Page 74 - 1961-08

'M r . 2 0 1 2
Tov. TEODOR VASIU, preşedintele C om itetului executiv al
Sfatului popular raional llia, prim ind „Drapelul de sfa t popu­
lar fruntaş în muncile agricole“.
$ i lai calai
Produsele de m arochinărie ale
fabricii „Sim ion B ărnuţiu“ din
Sebeş sîn t bine cunoscute în
ţa ră şi chiar peste hotare. De
m ulte ori în m agazinele de
m arochinărie poţi auzi cum o a­
m enii m uncii solicită cu prio­
rita te produsele fabricii „Simion
B ărnuţiu“. Prin m unca harni­
o MO
Recent, fabrica a prim it apro­
barea p en tru lansarea în lucru
a 22 noi m odele de poşete. De
la începutul lunii august au
început ascfel să se lucreze pe
b an d ă produse noi, de o cali­
tate superioară şi cu o estetică
m ai prezentabilă.
Privind noile m odele te în ­
trebi, cine e cel care le-a
creat ? W alter R oth are peste
cincizeci de ani. Are o în ­
d elungată experienţă în eim -
PRINTRE CELE MAI BUNE BRIGĂZI
în cadrul secţiei m arochină-
rle lucrează m ai m ulte brigăzi,
între care se desfăşoară o sus­
ţin u tă întrecere socialistă. In
fru n te se află de m ai m ulte
luni brigada condusă de com u­
nista Rozina N avrady, care a
obţinut cei mai buni indici pe
secţie. R ezultate asem ănătoare
a obţinut şi brigada condusă de
R ozina M oldovan. Şi aceste
succese se datoresc faptului că
toate brigăzile din secţie a n tre ­
n a te in în trecerea socialistă au
ca obiective principale c a lita ­
te a produselor şi îndeplinirea
ritm ică a planului de produc­
ţie lunar.
Cheia succeselor celor două
ORGANIZAREA PRODSINCRONICA
N orm atorul G heorghe M oldo­ ţiu n i pe care le cunoaşte fo arte
van a lucrat m ult tim p ca bine.
m uncitor în fabrică, în secţia
m arochinărie. Acum eîţiva ani
organizaţia de p artid l-a trim is
Ia un curs de norm atori. R e­
întors !a fabrică a c ă u ta t să
pună în practică to t ce a învă­
ţat.
D e m ai m u lt tim p îl frăm în - estetica, acestea sînt superioa­
ta ideea cum să introducă la
producţia de export o nouă or­
ganizare a m uncii care să dea
rezu ltate sporite în ceea ce p ri­
veşte creşterea productivităţii
m uncii. S -a co n sfătu it şi cu
brigadierul R udolf Jenei. Pînă
in cele din urm ă a fost pusă
la punct organizarea prcdsincro-
nică. Aceasta constă în organi­
zarea producţiei pe faze de lu­
crări operative. In brigada
prodsincionică, fiecare m unci­
tor are o categorie de specia­
lizare şi execută num ai opera-
Tov. IOAN
CÎMPEANU, pre­
şedintele Comi­
tetului executiv
al Sfatului p o p u ­
lar raional Orăş-
tie, după primi­
rea „Drapelului
de raion fruntaş
în realizarea sar­
cinilor de plan“.
cului colectiv de aici s-a ajuns
ca m area fabricii să fie bine
cunoscută, apreciată de cum ­
părători.
