Page 72 - 1961-08
P. 72
k+r. a ^ - V
.;î(>:Viy7*.<- ^
\ Hun c W 0eVa PROLETARI DIN TO ATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ !
Trăiască şi înflorească
scum pa noastră patrie —
Republica Populară
în cinstea zilei de 23 August Adunarea S o lii consacrau
Ulei Ic B AllQBSS
Minereu !nai mult şi de taină calitate
Marţi după-amiază a avut loc treprinderi bucureştene, academi al Comitetului Orăşenesc Bucu
Minerii d'in Teliuc şi Gliei ar pînă la 21 august, 22.500 tone în sala Palatului R. P. Romîne cieni şi alţi oameni de cultură. reşti al P.M.R.
desfăşoară în acest an întrece minereuri peste plan. Din acesta adunarea festivă organizată de
rea socialistă sub lozinca „Suc minerilor d'in Ghelar le revin Comitetul Orăşenesc Bucureşti al In sală se aflau un mare nu Despre cea de-a 17-a aniver
cesul furnaliştilor începe în a- 9.439 tone. P.M.R. şi Comitetul Executiv al măr de oameni ai muncii din sare a eliberării Romîniei da
bataje“. Muncind cu mult elan Sfatului Popular al Capitalei Capitală, activişti de partid, de sub^ jugul fascist a vorbit !o-
ei au extras cantităţi sporite de Demn de remarcat este faptul consacrată celei de-a 17-a ani stat şi ai organizaţiilor obşteşti, varăşul Gheorghe Gheorgkiu«
minereuri pe care le-au expediat că minereul extras este de cali versări a eliberării Romîniei de generali şi ofiţeri superiori, oa Dej, prim-secretar al Comitetu
furnaliştilor la timp. Laolaltă tate tot mai bună. Minerii din sub jugul fascist. meni de cultură, ziarişti romîni lui Central al Partidului Mun
cele două colective de mineri au şi corespondenţi ai presei străi
extras, de la începutul anului şi Teliuc au sporit conţinutul de In prezidiul adunării au luat ne. Erau de asemenea în sală citoresc Romîn, preşedintele Con-!
metal în minereu cu 3,8 la sută loc tovarăşii Gheorghe Gheor- mareşalul Uniunii Sovietice A. A. siliului de Stat.
la siderită şi cu 6,5 la llmonită. ghiu-Dej, Gheorghe Apostol, E- Greciko, comandant suprem al
miî Bodnăraş, Petre Borilă, Ni Forţelor Armate Unite ale state Cuvîntarea a fost subliniată
Bilan) radnk lor participante la Tratatul de la în repetate rînduri cu puternice
colas Ceauşescu, Chivu Stoica, Varşovia, care se află la odihnă aplauze. La sfîrşit asistenţa, în
{ÉlMtal Antrenaţi în tre entuziastă în de angajamentul luat pe întregul Alexandru Drăgbici, Ion Gheor în ţara noastră, precum şi nu picioare, a ovaţionat îndelung
trecere în cinstea celei dc-a 17-a an. Acest fapt a fost posibil, dat- ghe Maurer, Alexandru Mo- meroşi oaspeţi de . peste hotare pentru eroicul nostru popor mun
:i i?*¦| ., m1 aniversări a eliberării patriei, torită reducerii consumului spe ghioroş, Dumitru Coliu, Le- care se află în ţara noastră. citor, constructor al socialismu
muncitorii, tehnicienii şi inginerii cific de cărbune convenţional pen onte Răutu, general de a r lui, pentru iniţiatorul şi orga
întreprinderii regionale de electri tru energie electrică, a consumu mată Leontin Sălaj an, Ştefan La adunare au luat parte şefi
citate Hunedoara-Deva, în frun lui propriu tehnologic, prin re- Voitcc, Mihai Dalea>, I. K. Jc- ai misiunilor diplomatice acredi nizatorul tuturor victoriilor noas
te cu comuniştii, au repurtat suc. ccndiţionări de piese şi materiale galin, ambasadorul Uniunii So taţi la Bucureşti şi alţi membri tre în opera dte construcţie so
cese frumoase în muncă. Pînă etc. vietice la Bucureşti, membri ‘ ai ai corpului diplomatic. cialistă, — Partidul Muncito
C.C. al P.M.R., membri ui Con resc Romîn, pentru lagărul unit
la- 19 august sarcinile planului de S-an evidenţiat în mod deose siliului de Stat şi ai guvernului, A fost intonat Imnul de Stat şi puternic al socialismului, pen
producţie la energia electrică, pe bit tov. Androne Gligor, Victor al R. P. Romîne. tru pace în lumea întreagă.
