Page 75 - 1961-08
P. 75
pag. î DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2073
wrinwDWiMWnii"
Cuvtntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej
(Urmare din pag, l-a) nimea îşi îndeplineşte cu cinste care o înfăptuieşte — construc muncii din ţara noastră se vor Din păcate, însă; cercurile con muncitoreşti din ţările participante mîne nu au putut fi realizate
îndatoririle contractuale de vîn- ţia desfăşurată a comunismului. bucura de un nivel înalt de bu ducătoare ale puterilor occidenta la Tratatul de la Varşovia, vor fi fină acum datorită atitudinii ne
imul total al mijloacelor fixe puse zăre către stat a surplusului de Planul de şapte ani se îndepli năstare, de abundenţa bunurilor le, în frunte cu S.U.A., au neso,- gative a guvernelor Greciei şf
1jjn funcţiune în această perioadă se produse agricole. neşte cu importante depăşiri. In cnatcriaic şi spirituale, de condi cotit atît lecţiile istoriei cît şi pro nevoite să încheie pînă la sfîrşitul Turciei. Blocul agresiv al Atlan
(ridică la peste 29 miliarde de lei; primii doi ani şi jumătate ai ţiile cele mai prielnice pentru priile lor angajamente şi, departe acestui an Tratatul de pate cu ticului urmăreşte să intensifice
fondurile de investiţii folosite re- Rezultatele obţinute constituie septenalului volumul producţiei dezvoltarea lor multilaterală, (a- de a acţiona în spiritul hotărîrilor R.D. Germană. încordarea şi războiul rece şi în
Îlectînd ritmul susţinut în care un îndemn pentru ţărănime, pen plauze). la care au subscris, au pornit pe această parte a Europei. Aceasta
tru lucrătorii de partid şi de (ndustriale a egalat pe cel pro calea reînvierii militarismului re După cum se ştie, la propune se reflectă şi în poziţia adoptată
continuă industrializarea socia- stat care-şi desfăşoară activita dus în tot cursul celui de-al Pretutindeni unde am mers, în rea guvernelor participante la de cercurile conducătoare din
' listă ; acumulările socialiste sînt tea în domeniul agriculturii, să cincilea plan cincinal. Noi şi noi convorbirile avute cu conducători vanşard în Germania occidentală, Tratatul de la Varşovia, R. D. Grecia. Antrenîndu-şi ţara pe fă
j în creştere, sporeşte eficienţa eco facă totul pentru a se efectua tî|ihe gigantice utilate cu teh de partid şi de stat, cu muncitori, dînd frîu liber foştilor generali gaşul politicii agresive a Blocu
nomică a investiţiilor, se întăreşte cît mai bine lucrările agricole nică modernă, se ridică în în cu reprezentanţi ai ţărănimii col nazişti şi adepţi ai lui ITitler. Germană a luat un şir de măsuri: lui N.A.T.O., ele împiedică in
continuu disciplina de plan şi fi- de toamnă, pregătind condiţiile treaga ţară. Numai în primul se hoznice, ai intelectualităţii, ai ti Puterile occidentale au inclus Re pe deplin justificate pentru a in staurarea unui climat de destin
Jianciară. Intr-un an şi jumătate au pentru rec’olte şi mai bogate în mestru .al acestui an, volumul neretului, ei au avut cuvinte calde publica Federală Germană în blo staura la graniţa cu Berlinul Oc dere şi colaborare în Balcani,
ifost realizate economii peste plan în anul viitor. de preţuire pentru munca şi reali cul agresiv al Atlanticului de cidental o ordine de natură să pun în primejdie liniştea şi se
.valoare de 2,1 miliarde lei. S-au Investiţiilor s-a ridicat la peste zările poporului nostru, de care împiedice activitatea subversivă curitatea propriului lor popor.
