Page 73 - 1961-08

mmmjn so m m m tü i
l'fSi :
N outăţi din unităţile
com erciale din raionul
Brad
• In oraşul Brad paralel
cu construcţiile de noi apar­
tamente pentru oamenii mun­
cii se amenajează şi spaţii
comerciale. Pentru a satis­
face nevoile oamenilor mun­
cii care solicită mobilă, I.C.R.
a amenajat un nou magazin
de mobilă. Magazinul a fost
aprovizionat cu cele mai va­
riate tipuri de mobilă. Tot în
Brad au început lucrările de
amenajare a unui magazin
specializat pentru produse
lactate, mezeluri şi de pani­
ficaţie.
° Pentru aprovizionarea
cooperativelor din raion,
I.C.R. Brad a introdus o
nouă metodă de aproviziona­
re care constă în reorganiza­
rea transportului. Pînă acum,
fiecare cooperativă avea o
maşină care-i asigura apro­
vizionarea. Acum, întregul
parc de maşini este organi­
zat de I.C.R; şi pe bază de
grafic, fiecare cooperativă
este aprovizionată în ziua
planificată.
Această măsură a dus la
o mai bună utilizare a par­
cului de maşini proprii şi a
maşinilor puse la dispoziţie
de I.R.T.A., iar aproviziona­
rea cooperativelor se face la
timp cu mărfuri, îmbunătă-
ţindu-se mult aprovizionarea
muncitorilor forestieri şi a
minerilor.
® O măsură bună pe care a
luat-o I.C.R. este construc­
Numai cine nu a fost pe front, în
primele linii, mt-şi poate da seama
cttm este simţită, trăită, apropierea
unei aşezări omeneşti de către luptă­
tori. Aflîndu-te pe întinderile nesfârşi­
te, bîntuito de uraganele luptelor, simţi
cum oraşele, satele, fermele, căsuţele
’răzleţe îţi picură în suflet un amestec
nedesluşit de calde sentimente. Ga niş­
te oaze ale vieţii, ele, aşezările ome­
neşti, le vezi cum înfruntă cu neclin­
tire furtunile războiului. Bombardate,
ciuruite de gloanţe ori prinse în vă-
pâite incendiilor, satele, oraşele nu
mor. Chiar culcate pînă la temelii, ele
rezistă. Gum trece vijelia, să le vezi
cum zumzăie de viaţă, de viaţă ome­
nească în toate culorile ei — alergă­
tură, muncă şi bucurii, dureri şi tris­
teţi, speranţe şi planuri de viitor.
Aşa le-am întîlnit pe front pe toate.
De satul Feiurdeni din Ardeal mă
leagă, şi pe mine ca şi pe toţi os­
taşii regimentului nostru, foarte multe
amintiri din zilele războiului antihi­
tlerist. In preajma lui s-a petrecut însă
şi un fapt mai altfel decît altele, mai
deosebit...
Afundat pînă la git în groapa ce
şi-o adîncise în timpul nopţii, sergentul
Şerban Gheorghe îşi aruncă îngîndn-
rat privirile peste cătunul trist din
vale. Căsuţele scunde, cu pereţi albi
şi acoperişuri negre de şindrilă, pitu­
late pe după pomi, ori ascunse printre
şirele de paie, le simţea ca pe nişte
fiinţe omeneşti, apropiate.
Zăbovi mai mult cu privirea pe un
şir de casc răsfirate, ce urcau anevoie
pe dealul aflat in cealaltă parte a
Feiur lenilor. li râsăriră atunci în min­ nu-şi aduce aminte, pentru că el, de
te, pe nesimţite, crîmpeie de imagini
din satul copilăriei. Tot aşa, pe o coas­
tă de dea!, se afla şi casa lor, în-
tr-un sat din stepa dobrogeană. Nu­
mai că acolo, în Dobrogea, dealurile
erau mai golaşe. Şi-i mai încălzea
inima încă- ceva. Friiţrdenii se aflau
în întregime în inima poziţiilor regi­
mentului — între ceea ce se numea
aluneca linia îniij şi cea de rezervă.