luna curentă, au fost îndeplinite conducători ai instituţiilor cen
în proporţie de 107 la sută. Grădinaru, Florca Milucă, Toma trale şi ai organizaţiilor obşteşti, Adunarea a fost deschisă de In încheiere a avut loc un bo
Vraciu, Eugenia Bîrsan, Emil Eroi ai Muncii Socialiste, frun gat program artistic.
Tot pînă la această dată s-au Sprînceanu, Constanţa Aoanei şi taşi în producţie din marile în- tov. Florian Dănălache, membru
realizat, de la începutul anului, Adunarea festivă a fost trans
economii în valoare de 466.000 Vasilc Mînzat. al C.C. al P.M.R., prim-secretar misă de posturile noastre de ra
lei, cu 230.000 lei mai mult faţă PETRE JURCONI dio şi televiziune. (Agerpres)!
corespondent
C uvîntarea
Noi blocuri de locuinţe pentru muncitori
Gheorghe G heorghiu-D ej
Aproape că nu există lună în nici! constructori au fost date în
..fi .*.»0. -fi yfc care sa nu vezi în oraşele regiu folosinţă oamenilor muncii. A-
Tovarăşi, tăţii şi libertăţii pentru poporul rienţă a Uniunii Sovietice ca şi
Lucrînd la o maşină de ştanţat, comunista Maria Herţa, i nii cum în faţa blocurilor miro cum, în preajma sărbătoririi zi romîn. In oraşe şi sate, bărbaţi din propria sa experienţă asigu-
de Ia Fabrica chimică din Orăştie, a redus rebutul la zero | sind ,a tencuială şi var proaspăt lei de 23 August, constructorii Sărbătorim astăzi a XVII-a a- şi femei, tineri, şi bătrîni, ma rînd astfel victorii istorice pe
şi obţine depăşiri zilnice de normă în medie de 20 la sută. f se opresc camioane încărcate cu T.R.C.FI. au terminat şi dat în niversare a eliberării patriei joritatea covîrşitoare a poporu frontul construcţiei socialiste.
folosinţa oamenilor noi blocuri noastre de sub jugul fascist. Cu lui1, a întîmpinat cu o explozie
¦¦ »¦ ¦¦¦ ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦««¦¦¦fi¦¦¦¦¦*¦fifi¦*¦*¦*¦¦¦¦¦¦¦¦¦*¦¦¦•¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦•¦¦ * >•¦¦••••»»*»-•«•««•••P<•»«« .fi..fi..fi..«.. mobilă. Este semnul că un nou de locuinţe. Ei au ţinut să-şi dte bucurie şi entuziasm această In centrul politicii economice,
lot de locuinţe ridicate de har- respecte în felul acesta angaja cît trec anii şi înaintăm mai zi, cea mai măreaţă din istoria
mult pe drumul luminos al so ţării noastre. partidul a pus industrializarea so
....*... ¦Constructori destoiniciExistă printre constructori ««.«««««¦»¦»fifi*«. ff¦¦f¦¦¦¦¦¦»*¦iii mentele luate. Pe întreaga re cialismului, cu atît mai puternic cialistă, dezvoltarea cu precădere
fof¦»¦¦f¦¦«¦iii giune s-au dat în folosinţă de la apare însemnătatea acestui mă Reacţiunea romînă, în frunte a industriei grele, cu pivotul et
mulţi oameni care muncesc în Roşitor, tovarăşii din conduce 1 Mai şi pînă în prezent 392 a- cu clica antonesciană, ca şi co
mod cu totul deosebit. Uneori, rea şantierului răspund : partamente. De la începutul a- reţ eveniment în schimbarea des mandamentul nazist, au fost sur industria constructoare de maşini
d'upă ce discuţi cu ei, te miri nului au fost construite pentru tinelor poporului nostru, a în prinse şi paralizate de această — temelia puternică pentru avîntul