'obţinut bune rezultate în domeniul Tovarăşi, 1|0 miliarde ruble vechi. Numă s-au bucurat ca de propriile lor Nord, au încurajat renaşterea şi îndreptată împotriva R.D.G. şl
!ridicării nivelului tehnic la o rul de salariaţi a crescut faţă înarmarea Bundeswehrului care în Printre statele care fac parte
'!serie de maşini şi utilaje şi bu-' Dezvoltarea continuă a econo ’de aceeaşi perioadă a anului tre- succese. prezent pretinde făţiş înzestrarea altor ţări socialiste. Aceste mă din blocul C.E.N.T.O. şi care sînt
muri. de consum au fost asi miei naţionale şi creşterea Veni clxt cu 4 milioane 200 mii de oa Convorbirile avute cu conducă sa cu arma nucleară şi arma-ra- suri au provocat o mai mare iri- vizate de planul provocator al
milate noi sortimente de înaltă tului naţional permit partidului meni. Agricultura sovietică, a- chetă. taţie în rîndurile militariştilor organizării bazelor de atac nuclear
tehnicitate, s-au realizat impor şi guvernului înfăptuirea siste vîrid un grad ridicat de meca torii P.C.U.S. şi ai statului sovie vest-germani şi a sprijinitorilor
tante beneficii peste plan. matică ,a măsurilor de ridicare nizare, folosind larg realizările tic, care s-au desfăşurat înti-o Militariştii vest-germani promo lor, care răspund cu zăngănit de împotriva ţărilor socialiste se nu
L1 nivelului de trai material şl ştiinţei agricole, se dezvoltă an atmosferă tovărăşească, s-au ca vează o politică revanşardă, urzesc arme şi intensificarea războiului mără şi Turcia. Dorim să sperăm,
Iniţiativa creatoare a oameni cultural ţ i oamenilor muncii. de an; se realizează cu succes racterizat prin deplina unitate de planuri agresive împotriva ţărilor rece. că oamenii lucizi din această ţară
lo r muncii, găsindu-şi un larg sarcinile fixate db partidul co vederi şi înţelegere reciprocă, re socialiste, îndreptînd activitatea nu vor permite împingerea ei în
j.cîmp de afirmare, a devenit o In ultimii 10 ani, ca urmare munist în ce priveşte sporirea flectate în Comunicatul comun ro- Limbajul de forţă şi încercările asemenea aventuri, generatoare de
|uriaşă forţă în descoperirea şi pu- a creşterii salariului nominal, producţiei agricole. In acest an mîno-sovietic. Pentru noi este un lor provocatoare în primul rînd de intimidare -n-au nici un efect grave primejdii pentru pacea lu
•fierea în valoare â însemnatelor reducerii impozitelor pe salarii recolta şi fpndul central de pro izvor de înaltă satisfacţie fap împotriva Republicii Democrate mii şi înainte de toate pentru pro
!rezerve interne ale producţiei. Luj>- şi a preţurilor la bunurile de duse agricole se prevăd a fi mai tul că în toate împrejurările, în asupra ţărilor lagărului socia priul lor popor.
jîa pentru asigurarea utiei calităţi consum, salariul real s-a mărit mări ca în toţi anii existenţei pu toate problemele teoriei matxist- Germane — primul stat al mun list, care dispune de tot ceea ce
Superioare a producţiei a devenit cît 85 la sută, iar prin aplicarea terii sovietice. Uniunea Sovieti leniniste, ale construcţiei socia ci,(orilor şi ţăranilor din istoria Statornicirea unui climat de
0 largă mişcare de masă, la care m ăsurilor de sporire a saiârii- că se .apropie cu paşi siguri de lismului şi comunismului, ale în Germaniei, care duce o politică este necesar pentru a dia riposta destindere în Balcani s-ar resfrînge
participă activ oamenii muncii lor şi reducere dte preţuri adop realizarea măreţului obiectiv: a tăririi continue a unităţii mişcării iubitoare de pace, corespunzătoa cuvenită oricărui agresor. Ele în^ mod pozitiv asupra ansamblu
-?in toate ramurile economiei ria- tate în anii 1960-1961, venitu întrece pînă în anul 1965 S ta comuniste internaţionale şi a la re intereselor întregului popor ger sînt ferme în hotărîrea- lor de a lui vieţii internaţionale. R. P.
ijionaîe. rile băneşti ale salariaţilor şl tele Unite ale Americii în pri gărului socialist, ale apărării pă man, ca şi a tuturor popoarelor nu mai amîna rezolvarea proble
altor categorii ale populaţiei vor vinţa volumului producţiei in cii în lume, Partidul Muncitoresc mei păcii cu Germania. (Aplauze Romînă va milita şi în viitor cu
Un rol important în dezvoltarea creşte în primii patru ani1ai pla dustriale, iar pînă la sîîrşitul a- Rcmîn şi Partidul Comunist a‘ iubitoare de pace. puternice).
economiei naţionale l-ah avut nului şesenal cu peste 15 mili deşţui deceniu şi în privinţa pro Uniunii Sovietice, R.P. Romînă Ţransformîrid partea apuseană perseverenţă pentru promovarea în
'măsurile luate de partid pentru arde lei. ducţiei pe cap de locuitor. (Vii şi Uniunea Sovietică au avut şi Sperăm că în problema Trata relaţiile dintre statele balcanice a
perfecţionarea conducerii econo aplauze). au poziţii identice. (Aplauze în a Berlinului într-un centru ăl ac tului dte pace cu Germania ca şi principiilor coexistenţei paşnice.