Vizitînci fab rica, răm îi p lăcu t
im presionat de conştiinciozita­
te a şi sîrg u in ţa cu care se
m unceşte pentru ca fiecare pro­
dus să fie frum os şi de calitate
superioară.
pul m uncii. L ucrează aici de
peste 30 de ani. Este c re a ­
to r de m odele. Şi pe bună
d rep tate, to ţi m uncitorii din
fa b ric ă îi spun „ a rtistu l“ deoa­ La secerat şi treierat, la p ro tec­
rece prin sîrguinţa şi pasiunea
sa reuşeşte să creeze m odele tot
m ai atrăgătoare. Nu u ită însă
niciodată să ţină cont de con­
sum ul de m aterie prim ă, de es­
tetica şi practicitatea produsu­
lui.
brigăzi ? Fiecare dă o m are a -
ţenţle repartizării lucrului pe
oam eni, ţinînd seam a de g ra ­
dul de calificare, ceea ce asi­
gură în m are m ăsură calitatea
produsului şi ritm icitatea pro­
ducţiei. Dem n de rem arcat este
faptul, că între m em brii brigă­
zii cit şi în tre brigăzi ex istă o
strânsă colaborare.
Acest lucru ii confirm ă de
fapt şi rezultatele bune obţinu­
te în secţie. P lanul pe luna iu­
lie a fost realizat de secţie în
proporţie de 1 2 1 la sută, iar pe
luna august sînt toate prem i-
zele să fie depăşit cu m ai
m ult.
„Secretul“ acestei organizări
constă în buna pregătire pro­
fesională şi teh n ică a m uncito­
rilor din com ponenţa brigăzii.
Prin noua organizare, la unele
produse productivitatea m uncii
a crescut cu 1 2 la sută, iar în
ceea ce priveşte c a lita te a şi
re celor precedente.
'k
In fabrică se pune m are a c ­
cent şi pe m ica m ecanizare. Nu
de m ult, a fost introdus un
dispozitiv de îndoire şi p re ­
sare a unor piese de la servie­
te. R ecent a fost pusă in fu n c­
ţiune m aşina de m ontat colţa-
re ia serviete.
Şi to ate acestea nu fac de-
cît să crească prestigiu] m ărcii
fabricii.
- - SABIN CERBU
DRUMUL SO W JLISM U LU J paf: 3
™»ggwTW.WBiw>ga»B
cian-'mmBgm^mg^Ma^a^afMmma^eagsewBamaga^EmsEggBa^jLwzMMgiEBagggBBamBagBBBgsaf.n a:
D ecernarea 'drapelelor de fruntaşi M inerii
în întrecerea patriotică * de la o r iz o n fu X IV
L a sediul S fatului popular raio n al O răştie i-a fost înm î- apoi în cadrul şedinţei de co­
reg io n al a av u t loc lu n i d im i­ n a t p e n tru a d o u a o a ră co n ­ m ite t executiv ra p o rtu l cu p r i­
n e a ţa o şedinţă lă rg ită a co­ secutiv „D rapelul de sfa t p o p u ­ vire Ia d esfăşu rarea cam paniei — Pentru m om ent cel m ai de — Eu unul n u-i mai înţeleg.,
agricole de v ară şi în d ep lin i­ jos orizont al m inei noastre — ne pa cei de la transport, se des-:
m itetului executiv unde s-au la r fru n ta ş în realizarea sarci­ rea sarcinilor din agricultură. spune inginerul Iulian Nedelescu cârcă el, uitină să. m ai dea.
Au fost analizate rezultatele de la investiţiile Petrilei, este o- bineţe. Păi, treabă-i asta, io-,
analizat rezultatele obţinute nilor de p lan “. obţinute pînă acum în ce p ri­ rizonlul XIV. Deocamdată, acolo varăşe in g in er; de azi dim inea­
veşte cam pania de treieriş, exe­ lucrăm. încă noi, cei de la inves­ ţă n-am prim it o goală de leac.
de sfaturile populare raionale Cele m ai bune re z u lta te în cutarea arătu rilo r de toam nă, tiţii, dar peste puţin tim p vor Stăm pe fo ro t!
dezvoltarea sectorului zooteh­ începe să circule pe noile ga­
şi o r ă ş e n e ş ti re g io n a le , în c a - -¦ a c ţiu n ile de în f r u m u s e ţa r e şi nic etc. Cele m ai b u n e re z u lta ­ lerii garniturile pline cu căr­ Şi după o scurtă discuţie cu
te în această direcţie le-au ob­ bune. inginerul, în care deseori a fost
d ru l în trecerii p atrio tice p o r­ gospodărire a com unelor şi ţin u t sfaturile populare raio ­ pom enit angajam entul, bri.ga.dle-.