cum de oameni care în aparenţă — In fiecare lună depăşeşte oamenii muncii 786 apartamen tregului curs al istoriei Romî uriaşă mişcare de masă de o am întregii eaonomii naţionale. Tot
nu se deosebesc cu nimic de cei norma cu 20 la sută. In între niei. ploare fără precedent, care a a-
lalţi, realizează fapte demne de cerea pe care o desfăşoară cele te. La Lupeni de pildă, s-au. pre rătat cu dteosebită putere cît de mai c'.ar se profilează înfăţiş-u^u
toată lauda. Unul dintre aceş 7 brigăzi, credem că Ioan Ro dat beneficiarului de la 1 Mai Sub conducerea eroicului Partid adîncă era ura maselor împotri nouă a ţării, cu o industrie in
tia este şi Ioan Rqşitor, şeful şitor se va situa din nou în şi pînă acum 128 apartamente, Comunist, clasa muncitoare din va dictaturii fasciste şi a bleste continuă dezvoltare, cu o agcicul-
unei brigăzi de zidari care lu iar la Petroşani 96 apartamen Romînia a dus, timp de dtecenii, matului război hitlerist. încer tură mecanizată, cu o culcară iu--
frunte. te. De asemenea, constructorii o luptă dîrză plină de abnega cările disperate ale trupelor hitle- fioritoare.
crează la construcţia blocurilor ţie, împotriva exploatării capita riste de .a se salva .şi de a res
din cvartalul 23 August din Spusele tovarăşilor din con T.R.C.FI. au mai terminat în pe liste şi a politicii antinaţionale taura regimul fascist .au fost Forţele dc producţie ale ţării
Deva ducerea şantierului sînt bazate rioada respectivă 80 de aparta zdrobite de formaţiunile patrio au crescut continuu, relaţiile socia
pe fapte. Brigada despre care mente în- oraşul “Deva. 32 apar a partidelor burghezo-moşiereşti, tice de luptă şi de forţele Arma liste de producţie s-au lărgit şi
...Cu vreo nouă ani în urmă, am vorbit are toate motivele să tamente la Cugir şi 56 aparta pentru democraţie, progres social tei romîne, care la chemarea s-au consolidat in toate ramurile
conducerea şantierului i-a în fie din nou în frunte. mente la Călan. In faza ultime şi independenţă naţională. In Partidului Comunist, s-au alătu economiei naţionale, clasele ex
credinţat o brigadă formată din lor finisări se găsesc şi şcolile anii întunecaţi ai dictaturii mi- rat poporului, întoreînd armele ploatatoare au fost lichidate, pu-
20 de oameni Cînd a trecut V. ALBU de 16 clase de la Lonea şi Pe-1 litaro-fasciste, cînd cercurile con împotriva Germaniei hitleriste.
să lucreze cu brigada la cvar ducătoare ale reacţiunii romîne însufleţită de cauza dreaptă a‘ nîudu-se capăt pentru totdeauna
talul 23 August, unde va fi au înfeudat ţara Germaniei hitle- războiului antihitlerist, armata exploatării omului de către om,
riste şi au împins Romînia în romînă a luptat cu hotărîre şi a fost construită baza economică
Fruntaşi în luata eroism, cot la cot cu armata so a socialismului.
oentru calitate criminalul război antisovietic, vietică, pînă la victoria finală
comuniştii, întruchipînd cele mai asupra fascismului german. Romînia a intrat intr-o nouă
noul centru al oraşului Deva, înalte năzuinţe ale poporului etapă, etapa desăvîrşirii construirii
Ioan Roşitor a stat mai mult nostru pentru libertate şi inde Glorie celor care au căzut în socialismului. (Aplauze furtunoase).