miei, creşterea competenţei şi spi Sporesc an de ţn cheltuielile delungate). Unitatea de vje- tivităţii subversive împotriva R.D. în celelalte probleme litigioase, (Aplauze).
ritului de iniţiativă al organelor statului pentru satisfacerea ne Dezvoltarea furtunoasă a eco deri şi de acţiune este o lege Germane şi a celorlalte ţări so ţefcurile conducătoare din Occi
'de partid şi de stat, al organi voilor social-culturale ale popu nomiei sovietice determină spo cialiste, puterile occidentale împie dent se vor plasa pînă la urmă Situaţia internaţională cere po
zaţiilor de partid şi conducerilor laţiei. In afiii 1960—1962 fondu rirea continua a salariilor, abun în viaţa mişcării comuniste şi dică normalizarea situaţiei în Ber pe o poliţie bazată pe aprecie poarelor iubitoare de pace o vi
rile destinate construcţiei de lo denţa tot mai măre dte bunuri muncitoreşti internaţionale, o con linul occidental, menţin acolo un gilenţă mereu trează. Militînd pen
•;de întreprinderi. După cum ştiţi, cuinţe reprezintă 5,4 miliarde şi creşterea consumului, reduce diţie esenţială a succesului în lup focar de provocări, diversiune rea lucidă a realităţilor istorice, tru dezarmare generală şi totală;
imul trecut, cifrele de plan pe a- lei, cu 800 milioane lei mai mult rea timpului de lucru, .avîntul tă pentru pace şi socialism ; po şi spionaj. Mai mult decît atît, p;e înţelegerea necesităţii impe sub cel mai strict control interna
nul 1961 au fost cunoscute de decît prevederile Directivelor învăţămîntului şi culturii, grija poarele lagărului socialist repfe- guvernul R.F. Germane nu-şi as rioase de a rezolva aceste pro ţional, care să includă şi lichF
!întreprinderi cu trei luni înainte Congresului al IIMea pSntru â- sporită ’ pentru ocrotirea sănătă zentînd un miliard de oameni; ze cunde intenţiile sale agresive ce- bleme prin metoda tratativelor. darea experienţelor cu arma ato--
de începerea anului, iar cifrele de ceâştă perioadă. ţii oamenilor muncii, amploarea cile de milioane de comunişti şi de rînâ în public „unificarea Berli mică, sîntem datori totodată să
excepţională a construcţiei de oameni ai muncii care-i urmează nului cu sistemul legislativ, eco Tovarăşi, ţinem seama de uneltirile agresive
!plan pe anul viitor au fost apro Numai în acest an vor fi con locdinţe. din toate ţările, constituie o for Aspiraţiile de pace ale popoa ale cercurilor imperialiste şi să
bate de partid şi guvern şi făcute struite cămine studenţeşti1 cu ţă invincibilă, înaintînd spre ace nomic şi financiar al Republicii relor îşi găsesc întruchiparea cea luăm toate măsurile necesare pen
cunoscute întreprinderilor cu şase 11.000 de locuri, numeroase şcoli Oriunde am fost, oamenii so laşi ţel, aşa cum spunea Lenin — Federale“, adică anexarea la R.F.G. mai desăvîrşită în programul de tru asigurarea securităţii şi păcii.
;luni de zile înainte de începutul şi săli de cursuri noi. învăţămân vietici ne-au vorbit cu îndreptă în pasul aliniat, cadenţat, al ba a capitalei statului german de dezarmare generală şi totală pro Ţările socialiste privesc drept o
anului 1962. Aceasta permite ca tul este pe dtepltn gratuit, •sta ţită mîndrie despre succesele re talioanelor de fier ale proletaria mocrat şi proclamînd drept scop îndatorire înaltă întărirea continuă
ministerele, întreprinderile, orga tul suportînd toate cheltuielile. marcabile pe care le-au obţinut tului. ai politicii sale desfiinţarea R.D.G. pus de Uniunea Sovietică, a că a organizaţiei Tratatului de la
nizaţiile economice să ia din timp Dezvoltarea bazei materiale a îţi dezvoltarea industriei şi agri nii înfăptuire ar deschide per- Varşovia şi a capacităţii de apă
măsuri organizatorice să asigure învăţămîntului de toate gradele, culturii, în ridicarea nivelului lor Este o tradiţie de cinste a par De altfel, opinia publică inter rare a marelui lagăr al socialis
generalizarea învăţămîntului de de trai material şi cultural. tidului nostru că de la înfiinţarea §’Activa unei lumi fără arme şi mului.