ţia unui depozit de gros cu
o capacitate de 80 vagoane.
Depozitul care se va construi
va înlocui depozitele vechi
care sînt în diferite puncte
ale oraşului, ceea ce face să
se ivească greutăţi în apro­
vizionare şi în organizarea
muncii.
® Sub îndrumarea organi­
zaţiei de bază din satul Pră-
vâleni cetăţenii au hotărît
să-şi construiască prin mun­
că patriotică un nou m aga­
zin. Recent, magazinul a fost
terminat şi dat în folosinţă.
Noul magazin s-a aprovi­
zionat cu un bogat sortiment
de mărfuri.
® Magazinul universal să­
tesc clin Buceş care a fost
dat în folosinţă zilele aces­
tea, a fost construit prin
munca patriotică a membri­
lor cooperatori. La construc­
ţia magazinului s-a primit
şi ajutor din fondul centra­
lizat. I Cu c o n trib u ţia cetăţen ilo r, la
° Cooperatorii din satul i
Blăjeni-Criş au terminat nu \
de mult construcţia unui ma- i
gazin mixt. El a fost înzcs- \
trat cu mobilierul necesar şi i
aprovizionat cu un bogat sor- ^
timent de mărfuri.
® In satul Zdrapţi prin
grija I.C.R. Brad, magazinul
sătesc universal a început să
funcţioneze după modelul
graficului orar, fiind astfel
printre primele în regiune
care este organizat astfel.
^ 3 aaBBBBBgCBBBBaPgE5E!g8BggBaB3BMgBSgHffiBBHWBBMBMB— MEggflM
de ion Gh, Pană începu să răspundă şi artileria iii
Iar el, Şerban,. se identifică cu ma­
rele voinic — regimentul — care strîn-
gea ocrotitor la piept micuţul sat.
Cu privirea pironită într-acelaşi loc
nu lua seama la cei din jur. Plutea
lin pe aripile amintirilor.
îşi aducea aminte, cum, odată, să­
răcimea satului tăbărîse cu sete pe
cei doi vătafi de la moşia lui Po-
peianu, care 'smintiseră în lovituri de
ciomege pe sărmanul argat Florică.
Ce făcuse el ? Tîrîse în hruba lui de
Povestire im războiul
antihitlerist
bordei un ţol putrezit din curtea fer-
mei boiereşti, ţol pe care se tolănea
uneori la soare, oiţe un dulău som­
noros.
Gheorghiţă, în vîrstă atunci de 7
ani, prinse şi el o pietricică şi zvîrrr pusese în capul pieptului un junghi ca
în vătaful boierului. Ce n mai urmat
cum a văzut că se apropiau în fugă străfulgerare a minţii a văzut sătucul
jandarmii, a şi tuns-o spre frîntura de lui, apoi fîntîna, îmbulzeala, bătaia,
sat ce suia pe povîrniş către casa lui. zvîrlitura pietricelei şi apoi fuga spre
Despre acest noian de gînduri ce-i . frîntura de sat de pe coastă, pînă
cuprinse în faţa Feiurdeniior am aflat acasă...
din gura lui, într-o clipă de răgaz A sărit in groapă glonţ, pînă la
după terminarea luptei.
Pe deasupra poziţiei regimentului, caporalul l-a tras iute lingă el, toc­
obuzele artileriei romîneşţi începură mai cînd o schijă a muşcat lacom din
să se năpustească peste duşmani în- fărîna parapetului.
tr-un vuiet năpraznic, asemănător cu — Grigore.l numai ochi şi urechi!...
cel produs astăzi de zeci şi zeci de Auzi ? i-a strigat, printre tunetele ex­
avioane cu reacţie în zbor. Se dezlăn- ploziilor Şerban, bătîndu-1 cu palma pc
ţuise pregătirea de artilerie a atacu­ . umăr, în timp ce se pregătea să sară
lui. I:i liniile duşmane era un prăpăd din nou la locul lui...
nemaipomenit. Vîlvătăi ţîşneau spre Una după alta se înşiruiră minele
înalturjj contopindu-se cu îngrămădiri­ aruir.’ătomlui de 8^4 luui.j înlr-o lungă
P e n tru m in erii d in Z iu in a
se c o n stru iesc n o i b lo cu ri d e
lo cu in ţe fru m o a se şi c o n fo r­
ta b ile. D e c u rîn d , a ici a fo s t
d a t în fo lo sin ţă u n fru m o s
b lo c cu 32 a p a r ta m e n te .