n ale llia, Sebeş, Alba, o raş Şi. inginerul ne întinde in rul plecă spre locul de munca.
nite la începutul acestui an oraşelor le-au obţinut sfa tu ri­ D eva ş.a. P en tru m u n ca d esfă­ faţă harta minieră a orizon­
şu rată sfatul popular raional tului. — Brigada 711 condusă de
p riv in d realizarea sarcin ilo r de le p o p u lare o răşen eşti din llia s-a clasat pe prim u l loc şi acest miner harnic, ne relatea­
a p rim it „D rapelul de sfat — Uite, aici îs cei de la Bo- ză inginerul, are de executat
p la n , d e sfă şu ra re a în bune D eva, O răştie şi V ulcan. N u ­ p o p u lar fru n ta ş în m uncile teanu, aici lucră Somogyi cu una din lucrările cheie ale ori­
agricole“. ortacii lui, aici brigada lui M i­ zontului : lărgirea şi detonarea
condiţiuni şi la term enul optim m ai în oraşul D eva de pildă nai Dumitru, dincolo a lui Tă­ unei racordări dintre galeria ele.
D upă înm înarea drapelelor, taru Petru... legătură cu sectorul I şi gale-:
a lu c ră rilo r'a g ric o le cit şi exe­ au p a rtic ip a t ia diferite a c ţi­ cei p rezen ţi s-a u a n g a ja t că şi ria transversală de la p uţul 13<
pe viitor vor depune toate ... încă din rampa orizon­ Profilul mare de lucru implică,
c u ta re a de lu c ră ri de în f r u m u ­ u n i p e ste 52.000 c e tă ţe n i care eforturile pentru a duce la tului, harta cu care . făcu­
bun sfîrşit sarcinile ce sta u în sem cunoştinţă la suprafa­ o bună cunoaştere a meseriei şi,
se ţa re şi g o sp o d ă rire a co m u ­ au p r e s ta t 205.000 ore m u n că faţa sfaturilor populare orăşe­ ţă prinde viaţă. Şi pen­ orice greutate în transport-
neşti şi raionale. tru prima dată ne oprim la lo­ duce la stagnarea muncii. De. -
nelor şi oraşelor. Qu prilejul p atrio tică, a căror valoare d e­ cul de m uncă al brigăzii 714, aceea era uşa de supărat bri­
condusă de fruntaşul întrecerii gadierul !
şe d in ţe i lă rg ite de c o m ite t e x e ­ p ă şe şte su m a de 520.000 lei. Iuliu Somogyi. Minerii Sebastian
Dogaru, Ion Pleşa II, Iosif or- ..P e minerii brigăzii 703
cutiv s-au analizat rezultatele Ca urm are a rezultatelor obţi­ i-am găsit perforînd de zor\
obţinute în cea de-a doua e ta ­ nute, sfatului popular orăşe­
p ă a în trecerii 1 M ai-23 A u­ nesc D eva i-a fo st în m în ată
gust. La şedinţă au p articip at p en tru a doua o ară consecutiv
tov. D u m itru B ejeu, p re şe d in ­ „D rap elu l de sfa t p o p u la r o ră ­
tele C om itetului executiv al şenesc fru n ta ş în acţiunile gos­
sfatu lu i p o p u lar regional, M ir- p o d ăreşti“.
cca R aniba, Cornel Stoica, vi­ Tov. George R ăican, şeful
cepreşedinţi.ai C om itetului exe­ secţiei agricole a sfatului
cutiv al sfatului popular re­ popular regional, a prezentat
gional, Io an G orca, secretar al
S fatului popular regional, p re ­
şedinţi ai sfaturilor populare
raionale şi orăşeneşti regiona­
le, a c tiv işti de sta t.