'aprovizionarea tehnico-materială a sa; înfruntând prigoana sălbatică naţională îşi dă seama din ce în ^ ă războaie, ar elibera omeni
întreprinderilor, buna organizare a 7 ani, şi trecerea la cel de 8 ani, Lulmile atinse de Uniunea So a regimului burghezeymoşieresc c$ mai limpede că politica revan rea dte coşmarul pericolului ra- Una din principalele surse ale
cooperării, încheierea la timp a creşterea însemnată a numărului vietică în dezvoltarea ei econo şi dictatura fascistă, a rhilitat neo şardă ia cercurilor donduaătoare cfjeto-nuclear, de povara cheltu neliniştii în viaţa internaţională,
contractelor, pentru realizarea rit elevilor şi studenţilor, avîn mică, uriaşul avînt al ştiinţei şi bosit pentru prietenie cu Uniţinea de la Bonn constituie un pericol generatoare de noi şi noi focare
mică a producţiei, îndeplinirea şi tul deosebit' al ştiinţei, li tehnicii, capabile să rezolve ctele Sovietică, cu poporul sovietic, a nu numai pentru ţările socialiste ; irilo r uriaşe pentru înarmări, ar ale pericolului pentru pacea lu
depăşirea planului de stat, pune teraturii şi artei constituie mai noi şi mai complexe proble- ţinut sus steagul internaţionalis preconizând revizuirea graniţelor Orienta folosirea resurselor u ria mii, o constituie menţinerea ră
rea in funcţiune la termenele pla trăsături caracteristice înfloririi rjîe din diferite domenii şi-au gă mului proletar. stabilite în urma înfrîngerii Ger şi, irosite pentru goana înarmă măşiţelor colonialiste, încercările
nificate a noilor obiective econo continue a culturii socialiste, bun maniei hitleriste, moştenitorii ce rilor, spre dezvoltarea economiei puterilor imperialiste de a înă
mice şi social-culturale. Un factor al maselor celor mai largi- de sit expresia în zborurile cosmo După instaurarea puterii popu lui de-al doilea Reich ţintesc foar şl culturii, spre ridicarea nive buşi lupta popoarelor pentru lh
esenţial care ne-a permis avîntul oameni ai muncii. (Aplauze). nauţilor sovietici. Cînd a începui lare în ţara noastră, prietenia din lului de trai al popoarelor. bertate şi independenţă naţio^
'puternic şi continuu al economiei z'Borul navei cosmice „Vostok-2“, tre poporul romîn şi poporul so te departe. N-a trecut mult timp nală, dte a se pune de-a curmei-
noastre socialiste îl constituie re S-a îmbunătăţit ocrotirea să delegaţia noastră se afla la Le vietic a căpătat o temejie de ne dte cînd unul din miniştrii vest- Ideea dezarmării generale şi zişul procesului inevitabil al
nătăţii oamenilor muncii prin ningrad. Ne-am bucurat din toa clintit : relaţiile indisolubile de prăbuşirii sistemului colonial.