In a ceste zile u rm e a ză a s e
m a i d a în fo lo sin ţă u n a lt
b lo c c u 54 a p a r ta m e n te şi u n
că m in p e n tru n e fa m ilişti cu
196 lo cu ri.
IN F O T O G R A F IE : a sp ect
e x te rio r a l n o u lu i b lo c cu 32
a p a rta m e n te .
Ne scriu corespondenţii
C O L E C T IV H A R N IC
Colectivul de muncitori, teh­
nicieni şi ingineri de la I.I.L.
„ltie Pintilie“ din Hunedoara
întîmpină ziua de 23 August cu
rezultate deosebite în muncă.
Astfel, de la începutul anului şi
pînă în prezent colectivul de
aici a îndeplinit planul pro­
ducţiei globale în proporţie de
143 la sută şi a realizat econo­
mii suplimentare la preţul de
Şoim uş, raio n u l lila, s-a d at In
fo lo sin ţă un nou local p en tru
sfatul popular.
Noua clădire a sfatului pop u ­
lar este com pusă din 6 săli p re ­
văzute cu sobe de teracotă, m o­
bilier nou, in stalaţii de lum ină
electrică etc. L a te rm in a re a lu ­
crărilor de finisaj s-au cheltuit
CONTRIBUŢIA TINERILOR
în acest an, tin erii de la com-,
plexul C.F.E., cei din com ună şi
elevii şcolii m edii, a u strîn s şi
p re d a t I. C. M. 49.489 kg. fie r
vechi. F ierul vechi a fo st colec­
ta t din incinta com plexului
C.F.R. şi de p rin c u rţile locui-
le de nori negri ce atîrnau a ploaie
deasupra cuprinsului.
tleristă, care îşi întinse bătaia pe toa­ trâznete pe una din poziţiile hitleriste.
tă poziţia regimentului nostru atît pe
tranşeele de dincoace de Feiurdeni, cit
şi pe sat.
Mai înapoi, într-o vale, ostaşii de
la aruncătorul de mine comandat de
sergentul Şerban săriră la piesă, gata
să dea viaţă planului de foc. Totul
era pregătit.- In primele tranşee aştep­
tau încleştarea cu duşmanul, încor­
daţi ca un arc, infanteriştii aflaţi pe
culmea de peste sat.
Fruntea înaltă a Iui Şerban se braz­
dă de cute adinei. Sprîncenele se apro­
piará atît de mult una de alta, încit
păreau a fi o singură linie, o streaşină
sub care sticleau printre genele între­
deschise ochii verzi, sfredelitori. Gaşca
bine prinsă pe cap îi umbrea figura
cioturoasă. Înainte de a sări la piesă,
îşi mai aruncă o dată privirea asu­
pra salului..,
Aşa voinic cum era, cu umerii largi
şi grei, s-a înmuiat deodată pleeîndu-şi
o clipă ochii pe marginea gropii. I se
o piatră grea... Braţul acela de sat cu
căsuţe răsfirate, aninat de coastă, ai­
doma celui din satul lui, dispăruse în-
tr-un nor bubuitor. Dintr-o singură
Neaga, ochitorul. Scund, dar vinos,
PASIUNI
'Cine v iz ite a z ă •p**e n tr u p rim a d e c ă rţi u n d e se v în d c e le m a i
d a tă furnalele hunedorene ra - noi volum e.
m îne puternic im presionat de
siluetele gigantice ale agrega­
telor ca şi de jocul fascinant al
lum inilor atunci eînd fonta
prinde să curgă şuvoi pe rina
lungă, spre oalele de turnare.
D ar ce im presionează acolo m ai
* m ult sînt oam enii. Am cunoscut
un cauperist, G heorghe Cos-
tache.