D in re fe ra tu l p rezen tat de ban, Petru Butuza munceau cot galeria care va fi cana-:
tov. lo a n G orea a reieşit că la cot cu şeful lor la lărgirea Iul colector al apelor de la
sfaturile populare din cu p rin ­ Tov. IOAN IRIM1E, pre­ rampei puiului centru. De un­ casa de pom pe a orizontului.
sul regiunii H unedoara au ob­ şedintele Comitetului execu­ deva de sus, răzbăteau zgomote Iosif Culcsar şi Comei Marcau
ţin u t in perioada de la 1 Mai tiv al Sfatului popular oră­ înfundate. mîmiiau perforatoarele, în tim p
la 23 A u g u st re z u lta te d e o se b i­ şenesc Deva, primind „Dra­ ce vagonetarii Vasile Huşan şt
te in îndeplinirea sarcinilor pelul de sfat popular orăşe­ Din carnetul în care-şi ţine Vasile Mumunar erau aproape,
econom ice, în go sp o d ărirea şl nesc fruntaş în acţiunile gos­ evidenţa realizărilor întrecerii pe gata cu încărcabil forctului de
în fru m u s e ţa re a co m u n elo r şi p o d ă r e ş t i “. profesii, Somogyi ne dezvăluie la puşcarea de dimineaţă. P en-;
oraşelor. In perioada respecti­ tru citeva m inute lucrul înce
vă au fost date în folosinţă Oraşul Deva primeşte pen­ că brigada lui a executat în au­ tează şi in tim p ce inginerul
392 a p a rta m e n te în b lo cu ri, în ­ tru a doua oară drapelul de gust peste 10 m. de lărgire Şi controlează atent lucrarea, şeful
treprinderile de industrie loca­ fruntaş pe regiune. betonare în galeria dublă şi a- de schimb Iosif Culcsar ne a-
lă au realizat econom ii la p re ­ proape 4 m. în rampa cu pro­ cordă un adevărat interviu :
fil de galerie M plă. Ne mai
ţul de cost peste sarcina de spune că pînă la 23 August are — Brigada noastră, condusă
p la n în v a lo a re de 628.000 lei, de gind să „atace“ şi galeria de de Nicolae Boteanu a fost m e­
realizind beneficii peste plan ocol la puţ. reu printre cele mai bune bri-
de 930.000 lei. P la n u l de p r o ­ găzi din sector. In luna trecu­
ducţie a fost depăşit cu 5 la ... O lum iniţă vine agitată pe tă noi am obţinut (aşa cum s-a,
sută. La gospodărirea com une­ galerie în întîmpinarea noastră, spus la sector) o avansare de
lor şi oraşelor au fost efectu­ aducîndu-l în fa ţă pe Petru Tă- peste 60 m. in galerie, iar acum
a te p e ste 2.500.000 o re m u n c ă taru. E cătrănit foc. avem deja vreo 23 m. săpaţi.
N e-am angajat să obţinem pînă
patriotică, executîndu-se lu ­ IN SLUJBA VIETRI azi cel puţin tot 60 m. avan­
crări a căror valoare depăşeş­ sare.
Din faţa Uzinelor Metalurgice, o laboratorul de analize se fac în con­
te sum a de 6 m ilioane. stradă largă, asfaltată, mărginită în diţii tehnice medicale avansate aproxi­ ... Pe galeriile orizontului in
în urm a rezultatelor obţinu­ ambele părţi de straturi cu flori şi co­ mativ 90 analize de laborator clinic suitoare sau către inima
paci ca o veritabilă alee de parc, te pe zi. m untelui (brigada lui Du­
te fru n taşe în îndeplinirea duce în cartierul nou al oraşului Gugir. mitru Bunduc a trecut deja
sarcinilor econom ice s-au si­ Aici te întîmpină albe şi zvelte blocu­ Intre policlinică şi spital se află un la săparea puţului de lă
tu a t sfaturile populare raiona­ rile confortabile în care locuiesc mun­ mic parc deosebit de bine îngrijit. orizontul XV !), peste tot te.