laţiile frăţeşti de colaborare şi in construirea de noi spitale, spo tă inima, împreună cu oamenii colaborare frăţească, comunitatea germani expunînd punctul de ve totale s-a impu9 cu o mare forţă
tr-ajutorare tovărăşească cu cele- rirea personalului medico-sanitar sovietici, de această minunată intereselor şi ţelurilor — construi dere al militariştilor revanşarzi cu îp viaţa internaţională, a stîrnit Exemplul cel mai recent al în
late ţări din marea familie a sta şi creşterea producţiei de medi realizare. Faptele eroice ale lui rea socialismului şi comunismu privire la unificarea Germaniei; a un puternic ecou în rîndurile po dârjirii cu care puterile colonia
telor socialiste şi, în primul rînd, camente puse la dispoziţia popu Iu.ri Gagarin şi Gherman Titov lui. demarat că „în Germania unită poarelor. Largi cercuri ale opi- liste încearcă să-şi menţină do-:
sprijinul deosebit de puternic pe laţiei. Din fondurile sociale se ilustrează în chip strălucit, fi intră, în afara Germaniei propriu- pîei publice internaţionale mani minaţia este agresiunea colonia
care ni-1 acordă Uniunea Sovieti construiesc cluburi, cinematogra zionomia omului nou, sovietic. Marea prietenie dintre popoarele zişe, Austria, o parte a Elveţiei, festă îngrijorare faţă de recentele liştilor francezi împotriva Tuni
că, pentru înfăptuirea programului fe, baze sportive, se asigură a- Numai orînduirea socialistă s-a noastre este mai puternică şi mai (păsuri luate în S.U.A. pentru siei. In prezent ea formează o-
nostru de dezvoltare a economiei sistenţa rţedicală gratuită, odih dovedit capabilă să crească şi trainică decât Oricînd. Vizita de Saarul, Alsacia şi Lorena“. Ase irţţen sificarea cursei înarmărilor. biect de dezbatere al unei se
naţionale. (Aplauze puternice). na oamenilor muncii; numărul să educe p.şlfel de eroi, să for legaţiei noaitre !îfi Uniunea So mănarea izbitoare dintre aceste Urmărind, probabil, să atenueze siuni speciale a Organizaţiei Na
celor care şi-au petrecut conce meze o armată întreagă db oa vietică a constituit o nouă demons această îngrijorare, secretarul de ţiunilor Unite. Este deosebit db
In centrul preocupărilor noastre diul cu plată redusă în meni de ştiinţă remarcabili, cape traţie a relaţiilor frăţeşti romîno- pretenţii şi politica de cotropire Stat al Statelor Unite, dl. Dean semnificativ că peste 50 de stata
trebuie să stea îmbunătăţirea în staţiunile de odihnă sau sa au asigurat Uniunii Sovietice sovietice, o contribuţie lş. dezvol dusă la timpul său de Hitler, în Rusk, a declarat că guvernul ţă- membre ale O.N.U. au susţinut
continuare a conducerii economiei, natoriile balneo-climaterice ale tarea continuă a colaborării reci fiî sale ar intenţiona să d'epună convocarea acestei sesiuni.
statului, s-a ridicat în 1960 prioritate în domeniul explorării proce dintre partidele şi ţările vederează pericolul grav pe careT eforturi în vedterea promovării
creşterea neîncetată a productivi- la 591.000, de peste două Cosmosului ca şi în alte dome noastre, în interesul ambelor p6- reprezintă renaşterea militarismu dezarmării, anunţînd chiar înfi Republica Populară Romînă
\ lăţii muncii şi reducerea preţului ori mai mult dtecît în 1950. nii dintre cele mai importante poare, al întăririi unităţii şi coe lui vesţ-german pentru pacea con inţarea unei aşa-numite „agenţii sprijină cu fermitate cererea de
de cost. Avem deplina convinge ale ştiinţei şi tehnicii. (Aplau ziunii marii comunităţi a ţărilor tinentului nostru. americane de dezarmare“. Din încetare a agresiunii împotriva
re că muncitorii, tehnicienii şi in Măreţele ţeluri ale socialis ze). Pe bună dreptate spunea socialiste. (Aplauze puternice, păcate, însă, aceste declaraţii se Tunisiei şi de evacuare a trupe
ginerii, organele de partid şi de mului unesc asemenea unui to tovarăşul Hruşciov: „Rampa si prelungite). Nu este de mirare că persona,- află în contrast total cu politica lor colonialiste de pe teritoriul
stat. vor acorda o neslăbită atenţie rent uriaş eforturile muncitori gură de pe care pornesc navele ljlăţi şi cercuri politice influente dflsă de cercurile conducătoare ei, de condamnare a acţiunilor
acestor sarcini, pentru îndeplinirea lor, ţăranilor, intelectualilor. In noastre cosmice este socialis Tovarăşi, djjpi Anglia, S.U.A., Franţa şi alte agresive ale colonialiştilor, de
cărora vor lupta şi pe viitor cu activitatea entuziastă ce se des mul“. Nu încape îndoială că de ale S.U.A. care au adoptat re- respectare a suveranităţii şi li
întreaga lor energie, pricepere şi făşoară pe întreg cuprinsul ţării pe această rampă a progresului, In cei 17 ani care au trecut ţări occidentale manifestă o îngri cgnt cel mai mare buget militar bertăţii tuturor popoarelor. (A-
se reflectă patriotismul şi devo bunăstării şi fericirii oamenilor jorare crescîndă faţă de politica din timp de pace, zădărnicesc plauze).
spirit de răspundere. (Aplauze tamentul fierbinte al oamenilor se vor ridica noi şi noi creaţii de la eliberare, situaţia internaţio aventuristă a militariştilor vest- prin poziţia lor neconstructivă
însufleţite). muncii faţă de cauza socialis măreţe ale geniului uman. (A- nală a ţării noastre s-a schimbat germani şi faţă de îndemnurile Colonialismul şi-a trăit traiul.
