ei qer să li se a-
împotriva membrilor partidelor de % Ţ iag? au patrulat avioane mi ari impresiona pe ziarişti. Marga- acţiune care să mobilizeze toate dentale în ochii ţărilor neutre laţia din R.F.G. ! corde azil în R. D. Germană !
opoziţie. Potrivit relatărilor co litare dominicane. rîtta Morell, una din participantele forţele sindicale în cazul în ca Ge La făcut pe Heinz Merl din
respondentului din Giudâd Trujillo la miting, a declarat coresponden re guvernul nu va trece la ac şi a „ţărilor slab dezvoltate din Acestea amintesc de constată Nürnberg să ia hotărirea să trea
al agenţiei Associated Press con Agenţia relatează de asemenea tului agenţiei Associated Press : ţiuni directe în favoarea ţără
că în aceeaşi zi, o altă grupare nimii. punct de vedere militar“.
pCJitioă de opoziţie !!Partidul 14
Scriind că oamenii din aceste
ţări au o concepţie „de modă
ducătorii partidului Uniunea Civi ifllŢe“, a organizat un miting la „Trăim într-o stare permanentă de rile tot atît de pesimiste ale unor că în R.D. Germană ? El s-a
că naţională au anunţat în cursul
unei conferinţe de presă că poli Sântiago, dar „poliţia... a escortat teamă şi ameninţări din partea P o p o ru l M g o le a Suptă e r o ic scriitori vest-germani referitor la gîndit fără îndoială la situaţia grea
ţia a deschis focul cu arme auto -; cu curtoazie pe participanţi pînă autorităţilor. Acestea s-au compor felul cum „privesc viaţa“ cetăţenii a oamenilor muncii din R.F.G. şi
rilate împotriva participanţilor la în afara oraşului“. tat astfel astăzi numai pentru că LUANDA 21 (Agerpres). pe nava „Quanza“ urmează să din Germania occidentală, consta s-a gîndit, de asemenea, că venind
un miting organizat de aoest eraţi dv. aici“. Patrioţii angolezi continuă întărească trupele portugheze tări adunate într-o carte intitulată în R.D. Germană o să aibă puţin4
partid în oraşul Santiago, ucigînd Oum se explică lipsa violenţelor lupta lor eroică împotriva do din Angola. Restul soldaţilor !.Trăiesc în Republica Federală“- ţa să trăiască în orice caz mai
două persoane şi rănind alte 25, minaţiei coloniale portugheze. sînt trimişi în Mozambic, unde şi apărută recent la Miinchen. bine decît în R.F.G., căci după
Oenferinfa interparlamentară latino-ameilcană Potrivii agenţiei France Presse, de asemenea -au loc acţiuni ale Wolfgang Weyrauch, de pildă, se cum chiar el a declarat „deseori a
Participanţii la miting au fost „pentru amnistierea deţinuţilor politici detaşamente de patrioţi acţio patrioţilor împotriva dominaţiei plînge că populaţia din Germania trebuit să lucrez cîte 18 ore pa
'atacaţi mai întîi cu bastoane do din Spania şi Portugalia“ nează în regiunile Caxito şi colonialiste. federală nu se gîndeşte decît la zi pentru a avea posibilitatea să-mi
cauciuc şi cu pietre de un grpp Nambuancongo. In valea fluviu
de huligani aflaţi în slujba Iul
Rafael Trujilio junior, fiul fostu SANTIAGO 21 (Agerpres). — conferinţei s-a dat citire scriso lui Loje, la circa 160 km. nord LONDRA 21 (Agerpres). mîncare, că nu este (.apabilă c- întreţin familia !!“.
lui dictator- al ţării. Sub privirile TASS trâbsm ite: rii adresată de deţinuţii politici Ziarul „Reynold News“ publi !,sentimente şi preocupări“ mai Bine s-a gîndit ş i , tînărui Lot
nepăsătoare ale poliţiei huliganii spanioli Organizaţiei Naţiunilor de Luanda, capitala Angolei, u- că relatările deputatului laburist înalte. „In Germania Federală;
au asasinat pe muncitorul Fausto La S^fitfago — capitala sta nităţile înarmate ale patrioţilor din parlamentul englez George spune el, se mănîncă în loc să se har Mehring din oraşul vest-ger
jimenez în vîrstă de 19 ani. tului Chile s-a dteschis în scafa Imite în care sînt citate bestia angolezi au atacat plantaţiile de man Hechstadt. Venind în R. D.
cafea ale colonialiştilor.
Cînd populaţia oraşului Saţţtiago
a aflat de aceste samavolnicii, în zilei de Î9 august o conferinţă lităţile săvîrşite în închisorile In faţa rezistenţei hotărîte a Thomas care s-a înapoiat recent gîndească !“. Germană va avea putinţa nu nu-
faţa clădirii poliţiei a avut lqc o inţerp arlamen ta ră latino- ameri franchiste. patrioţilor, autorităţile coloniale di'ntr-o călătorie la graniţa Con-
demonstraţie de protest. Poliţiştii cană „penţru amnistierea deţi portugheze trimit noi trupe în goului cu Angola. Viaţa şi complicaţiile ei nebă- _ mai să ducă o viaţă mai ună
nuţilor politici din Spania şi Senatorul chilian Luiz Boss,ai Angola şi în alte colonii portu
au intervenit şi au bătut mai mulţi Portugalia“, la lucrările căreia Leiva, preşedintele comitetului gheze. Agenţia portugheză A.N.I. După cum relatează agenţia nuite pe oare Weyrauch şi colegii dar să-şi poată continua şl studiile.
organizatoric al conferinţei a Reu’ter, Thomas scrie că îh tim
săi de breslă se străduiesc sări gă „N-am putut continua învăţătura;
participanţi la a’feaştă demonstra participă deputaţi din Chile, prezentat up raport. Reprezen relatează că un nou transport de pul vizitei la graniţa dintre sească dezlegarea a dat peste cap a spus el, deoarece a trebuit să-mi
ţie. In aceeaşi zi în fata clădirii Peru, Argentina, Uruguay, Bra tanţii celorlalte delegaţii au fă trupe portugheze pentru Angola Congo şi Angola a fost m arto
unde a fost1adus ,corpul muncito cut, de asemenea, comunicări a- a plecat' la 19 august din portul rul unor atrocităţi dezgustătoa constatările lor pesimiste. Marea cîştig existenţa“.
rului asas.irtat ă arat loc o nouă zilia şi Ecuador. supra situaţiei deţinuţilor poli Lisabona. Majoritatea celor 1.350 re săvîrşite în colonia portughe majoritate a poporului german ştie
demonstraţie. Unităţi ale armatei După cum transmite agenţia tici din Spania şi Portugalia. de soldaţi portughezi îmbarcaţi ză Angola. să gîndească şi încă bine ! Incită- Iată o dovadă că germanii gîtri
Prensa Latina la deschiderea dese. Şi înaă bine l ~'
Redacţia si administraţia ziarului ': Deva str. 6. Martie nr. 9. Telefon: 188; 189 ; 75 Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul !,6 August Petroşani