pendenţă naţională, au înfruntat lupta împotriva fascismului, pen
loan Roşitor s-a angajat la de vorbă cu oamenii. fifififi *>«¦«¦« fifififififififififififififififififio troşani. cu bărbăţie şi spirit de sacrificiu tru eliberarea naţională şi so Permiteţi-mi ca in numele Co
teroarea cea mai sălbatică, dînd cială a poporului romîn ! Glorie mitetului Central al Partidului
trustul de construcţii din Deva. — Acest centru va fi adrni- * nenumărate jertfe, au mobilizat bravilor ostaşi romîni şi sovie Muncitoresc Romîn, al Consiliului
masele împotriva robiei fasciste tici care şi-au vărsat sîngele pen de Stat şi al Guvernului Republicii
Deşi era un pic cam înaintat în rat de multă lume. Noi vom e- X tru libertatea ţării noastre, în Populare Romîne să adresez de
şi jafului nazist, pentru răstur scriind pagini nemuritoare de v i
vîrstă, dorea să ajungă un con xecuta o bună parte din lucră- $ narea clicii antonesciene, scoate tejie şi eroism pe frontul anti la această tribună calde felicitări
rea Romîniei din războiul anti hitlerist ! Poporul romîn va cinsti eroicei noastre clase muncitoare,
structor bun care să dea lu rile exterioare. Să facem treabă ¦ sovietic şi alăturarea ţării noas veşnic amintirea l o r ! clasa conducătoare in lupta pen
tre Ia coaliţia antihitleristă pen tru construcţia socialistă, harnicei
crări nu numai plăcute ca ex bună, că dte nu... ¦ Colectiviştii din Sîntandrei au kg. grîu şi 2.920 lei, cea a lui tru zdrobirea Germaniei hitle- Tovarăşi, noastre ţărănimi, intelectualităţii;
terior ci şi trainice. Şi aşa de Ilă Băda 1.720 kg. grîu şi 2.700 tuturor oamenilor muncii, pen
mult î-a plăcut meseria de zi Ioan Roşitor, este modest şi | trăit zilele trecute clipe de ade lei, iar cea a lui Andronic Ocoş risle. Loviturile nimicitoare date Insurecţia armată de la 23 Au tru activitatea lor rodnică
dar, îneît din primele luni de vărată bucurie. Li s-a împărţit 1 548 kg. grîu şi 2.580 lei etc. hoardelor fasciste de Armata So gust 1944 a constituit începutul plină de abnegaţie, şi să
lucru i s-a afişat fotografia la mai ales priceput. Constructorii * avansul de 40 ia sută din recol Asemenea cantităţi de grîu şi vietică eliberatoare adînceau cri revoluţiei populare. Sub conduce le urez noi succese în opera de
panoul de onoare al fruntaşi ta de grîu şi un nou avans de sume de bani au mai primit toţi za politică şi militară a dicta rea partidului, masele s-au ridi desăvîrşire a construcţiei socialistei
lor. Pentru Ioan Roşitor, aceas- din brigada sa îl ascultă şi fac ¦ acei colectivişti care au muncit turii antonesciene, ascuţeau con cat cu o forţă nestăvilită la lup (Aplauze puternice, prelungite).
la a însemnat un stimulent dteo- bani. cu tragere dte inimă în colec tradicţiile interne ale regimului ta pentru înfăptuirea reformelor
totul ca lucrurile să meargă cît $ P'entru fiecare zi-muncă, mem burghezo-moşieresc şi dădeau democratice, pentru cucerirea pu: Tovarăşi,
sebit. tivă. un puternic impuls luptei anti terii. In această bătălie, în care Rezultatele obţinute io perioa
mai bine, ca brigada lor să fie ¦ brilor gospodăriei le-a revenit Z. AVRĂMESGU fasciste a maselor. Unind în ju da care a trecut de la Congresul
¦— Înseamnă că muncesc bi corespondent rul său toate forţele patriotice clasa muncitoare, unind în jurul al IlI-lea al Partidului Muncito
ne — -şi-a zis el. Dar pot lucra mereu în frunte. Gheorghe O- ¦ cîte 3 kg. grîu şi cîte 5 lei. F a ale tării, Partidul Comunist Ro ei ^masele largi ale ţărănimii, s-a resc Romîn ilustrează că îndepli
şi mai bine. milia colectivistului Partenie mîn a organizat şi condus insu afirmat ca forţă conducătoare a nirea măreţului program pe care
prea, Petru Filimon, Ioan Fă- ţ poporului, au fost zdrobite unelti l-a adoptat a devenit o cauză
In fiecare zi, căuta să prindă Vasi u a primit drept avans 1752 recţia armată de la 23 August rile reacţiunii interne şi ale impe scumpă a întregului nostru popor.