mului, dragostea şi preţuirea pe plauze puternice). radical. In vremurile cînd puterea otice acord în problema dezar El trebuie lichidat definitiv sub
In ce priveşte activitatea parti care le manifestă poporul faţă se afla în mîinile claselor exploa agresive pe care le adresează alia mării, cerînd „control fără de toate formele lui, spre binele o-
dului în domeniul construcţiei so de Partidul Muncitoresc Romîn. In timpul vizitei noastre în tatoare, Romînia era privită ca o ţilor lor din blocul N.A.T.O. zarmare“, care să favorizeze în menirii şi dezvoltarea ei pe ca
cialiste la sate, aşa cum s-a mai '(Aplauze vii, îndelung repetate). U.R.S.S. presa a publicat proiec anexă agrară şi sursă de materii lea progresului.
arătat, cooperativizarea a fost în tul de Program al P.C.U.S. — prime a ţărilor capitaliste dezvol Singura soluţie realistă pentru fapt crearea unui sistem legali
linii generale încheiată. Gospodăriile Muncind pentru înflorirea şi document de imensă importanţă tate, politica ei externă era dic îndepărtarea pericolului de război zat de spionaj, promovează răz Pe zi ce trece, principiile co
colective au devenit dominante prosperitatea patriei, poporul teoretică şi practică pentru în tată de puterile imperialiste, care clip Europa şi însănătoşirea situa boiul rece în relaţiile dintre sta existenţei paşnice dintre toate
în sectorul cooperatist, ele cuprin nostru îşi îndeplineşte totodată treaga mişcare comunistă inter dispreţuiau voinţa şi interesele na ţiei internaţionale este cea propu te. Popoarele cer nu vorbe, ci ţările, fără deosebire dte sistem
zând la 1 august 1961 peste 68 îndatorirea internaţionalis-tă de ţionale ale poporului nostru. As să de Uniunea Sovietică, de ţările fapte, concrete, pozitive în vede social, dreptul tuturor popoare
la sută din suprafaţa arabilă a a aduce o contribuţie cît mai naţională. însemnătatea Istorică tăzi, Romînia este un stat inde lagărului socialist: lichidarea ră rea salvgardării păcii în lume. lor de a dispune în mod liber
acestui sector, faţă de 50 la sută mare la întărirea sistemului mon a acestui Program constă în a- pendent şi suveran, membru cu măşiţelor celui de-al doilea răz Intensificînd cursa înarmărilor de soarta lor, se bucură de spriU
la 1 iulie anul trecut. dial socialist, la obţinerea vic ceea că el concretizează perspec drepturi egale al comunităţii ţă boi mondial, încheierea Tratatului şi sporind primejdia unui război jin tot mai larg în întreaga lu-<
toriei socialismului în istorica tivele grandioase .ale construirii rilor socialiste, o ţară a cărei po de pace cu cele două state ger nuclear nimicitor, cercurile im me. Niciodată în istorie n-au e-
De la începutul anului 1960 şi sa- întrecere cu capitalismul. în U.R.S.S. a primei societăţi litică externă; corespunzătoare as mane care constituie o realitate xislat asemenea forţe uriaşe a-
piuă în prezent agricultura a fost (Aplauze puternice). comuniste din lume, înfăţişează piraţiilor şi intereselor fundamen istorică şi transformarea pe aceas perialiste îşi asumă o grea răs danate sub drapelul păcii ca în!