le O răştie, llia şi Sebeş. Cu citorii. Intre aceste numeroase blocuri, Amenajat pentru pacienţi, prin muncă întîmpină o muncă entuziastă,
acest prilej sfatului popular spaţiile verzi, rondourile pestriţe de voluntară, a fost de curînd împodobit pasionantă.
flori sau străzile drepte şi curate îţi cu 6 vaze mari, ornamentale, şi un
¦SIJCCESE M E ,- incintă deopotrivă privirile, intri cu grup alegoric de peşti pentru care s-au GH. DUM1TR1ESCU
MECANIZ4 TOIflL0 R plăcere în complexul de magazine apro­ cheltuit 28.000 lei (în această sumă
vizionate cu de toate, sau te opreşti intră şi costul a 14 bănci). Pentru con­ HEfrlTRU MiNci-
să admiri graţioasa linie arhitectonică tinua înfrumuseţare a parcului s-au
a clubului muncitoresc. Priveşti jocul comandat 400 fire de trandafiri, care O nouă bale
în ' toamnă vor fi răsădiţi.
T rei cili ©el M M M apei ţîşnitc din arteziana monumentală Parcul, ca şi clădirile policlinicii şi De curînd s-au term inat ul­
tim ele lucrări de finisare ale
ol din faţa . impunătoarei policlinici sau spitalului, este îngrădit de un frumos noii băi clăd ită p e n tru m in e­
rii din Vulcan. C apacitatea sa
pur şi simplu te laşi purtat de forfota gard de. beton prefabricat pentru care este de 2.400 locuri p e n tru
m uncitorii subterani şi circa’
Pe ogoarele gospodăriilor C ornel H ulea. Lucrirul pe ogoa­ oamenilor pe străzile fierbinţi de soa­ s-au cheltuit 65,000 lei, sumă ce re­ 150 locuri p en tru ingineri şi
agricole colective din raionul rele gospodăriilor agricole co­ tehnicieni.
Sebeş, tra c to riş tii de la S.M.T. lective din Sebeş, D ala, C îlnic şi re ale cartierului. Peste tot, la fie­ prezintă valoarea economiilor făcute de
M iercurea au m uncit neobosit. îlăhău, cei trei tracto rişti — In noul local al băii va func­
fru n ta ş ii sta ţiu n ii de m a şin i şi care pas, vei respira un aer proaspăt, administraţia spitalului din cheltuielile ţiona şi noua lăm părie a rui­
ţia plantelor şi la arătu ri, tra c ­ tra c to a re din M iereui'ea — au nei.
toriştii au efectuat num ai lu ­ realizai în actuala cam panie înoitor. gospodăreşti pe 1960-1961.
crări de bună calitate. D atorită planul de h a n tri pe tra c to r în Stim a investită p entru clădi-:
şi hărniciei tractoriştilor, gos­ p ro p o rţie de 132-137 la sută. Dar ce a fost altădată aici unde as­ Spitalul, o clădire cu trei etaje, are rea băii şi lăm păriei din V ulJ
p o d ăriile agricole colective din c a n se rid ic ă la .6 0 0 0 . 0 0 0 lei.
raionul Sebeş obţin succese re- Aceşti h a rn ic i tra c to rişti s-a u tăzi te copleşeşte această poezie a clă­ o capacitate de t paturi.