tot mai mult rostul meseriei, gărăşanu, Hans Kraus şi cei- ¦ 1944, doborînd dictatura milita- Obiectivele stabilite prin planul de
să aplice noi metode de mun ro-fascistă. începeau zorile unei 6 ani se concretizează lună de
că. Strădaniile lui au fost în lalţi membri ai brigăzii mun- « vieţi noi, se ridica soarele drep- lună în noi şi însemnate realizări
cesc cu hărnicie. Brigada lui t dobîndite în toate domeniile actn
vităţii economice şi social-cultu-
Ioan Roşitor a lucrat la blocu- ¦
rile E 1, E 3, la blocul de pe ¦
strada General Bălan, iar acum ¦ Din succesele noastre
execută lucrările la faţada blo- ¦
cununate de succes. Peste tot pe cului C. «¦ Minerii întreprinderii noastre întreprinderii noastre a îmbună
tăţit calitatea minereului extras
undte a lucrat a fost apreciat ...Cînd vrei să afli anumite ¦ au cunoscut în ultimii ani o îm
ca unul dintre cei mai harnici. rezultate obţinute de brigada ¦ bunătăţire substanţială a condi cu peste 5 la sută faţă dte cifra
Datorită succeselor obţinute condusă de comunistul Ioan • ţiilor de muncă. Sub îndrumarea planificată şi a dat peste plan
comitetului de partid, conduce mai mult de 8.450 tone mine
»¦¦¦fifi*»«fififififififififififififififififififififififififififififififififififififififififififififififi rea tehnico-administrativă a în
La staţia de cocs brichete de la Călan treprinderii a luat o serie de mă reu de fier.
A început încălzirea coşului suri, punînd la dispoziţia mine GHEORGHE B1DIGA
rilor din abataje o serie de ma şef dte echipă
şini electrice de încărcat, perfo
ratoare grele; s-a mecanizat la întreprinderea minieră Ghelar
. <r?e fum de la baterie transportul atît în subteran cît
şi la suprafaţă.
Constructorii de pe şantierul bunelui, s-a pus în funcţiune In ultimii ani pe galeriile Mecanizarea exploatărilor forestiere rialiştilor care încercau să împie rale.
din Călan al I.C.S. Hunedoara, podul rulant pentru deservirea principale şi în unele abataje a In primul au şi jumătate al
au intensificat mult ritmul de materiei şi un buncăr de alimen fost introdus iluminatul electric. La I. F. Orăştie, există o preo mecanizare la sectoarele Gră dice transformările revoluţionare ;
lucru în ultimul timp. Drept ur tare. De asemenea, s-a făcut ro Toate aceste mecanisme noi in cupare deosebită a întregului co dişte, Orăştie şi depozitul final au fost expropíate şi împărţite la planului şesenal, oamenii muncii
mare, ei au obţinut o seamă de dajul la instalaţia de concasare troduse în procesul de producţie, lectiv pentru mecanizarea lucră Orăştie. ţărani pământurile moşiereşti, lua
succese importante în construi şi preparare a cărbunelui. au uşurat efortul fizic al oame rilor, pentru tot ce este nou. te cu asalt prefecturile, preturile, au îndeplinit şi depăşit la majo
rea staţiei de cocs brichete. Ast nilor şi au dat minerilor posi Pentru a stimula mai mult a- Pentru mecanizarea exploată primăriile, punîndu-se în fruntea ritatea indicilor economici sarci
Ca urmare, luni 21 august a.c bilitatea de a-şi depăşi sarcinile ceastă acţiune conducerea I. F. rii lemnului a fost instalat pe acestora oameni aleşi de popor şi nile planificate pentru această pe
fel, s-a terminat instalaţia de a început încălzirea coşului de de plan. Orăştie, a organizat cursuri dte Valea Năii-Sibişel un nou funi rioadă. Planul producţiei globale
cular tip Mîneciu, în lungime înfaptuindu-se democratizarea a-