îm preună cu alţi ortaci, Cos­
tache are sarcina de a supra­
veghea ca aerul care se suflă
In fu rn ale să aib ă o te m p e ­
ra tu ră rid icată şi constantă. Cei
care lucrează acolo, spun des­
pre cauper, că e plăm înul fu rn a­
lului. N u este deloc exagerat
pentru că aerul cald p entru
fu rn ale este' to t a tît de nece­
sar ca' şi apa. G heorghe Cos-
tache lucrează Ia furnale din
an u l 1948, de cînd a v en it b ri­
gadier din Bucureşti.
Am aflat că este unul d in ­
tre cei mai vechi m em bri ai
corului com binatului care s-a
calificat pentru faza finală a
celui de-al V l-lea concurs al
form aţiilor de am atori. Tot de
la el am a fla t cîteva din p a ­
siunile furnaliştilor hunedoreni.
In tim p u l liber ei m erg la
spectacole, la club, sau dau
spectacole cu brigada lor a r­
tistică de agitaţie.
— C artea însă, îm i spune el,
răm îne cel m ai drag prieten al
nostru. Deşi în secţie avem o
bibliotecă cu sute de cărţi, iar
la clubul „Siderurgistul“ o b i­
bliotecă ce num ără aproape
70.000 volum e, noi am lu a t in i­
ţiativ a de a organiza chiar aici
la fu rn ale un stand perm anent.,
cost al producţiei de 814.000 lei.
In perioada amintită între­
prinderea a realizat şi beneficii
peste plan, în valoare de
1.225.000 lei.
De' menţionat că în, întrece­
rea desfăşurată de întreprinde­
rile' de industrie locală din re­
giunea noastră, în primul se­
mestru al anului, I.I.L. „Ilie
Pintilie“ a ocupat locul II.-
M. VASiLE
de sf
14.175 lei d in c a re 8.800 lei este
contribuţia voluntară a cetăţe­
nilor. La lucrările de finisaj
şi-au adus contribuţia d eputa­
ţii M ari a C ertejân, A ndronic
G abor, Cornel Irim ie şi cetă­
ţenii Nieolae K adar, Ioan D u ­
m itru, A ndronic D ubaru, Ioan
Albuţ şi alţii.
AURELIA CEKCEA
lo rilo r din Teiuş. Cele m ai m ari
can tităţi au fost colectate de ti­
nerii m uncitori de la depoul
C.F.R. şi lu c ră to rii de la co o p e­
ra tiv a de consum „9 M ai“ .
A. OŢOIU |
şi înaltă boltire, prin văzduhul pîclos.
Sfoara înspăimântătoare de foc a arun­
cătorului lui Gheorghe trecu exact pe
deasupra braţului zdrenţuit a Feiurde-
nilor, proptindu-se într-un clocot de
Focul nostru i-a zdrobit pînă la
urmă pe hitlerişti. Regimentul s-a
avînlat Ia aiac.
S-a săltat în groapă, ţişnind la vale,
spre Feiurdeni, şi Şerban cu ostaşii
Iui, pentru a ajunge cît mai repede
din urmă pe puşcaşii porniţi în iureş
de pe dealul de dincolo de sat.
— Sergentul Şerban să ia comanda
plutonului!, se repeta, din gură în
gură, prin vuietul luptei, ordinul co­
mandantului de batalion.
Sublocotenentul de rezervă Ilie Gris-
tca, comandantul .plutonului de arun­
cătoare de mine hisese doborît de schi­
jele urmi obuz.
In prăvălirea aceea furtunoasă, că­
tre vale, Şerban privea drept înainte
către braţul dc sat pe unde trebuia
să-şi ridice oamenii pînă în culmea de
unde se năpustiseră la atac cei din
primele linii.