dotată cu încă 18.500 tractoare, aprofundat legile trecerii omeni tale ale poporului, se bucură de un tă bază a Berlinului occidental pundere în faţa omenirii. zilele n o a stre : lagărul socialis
aproape 9.200 combine pentru pă- Unitatea de nezdruncinat a rii de la capitalism la socialism, prestigiu crescînd pe arena inter într-un oraş liber, demilitarizat. mului, ţările nesocialiste iubitoaji
ioanc, peste 23.000 semănători me poporutyi în jurul partidului şi demonstîează inevitabilitatea is naţională. Recent, aţîţătorii de război, re de pace, popoarele care luptă1
canice şi alte maşini agricole care guvernului, întărirea contiptiă a Propunerile statelor socialiste, pentru independenţă naţională,
contribuie la mecanizarea în tot Clanţei dintre clasa muncitoare torică a triumfului comunismu Ţara noastră aduce o contribu menite să pună stavilă politicii imperialiştii, au fost din nou proletariatul internaţional, cercu
filai mare măsură a lucrărilor a- şl ţărănimea muncitoare, frăţeas lui în lumea întreagă. Toate ţie activă la lupta pentru apăra revanşarzilor vest-germani, să prinşi în flagrant dtelict, _prin rile largi ale opiniei publicai
gricole. An de an, staţiunile de că prietenie dintre poporul romîn partidele comuniste şi muncito rea păcii şi securităţii popoarelor, normalizeze situaţia în Berlinul publicarea în Uniunea Sovietică tpondiale, sutele şi sutele de mi
maşini şi tractoare ale statului au şi minorităţile naţionale repre reşti găsesc în tezele sale teo pentru preîntâmpinarea unui nou occidental şi astfel să se conso a unor documente secrete apar- lioane de partizani ,ai păcii. A-
obţinut rezultate tot mai bune în zintă puternica temelie -a statu retice un îndreptar sigur în lupta război mondial, pentru promova lideze pacea în Europa, nu preco ţinînd comandamentului unuia
privinţa volumului lucrărilor exe lui nostru, chezăşia victoriei de lor pentru victoria socialismului rea principiilor coexistenţei paşnice nizează pentru nici una din părţi din blocurile agresive organizate vem convingerea fermă că uni
cutate şi a calităţii lor. pline a socialismului. (Aplauze)’. şi comunismului, pentru triumful îţitre statele cu orînduiri sociale vreun privilegiu sau avantaj uni de puterile occidentale război mondial poate fi preîn-
cauzei păcii. (Aplauze însufleţite). diferite. lateral ; ele ţin seama atît de in C.E.N.T.O. (fostul Pact de Va tîmpinat, spre binele omenirii şf
Măsurile luate de partid şi La a XVII-a aniversare a eli teresele poporului german, ale Bagdad). Din aceste documente ai viitorului ei, prin eforturile
guvern pentru creşterea simţitoare berării patriei dte sub jugul fas Victoriile măreţe obţinute de Politica externă a statului nos populaţiei Berlinului occidental, cît unite ale tuturor celor cărora la
ă sectorului zootehnic au contri cist .avem imaginea unei ţări în poporul sovietic sînt rezultatul tru se bazează pe convingerea că şi de interesele tuturor popoarelor popoarele lumii au aflat cu a- éste scumpă pacea. (Vii aplauze).
buit ca în perioada 1 iulie 1960— care poporul îşi consacră talen conducerii sale de către gloriosul nu există probleme litigioase ce Europei. dîrică indignare dtespre. planul de
1 iulie 1961 numărul bovinelor partid comunist al Uniunii So nu pot fi rezolvate pe calea paş organizare pe teritoriul statelor Dragi tovarăşi,
proprietate obştească a gospodă tul, energia, munca sa creatoare vietice, rodul politicii leniniste a nică, prin tratative şi bună înţe Pentru reglementarea paşnică cu membre ale acestui pact a unor Făcînd bilanţul muncii şi lup
riilor colective să crească cu 90 îndeplinirii cu succes a măreţu Comitetului său Central în frun legere între părţi şi tocmai în a- Germania se pronunţă nu numai bâze de atac nuclear îndreptate tei sale din cei 17 ani de viaţă
jla sută, din care vaci şi !unind cu lui program trasat de Congresul te cu înflăcăratul luptător pen cest spirit trebuie abordate pro ţările socialiste, ci şi numeroase împotriva U.R.S.S. şi altor state liberă, poporul nostru priveşte' cil
63 la sută; numărul de porcine al IlI-lea al Partidului Munci tru cauza comunismului' şi păcii blemele cheie ale vieţii internaţio guverne ale unor ţări nesocialiste, iubitoare de pace, inclusiv a u- îjlcredere şi optimism viitorul.