m arcabiîe în actuala cam panie preocupat în acelaşi tim p şi de VIOREL STRAUŢj
de vară. P rintre cei m ai buni realizarea unui volum cît m ai dirilor şi străzilor, a florilor şi a oa­ Pentru a dovedi încă odată grija ce
tracto rişti care au m uncit cu m are de econom ii. A lim entînd corespondent
deosebită însufleţire în cam p a­ cu deosebită g rijă tractoarele, menilor? Răspunsul este uluitor însă o poartă statul nostru sănătăţii celor
n ia de v ară se n u m ără Vasile ei au econom isit can tită ţi în ­ adevărat: nimic. Pe locul acestui car­ ce muncesc e deajuns să arătăm că Caravana
C hirilă, G heorghe M ăprian si sem nate de carb u ran ţi şi lubre- tier înainte de 1944 era un maidan
fia n ti. unde îşi depozitau gunoaiele locuito­ numai pentru instrumentarul sălii de Cu citeva zile în urm ă în
rii satului Cugir. Erau mormane de operaţie s-au cheltuit 150.000 lei. centrul m inier G helar a sosit
gunoaie cu miros greu, respingător. caravana centrului de m icrora-
Se cuvine ca, legat de aceste minu­ d io fo to g ra fie d in D ev a, de pe’,
Dar vremurile s-nu schimbat. După nate condiţii create pentru om şi să­ lingă spitalul unificat. Chiarţ
’44 Gugirul, pentru prima oară liber nătatea lui, să Y-rbim şi despre ca­ d in p rim a zi d e la so sire a ini
localitate caravana a făcut1
de robia exploatării, a renăscut şi şi-a drele medico-sanitare ale policlinicii exam enul m icro la citeva sute'
şi spitalului. Gei vîrstnici îşi mai amin­ de m ineri şi oam eni ai m unci!
F e s t e 50« econom ii adăugat, mărturie a unei munci hofă- tesc că în anul 1928, doar un medic din G helar şi din îm prejurim i,-
rîte şi entuziaste, un nou şr cel mai şi o moaşă deserveau satele Gugir, Vi- în m od g ratu it.
frumos cartier. Şi fiecare zi ce se
adaugă la vîrsta oraşului, în loc să-l nerea, Şibot, Batomir şi Aurel Vlaicu. C aravana m edicală condusă de
îmbătrînească îl face mai tînăr, mai Nici vorbă pe atunci de spital, poli­ m edicul specialist dr. D. Radu,;
Lucrînd în gospodăriile ag ri­ bvefianţilor şi prin elim inarea clinică sa.t măcar un dispensar. Exista a ju ta t de dr. G abriela Popes-
cole colective din raio n tra c to ­ d ep lasărilo r în gol, m ecan izato ­ frumos. doar o farmacie pentru toate aceste cu şi de felcerii M aria B alica şl
riştii de la S.M.T. A lba Iu lia au rii de Ia S. M. T. M iercurea au localităţi, însă aproape fără medica­ Nicolae Balica au stat în p e r­
realizat planul de h an tri pe realizat econom ii în valoare de k m an en ţă la dispoziţia m inerilor
c am p an ie în p ro p o rţie de 75 la p e s te 50.003 Iei. D re p t re z u lta t, mente. şi oam enilor m uncii p entru conx
sută. Paralel cu realizarea p la ­ preţul de cost pe h an tru a fost Spitalul şi mai ales policlinica, am­ Astăzi, numai Gugirul este deservit dc- su lta ţii.
nului, ei s-au străd u it să obţină re d u s cu 8 Iei. L a re a liz a re a eco­
şi însem nate econom ii. P rin nom iilor şi-au adus contribuţia bele clădiri situate în noul cartier, 22 medici, 58 surori medicale, 12 fel­ PAVRL BLAGA
to ţi m e c a n iz a to rii d in SJVS.T. d a r cere şi 3 farmacii înzestrate cu tot fe­
prelungirea duratei de funcţio­ m ai ales ce! din brigăzile a constituie o adevărată mîndrie pentru lul de medicamente. corespondent
V ili-a şi a Y l-a conduse de N i-
nare a m aşinilor şi tractoarelor coîae G rufan şi respectiv lo an cLigireni. ¦* Despre felul cum sînt îngrijiţi oa­
C orchcs. menii muncii la policlinică şi ia spital
între două rep araţii, folosirea Policlinica, o clădire spaţioasă, cu ne-ar putea vorbi Victor Greţu, strun­
gar la U.M.G., Ana Buţ, muncitoare,
chibzuită a carb u ran ţilo r st !u- cabinete de consultaţii ce întrunesc Nfcofae Ziiga, tehnician la U.M.G. şi
alţii care, datorită îngrijirii părinteşti
toate specialităţile, cu farmacie, labo­ din partea personalului inedico-sanitar,
rator dentar şi laborator de analize, a
fost dată în folosinţă în anul 1953.