Ferestrele sparte, înnegrite, arse, îi
apărură ca nişte orbite întunecate ce-şi
plîngeau pieirea luminii. Tăie satul cu
inima strînsă, cu sufletul plin de o
cumplită răzbunare. începu urcuşul pe
vâioaga cu căsuţe prăbuşite, fumegîn--
de, de sub care răzbăteau ici-colo bles-
temînd şi jeluindu-se, cîle un bătrîn,
cite o femeie cu copilul în braţe, cu
feţele pîrlite de prăpădul ce se abă­
tuse asupra lor. Acele chipuri şe în­
gemănau, prin faţa ochilor înceţoşaţi
de fumul înecăcios, cu chipurile pă­
rinţilor lui. I se părea, în acelaşi timp,
că urcă, cu faţa încinsă, ca pe vremea
cînd a iulit-o de la fîntînă către că­
suţa lui de pc deal.
Gînd să pună piciorul pe creastă au
fost aruncaţi la pămînt de un vîrţej
ameţitor. Intr-un vuiet sinistru, stoluri
dc „Stukas uri" fasciste aruncau le­
gături de grenade. Atacul fusese oprit,
Hitieriştii porniseră dinspre Bosşa lin
contraatac cu tancuri. După ce avioa­
nele fasciste s-au depărtat, Şerban cu
cei doi comandanţi de piese au şi por­
nit-o înainte....
In două cuvinte, comandantul ba­
N i. 2072
Aici, re p o rte ru l trebuie să
facă o scurtă paranteză. In
secţiile principale ale com bina­
tului funcţionează 2,8 de sta n ­
duri perm anente. Cit de . utilă
este această iniţiativă se poate
vedea şi din fap tu l că num ai
In acest an siderurgiştii au
cu m p ărat de acolo cărţi în v a­
lo a re de p e ste 75.000 lei.
R evenind la furnale, trebuie
să spunem că în perioada a-
m in tită acolo s-au v îndut cărţi
în v aloare de a p ro ap e 4.000 lei.
Preferinţele sînt d ife rite : lu ­
crări ale lui Şolohov, Twain. Sa-
doveanu, cărţi tehnice, şi bine­
înţeles, sînt preferate cărţile
care vorbesc despre H unedoa­
ra nouă. De m ultă preţuire se
bucură lucrările scriitorului N i-
cuţă T ănase care a lu crat acolo
ca lăcătuş. V orbindu-ne despre
ultim ele cărţi citite de furna-
lişti, care i-a im presionat m ai
m ult, G heorghe Costache ne
spunea :
— Am discutat foarte m ult
pe m arginea rom anului „F raţii
E rşo v “ i n s p i r a t d i n m u n c a siete -
rurgiştilor sovietici. Acum fu rn a-
liştii sovietici ne sînt şi frrai dragi.
Am învăţat de la ei cum să
folosim şi m ai bine agregatele
pe care le deservim . Cărţile, în-
tr-u n cuvînt, ne sînt sfătu ito ­
rii şi prietenii cei m ai a p ro ­
p ia ţi.
A firm aţia sa este în tărită de
fapte. F u rnaliştii am belor sec­
ţii din com binatul siderurgic
H unedoara au produs de la în ­
c e p u tu l a n u lu i p este 24.000 to n e
fontă peste sarcinile de pian.
Este un răspuns concret al
furnaliştilor la chem area p a rti­
dului de a spori şi îm bunătăţi
continuu producţia de fontă. La
plecare am trecut prin faţa p a ­
noului fruntaşilor. D Intr-o fo­
tografie ne zîm bea figura cu ­
noscută a unui tîn a r cu priviri
vioaie. Era com unistul G heor­
ghe Costache.
^ ' MIKCEA NEAGU
(LOO
Io a n N e a m ţu
e s te f r u n t a ş in
p r o d u c ţie la s e c ­
to ru l m a se p la s ­
tic e a fa b ricii
c h im ic e d in O -
ră ştie . F o lo sin d
cu p rice p e re m a ­
ş in a „ N o ra “ , îşi
d e p ă şe ş te ziln ic
sa rcin ile d e p la n
cu 3 0 -3 5 la su tă .
COO
talionului l-a şi lămurit asupra mi­
siunii :
— Intăriţi-vă în tranşeele cucerite 1
Nici un pas înapoi! Foc şi iar foc asu­
pra duşmanului!.;.