stingere umedă şi uscată a căr fum de la baterie. Astfel, în acest au colectivul de 1.500 m. Acest funicular con paratului de stat. In focul acestei industriale pe anul trecut şi pe
tribuie alături de celelalte me lupte s-a făruit şi s-a călit alian semestrul I al anului 1961 a fost
canisme de scos-apropiat la rea
lizarea planului de mecanizare ţa muncitorească-ţărănească. Sub realizat în proporţie de 104 la
a acestei importante faze din sec presiunea maselor a fost adus la
torul de exploatare şi transpor cîrma ţării guvernul democratic sută, obţinîndu-se un surplus da
tu l lemnului. prezidat de dr. Petru Groza, în producţiţe în valoare de 4,5 mi
care reprezentanţii clasei muncitoa liarde lei. Numai în această pe
Pînă' .acum:scos-apcopiatul sor re aveau rolul preponderent. Re rioadă, oamenii muncii au dat
timentelor de fag, rezultate din gimul democratic s-a consolidat peste plan : 123.000 tone oţelj
parchete, se făcea pe drumuri în prin lichidarea haosului economic, 93.000 tone minereuri de fier;
condiţii grele, fapt ce ducea la şi financiar, zădărnicirea sabota 96.000 tone fontă, 62.000 tone la
pierdteri însemnate de masă jului capitalist, refacerea economi minate finite pline, 1.650 tone de
lemnoasă şi la un preţ de cost că a ţării. La sfîrşitul anului 1947 îngrăşăminte chimice, 60.000 to
ridicat al produselor. Tot în a- au fost eliminaţi din guvern ulti ne ciment, 9.000.000 m.p. ţesătuti
ceste condiţii, nu se putea asi mii reprezentanţi ' ai burgheziei,
gura exploatarea ritmică a par de bumbac şi lină, 1.050.000 pe
chetelor şi nu puteau fi date în • monarhia a fost înlăturată, procla- rechi încălţăminte, 5.000 tone u-
producţie la timp, toate sorti .mîndu-se republica populară, s-a leiuri vegetale comestibile etc.
mentele, fapt care ducea la de instaurat, puterea muncitorilor şi
precierea produselor. ţăranilor, treeîndu-se la construirea Trebuie să relevăm că aceste
socialismului. succese d e .seamă sînt în cea mai
Funicularul contribuie la re mare parte rezultatul sporirii pro
ducerea preţului de cost al pro In cei 17 ani care au trecut de ductivităţii muncii, care a înrer.
duselor cu circa 25 la sută şi ,a la eliberare, milioanele de oameni gistrat o creştere de 14 la sută;
pierderilor dte exploatare sub ai muncii au urmat cu încredere datorită înzestrării industriei cu
3,5 la sută, asigură şi aprovi politica marxist-leriinistă a parti mijloace tehnice moderne, creş
zionarea ritmică a . fabricii de dului nostrfi bazată pe analiza terii continue a numărului cadre
cherestea „11 Iunie“ din Orăştie temeinică a realităţii, pe cunoaş lor de muncitori, ingineri şi teh
cu buşteni de gater, .fag (par terea profundă a legilor obiective nicieni şi a nivelului lor de cali
chet fag cu tăierea I-a succesi ale trecerii de la capitalism la ficare, atitudinii noi, socialiste fa
vă) şi darea în producţie a lem socialism.' Partidul Muncitoresc
nului dtespicat verde (celuloză, Romîn a ţinut seama de cerinţele ţă de muncă.
lobde etc.). ¦fiecărei etape date,' a pus în faţa . In aplicarea planului de şase ani
clasei muncitoare sarcini care co au fost date în funcţiune pînă în
Ing. IACOB TRAIAN respund râportului forţelor de cla prezent, numai în industria re
să şi posibilităţilor obiective de publicană, 72 de fabrici, uzine şi
înaintare spre ţelul ’propus, a în- secţii noi, iar alţe. 179 au fost
dezvoltate şi reuţilate cu instalaţii
agregate şi utilaje moderne. Volu^
corespondent ! văţat permanent din bogata expe- [ (Continuare în pag. 4-a)