Cabinetele de consultaţii, laboratoarele
şi farmacia sînt dotate cu aparaitiră me­
dicală şi medicamentele necesare con­
C a lita te a —- p r e o c u p a r e sultării şl tratării oamenilor muncii.
Aici, numai pentru muncitorii uzinelor se simt azi bine.
...In cartierul nou al Cugirului fie­
din oraş s-au efectuat în semestrul 1 care bloc construit, fiecare parc proas­
al anului în curs 20.968 consultaţii şi
ele p r im €MeflJi® tratamente, iar pentru oamenii muncii păt răsărit, fiecare stradă înseamnă
din toate circumscripţiile oraşului s-au un succes; un succes al oamenilor
efectuat 49.718 consultaţii, dintre care muncii, conduşi de partid.
P e n tr u e c h ip a ele z id a ri p e sînt de calitate. Atunci, biroul V. CHIŞ
care o conduc, îm bunătăţirea organizaţiei de partid a trasat 28.714 de către specialişti. Numai la
continuă a calităţii lucrărilor echipei noastre sarcina de a
constituie o preocupare deprim p relu a lucrările de aici. T oţi .'or'o.-vx-YCvS*:
ordin. Acum, oam enii nu se oam enii din echipă au prim it
m ulţum esc niciodată cu ceea ce cu încredere această nouă sar­ r 7 ."¦>
au realizat. Ei sînt m ereu ani­ cină care prevede executarea a
m aţi de dorinţa de a construi 1.800 m .p. de te n c u ia lă e x te ­ Ş i în a c e s t a n ro ş iile c u ltiv a te de c ă t r e c o le c tiv iş tii d in B a îe s s lr , p e o s u p r a f a ţ ă de 15
cît m ai m ult, repede şi fru ­ rioară. h a ., a n d a t o p ro d u c ţie m a re . P r in v a lo rific a re a lo r s - a u r e a liz a t v e n itu ri de p e ste 80.000 ici,
mos.
Chiar de la început am orga­ ÎN CLIŞEU.; asp ect de la re c o lta re a ro şiilo r.
R ecent am term inat lucrări­ n izat m unca în m ed judicios,
le la blocul C din cvartalu l „23 fiecărui om încredinţîndu-i-se
A ugust“. L a pred area blocului, lucrări în rap o rt cu calificarea.
n u am avut nici o obiecţie din S p re b u c u ria tu tu r o r şi. a ic i e c h i­
p artea beneficiarului. Mai m ult, pa a începui încă din prim ele
pentru buna executare a lucră­ zile de activitate să dea lu ­
rilo r, e c h ip a n o a s tr ă 'de z id a ri crări care să corespundă cerin­
a prim it o prim ă de calitate ţelor. în prezent to ţi m em brii
în v alo are de 4.000 Iei. T o t­ echipei muncesc intens. D ar, aş
o d ată la blocul C din c v a rta ­ vrea să scot în evidenţă apor­
lu l „23 A ug u st“, am re a liz a t şi tu l deosebit pe care-1 aduc la
o econom ie de 400 kg. terasit. obţinerea unor lucrări de bună
calitate com uniştii Ion F ăgă-
Zilele trecu te conducerea şa n ­ răşan, loan K raus şi alţii.
tierului a co nstatat că la blocul
cu 48 a p a rta m e n te de pe s tra ­ IOAN ROŞITORU
da K. M arx lucrările se des­ şei tle echjpă zidari
făşo ară cu încetineală şi nici nu
Şantierul 1 construcjil Deva