Uruitul tancurilor fasciste creştea
dinspre valea largă a Borşei. Vînă-
torii de tancuri pregăteau, în funduri
de gropi, încărcăturile de Iroiil, sti­
clele incendiare, luminările fiimegînde.
Alţii se mişcau prin şanţuri, îndoiţi de
mijloc, purtînd ca pe nişte ciomege
fauspatroanele capturate de la hitle­
rişti în luptele anterioare.
Gum să lupte Şerban şi ostaşii lui
contra tancurilor ? !... N-aveau decît
să-şi arunce bombele aruncătoarelor
asupra infanteriştilor hitlerişti, care
se ţineau după namilele de oţel.
„Tigrii“ îşi făcură apariţia la cîteva
sute de metri. Urcau grohăind metalic
şi împroşcînd moarte din gurile de foc.
Tunurile noastre antitanc şi artileria
îi luară imediat în primire. Restul os­
taşilor — lin regiment întreg — îngro­
pat' pînă la bărbie în pămînt, stătea
într-o neclintire înmărmuritoare.
Avînd în dreapta sa pe Neaga şi
în stingă pe Gălin, un soldat fruntaş
zdravăn, îndesat, brunet, cu gîtul gros,
Şerban urmărea cu răsuflarea tăiată
cîmpul de luptă. Şi el, şi aruncătoarele
lui erau amplasate în pămînt.
Şi tare tnai dogorea cîmpul acela
de luptă 1 Exploziile se ţineau lanţ.
Detunăturile scurte ale tunurilor an­
titanc erau urmate, în aceeaşi clipă,
de lovituri în plin. „Tigrii“ cădeau pe
burtă cu şenilele plesnite, ori răgind
din toţi rărunchii moioarelor, .încer-
cînd s-o cotească din bătaia neiertă­
toare a tunurilor.
Dar tunurile nu le puteau' birui pe
toate. Unele din tancuri, cele nevătă­
mate, se apropiau ameninţătoare, lo­
vind din toate gurile lor de toc.
Iată-le I Primele au şi intrat în po­
ziţia regimentului, pe stînga. Dinapoia
lor răsăriră şi infanteriştii..;
— Foc! tună Şerban.
Pojarul exploziilor minelor de arun­
cătoare se întindea larg peste cîmpul
unde înaintau infanteriştii duşmani în
faţa companiei a 6-a. Gu tancurile ce
intraseră în poziţie începură să se ră­
fuiască vînătgrii de Linguri şt ceitejji
M eeaniiater în briaada
10-a
D u m itru S a n d ru este m e c a ­
n iza to r în b rig a d a 1 0 -a d e
la S .M .T . O ră ş tie . A în d r ă ­
g it m e se ria d e tra c to rist d e
în d a tă ce a p u s m in a pe
m a şin ă . L a în c e p u tu l a n u ­
l u i ,, î n a i n t e d e a p l e c a l a g o s ­ săh o t ă r î t r e a liz e z e p la n u l în
p o d ă ria a g ric o lă ro lseH vC
tin d e lu c rea ză
în p r e z e n t, s-a
h o tă rît să m u n ­
cească m a i b i­
n e ca anu l tre ­
cu t, să-şi în d e ­
p lin ea scă p la ­
n u l de h a n tri
în fie c a re d e ­
cadă. D e a-
c ee a , în tr-o a -
d u n a r e in c a re
tr a c to riş tii s-au
c h e m a t la în ­
tre c e re so cia ­
listă , u tem is- 4^
tu l D u m itru
........ '
S an dru a spus
că va depăşi nu m ăru l
d e h a n tri p la n ific a ţi.
D u p ă în ch id erea c a m p a n ie i
de p rim ă v a ră , p e p a n o u l în ­
trecerii a a p ă ru t şi n u m e le
lu i. E l d e p ă ş is e p la n u l de
H an tri c u 45 la s u tă ia r b ri­
g a d a d in c a re fa c e p a r te r e a ­
liza se 134 la s u tă d in p la n u l
p e c a m p a n ie .
In c a m p a n ia de v a ră , in -
tre ţin în d b in e m a ş in a p e c a re
/W W \ v ¦V'-'W'W'N/V'«
P R IM !! P A Ş I
Girul m-am întors de Ia concursul orgar.izatorice care deja a fost pus în
„Pentru plinea de cea mai bună ca­ aplicare. Printre obiectivele demne de
litate“, tovarăşii de muncă m-au asal­ remarcat este faptul că s-au reparat
tat cu întrebările. Fiecare vroia să . vetrele cuptoarelor de la secţiile 1
afle lucruri noi în legătură cu îm­ şi III şi s-au pus la punct iniectoa-
bunătăţirea calităţii pîinii\ Bineînţeles, rele.
că le-am vorbit despre tot ceea ce am
văzut şi am învăţat la concurs.
La sectorul de panificaţie din Alba din panificaţie, colectivul nostru este
luiia, unde-mi desfăşor activitatea, hotărît să muncească din ce în ce măj
avem toate condiţiile de a produce o bine,
pîine care să corespundă cerinţelor.
I După ce a luat sfîrşit concursul, con-
! ducerea I.I.L. „Horja“ din Alba Iulla
I a întocmit un plan de măsuri tchnico-
infanterişti atancîndu-le cu legături de
grenade, orbindu-le cu fumigene, arun-
cînd în vizoare cu sticle incendiare,
ureîndu-se pe ele din mers, spre a le
pune încărcături dc explozibil la tu­
relă.
Coloşii, în zvîrcolirea lor de moarte,
se răsuceau dărîmînd tranşeele. înne­
buniţi de groază, hitieriştii deschideau
turelele, săreau afară cu părul vîlvoi,
trăgînd cu revolverele la întîmplare.
In poziţia companiei a 6-n nu pă­
trunsese încă nici un „Tigru“. Spăr­
tura se făcuse la batalionul din stînga.
Nu ştiu cum se făcu însă că de
acolo, de la batalionul din stînga, trei
tancuri se strecurară şl o porniră di­
rect către poziţia aruncătoarelor lui
Şerban, prin spatele descoperit al com­
paniei a 6-a. Scuipau foc şi clănţă­
neau din şenile.
Gum văzu tancurile hitleriste, lui
Şerban i se tăcu deodată negru în
faţa ochilor. într-un minut-două pu­
teau trece peste ei. Dar se dezmetici
fulgerător. Vinele de la tîmple i se
umflaseră peste măsură, gata, gata
să plesnească. Un fior rece îi zbîrli
părul. Prin fumăria înecăcioasă, na­
milele se apropiau, creşteau, ţevile
tunurilor lor parcă se lungeau, căscîn-
du-şi gurile fioroase către înainte.
Se vede că nu-1 zăriră nici pe el,
nici pe-ai lui. îşi privi servanţii. Toţi
îi aşteptau, împietriţi, comanda... Dar
iată că tancurile o cotiră spre vale,
către sat.
—¦ Na, că le cad în spate la ai
noştri, îi trecu prin minte lui Şerban.
Of, de ce n-am eu acum un tun, un
fauspatron sau măcar o legătură cu
grenade ? 1...
Să mai tragă cu aruncătoarele în
tancuri de la o distanţă atît dc mică,
nici vorbă nu putea să fie. îşi muşcă
buzele pînă îi dădu sîngele. închise
pentru o clipă ochii şi îşi închipui cum
balaurii înşenitaţi dau buzna în sat
şi. distrug casele, făcîndu-!e una cu
pămîntul.
Gînd deschise ochii, tancurile erau
la cîţiva paşi de poziţia lui. începură
să coboare.
— Ge-i de făcut ? 1... şi se plesni
peste frunte.
Se trase un pas înapoi, îşi umflă
lu crea ză şi fo lo sin d cu p r ic e ­
p e re tim p u l de lu cru , a o b ­
ţin u t rezu lta te to t a tît d e b u ­
n e. C în d a fo st v o rb a să -şi
în o ia sc ă a n g a ja m e n tu l In c in ­
ste a zilei d e 23 A u g u st el s-a
crojsrîge rle W 5 la s u tă .
U tem istu l
D u m itru S a n -
8É a l * dru , u n u l d in J
o a m en ii d e nă- v
X
dejd e de la $
S.M.T. O r ă ş t i e |
Vj
sa ţin u t de <3
c u v î n t . Im u l -
lim a decadă A
(2 0 a u g u st)
>j
d e p ă şise p la ­
n u l c u 6 0 la
su tă . A cum
v r e a c a la
sfîrşitu l c a m ­
p a n ie i d e va rii
rea liză rile să
fie şi m a i m a ri.
v-: ' ă - j R M ş i n u e e x c l u s
c a p iu ă la 31 a u g u st, c în d se
în c h id e a c tu a la c a m p a n ie , p e
g r a fic u l în tre c e r ii, in d r e p ­
tu l n u m elu i său, să a va ră
d e p ă şiri m a i m a ri.
C o n d u cerea sta ţiu n ii a u-
p re c ia t m e rite le tra cto ristu lu i
D u m itru S a n d ru . A stă zi, d a c ă
in tri în in c in ta sta ţiu n ii, p e
p a n o u l de on oare al fru n ta ­
şilo r, la loc d e c in ste , se
a f lă şi f o to g r a f ia lu i.
însufleţit de scrisoarea C. G. al
P.M.R. adresată tuturor lucrătorilor
GAVIULA GIURGIU
şef de echipă brutari — secţia
nr. t specialităţi a I.I.L. „Horia*
din Alba luiia
pieptul şi un strigăt prelung înfioră
cîmpiil de bătaie :
— Atenţiune I Toţi brandiştii ! Sâ-l
riţi cu minele în mină la penilece!..;
Dintr-un salt, sergentul Şerban ajun-’
se Ia piesa lui Gălin, înşfacă şi ci
două mine şi, în fruntea plutonului, se
avîntă în amurgul afumat, prin dosul
unei limbi de sfejăriş, către sat.
Tancurile coborau prudente în direc­
ţia văioagei pline de ruine, atît de
binecunoscută de Şerban. Tocmai aco-l
Io, între dărîmături, le ieşiră şi ei îna;
inte. Le aţineau calea tupilaţi printre
rămăşiţele de case, cu braţele pline
de mine.
Două salve — una după alta — ă
cîte şapte bubuituri fiecare, au făcut
să hohotească prelung toate hăurile!
înnoptării. Patrusprezece mine de ăi
runcător, cu focoasele bine înşurubate,
au fost aruncate între şenilele „Tigri­
lor" fascişti. Primul şi ai doilea ţano
încremeniră acolo. Al treilea, mai pu-:
ţin vătămat, s-a răsucit îndreptîndu-se'
greoi spre creastă, probabil cu sperau--
ţa deşarfă că va mai ajunge iarăşi în
rîndurile fasciştilor.
Şerban strigă, cit îl ţinea gura, la
vînătorii noştri de tancuri de pc deal..;
Nu î-a fost zadarnică acea chema­
re... Gînd „Tigrul“ ajunse pe muchea
dealului trosni într-o vîlvătaie orbitoai:
re. începu apoi să ardă ca o torţă;
Din cînd în cînd săreau din el, biG
buind prelung imense umbrele de scîri-
iei. Pe acele umbrele scînteieloare îşi
plimba, de-acurn liniştit, privirile, ser-:
gentili Şerban, adăpostit în ruinele ui-’
timei căsuţe din braţul acela însîngei
rat al Feiurdeniior. In acelaşi timp
gîndurile îi zburară din nou spre sa­
tul natal...
Nu ştiu dacă pietricelele de atunci
vor finimerit pe vătaful boierului,-
dar minele de aruncător pe care le-a
aruncat Şerban şi oamenii lui în ziiia
aceea, aii lovit în plin... „Tigrii“ hj[-Ş
tlcrişti au fost puşi cu botul pe labe*
zdrobiţi, rămaşi să ardă acolo ca nişţe
ruguri ce anunţau parcă viitoarea zdrQ?
bire a armatei fasciste germane. j
(Din volumul „Pe drumul f
. victoriei), "Lj
1- " ¦ R