ţu 76 la sută, ovine cu lînă fină toresc Romîn, pentru înflorirea T- Nikita Serglieevici Hruşciov. nale. Una dintre aceste probleme Însufleţiţi de victoriile obţi
şi scmiflfiă cu 32 la sută. patriei noastre socialiste, pentru (Aplauze puternice). determinante pentru asigurarea unei cercuri tot mai largi ale opiniei nor state neutre. nute sub conducerea partidului,
binele şi fericirea celor ce mun păci trainice în lume este cea a publice internaţionale. Intr-o re muncitorii, ţăranii, oamenii da
Munca politică şi organizatori cesc. (Aplauze furtunoase). Ţfi cufşul vizitei noastre ne-a încheierii Tratatului de pace cu centă declaraţie, primul ministru Cît de departe merg maniacii cultura din ţara noastră sînt ho-
că desfăşurată de partid la sate impresionat peste tot însufleţi Germania şi a transformării Berli al Indiei Nehru, insistînd asupra atomici în planurile lor aventu f|riţi să-şi înzecească eforturile
este orientată în primul rînd spre Tovarăşi, rea, avîntul clocotitor în muncă nului occidental într-un oraş li necesităţii tratativelor şi. exprh riste se poate vedea din intenţia pe|ifru desăvîrşirea construcţiei
!lărgirea şi consolidarea economico- cu care oamenii sovietici întîm- ber, demilitarizat. mîndu-şi neliniştea faţă de reîn nebunească de ¦a supune bombar iríareţului edificiu al socialismu-
prganizatorică a gospodăriilor co Permiteţi-mi să folosesc pri pină Congresul al XXII-lea, a- vierea militarismului german, spu damentului nuclear zone întinse ljuî, pentru a păşi pe culmi şf
lective şi dezvoltarea proprietăţi lejul oferit de această adunare taşamentul neţărmurit pe care-î Romînia se numără printre ţă nea : „Indiferent dacă ne place situate chiar pe teritoriul state mâi înalte de progres şi bună
lor obşteşti, perfecţionarea conti solemnă pentru a face o scurtă manifestă faţă de Partidul Co rile care, în decursul unei singure sau nu, dar pe plan geografic, exis lor membre ale C.E.N.T.O., ca stare, pentru a obţine noi şf
nuă a organizării socialiste a dare de seamă despre vizita în munist al Uniunii Sovietice. generaţii; a trecut de două ori prin tă două state germane — Repu Iran şi Pakistan, pentru a crea strălucite succese în munca lor
muncii şi a cointeresării materiale Uniunea Sovietică a delegaţiei ravagiile războaielor provoca blica Federală Germană şi Repu un aşa-numît „scut atomic“ îm închinată cauzei nobile a socia
a ţărănimii; acordarea de către romîne de partid şi de stat. (A-t Oamenii cinstiţi din toate ţările te de imperialismul milita blica Democrată Germană. Este potriva inevitabilei riposte din lismului şi păcii. {Aplauze fur
stat a unui larg sprijin tehnic; plauze puternice). Cunoaş pot vedea în planurile de viitor rist german. Acum 16 ani, de dorit ca aceste două state să partea Uniunii Sovietice. tunoase, prelungite).
economic şi financiar; în vederea teţi din presă şi din ale poporului sovietic încotro duce se dezvolte normal în direcţia a- Trăiască 23 August — ziua)
creşterii producţiei agricole vege transmisiile posturilor noastre socialismul, comunismul : spre bel ca şi Celelalte popoare care propierii lor, iar marile puteri tre Aceste documente atestă din eliberării scumpei noastre patrii f
tale şi animale şi a producţiei a- de radio şi televiziune felul cum şug, spre satisfacerea deplină a ieşeau din sîngerosul război dez buie să contribuie la acest proces. (Urale, ovaţii).
s-a desfăşurat această vizită. necesităţilor materiale şi spiritua-' lănţuit de Germania liitlerişţă; Război sau un acord — o altă nou în ce aventură încearcă irm Trăiască eroicul nostru popor
gricole-marfă. Este greu de descris în cuvinte le ale celor ce muncesc, spre fe poporul romîn a primit cu adîn- pterialiştii occidentali să împingă muncitor — constructor al sociai-
Succesele obţinute în construc dragostea cu care am fost pri ricirea şi pacea popoarelor. Cu că satisfacţie hotărîrile luate de cale nu există“. pe propriii lor aliaţi. Ele demon lism ului! (Aplauze, urale pre
miţi db poporul sovietic, priete comun acord de puterile coaliţiei Propunerile formulate de ţările strează încă o dată că activita lungite).
ţia socialistă şi în sporirea pro nia sinceră, cordială cu care am deplin temei arată proiectul de antihitleriste în vederea asigurării tea fermă de zădărnicire a unel Trăiască lagărul unit şi puter
ducţiei agricole au determinat îm fost înconjuraţi. La Moscova, lai Program : „Cînd poporul sovietic unei păci juste şi trainice şi reor socialiste pentru reglementarea pă tirilor agresive ale cercurilor nic a1 socialismului şi p ă c ii!
bunătăţirea nivelului de trai al Leningrad, în Gruzia, în Ucrai ganizării stşţtului german pe o bază cii cu Germania ilustrează carac imperialiste, demascarea acestora Trăiască pacea între popoare!
ţărănimii. Aceasta o demonstrea na, zeci şi zeci de mii de oa se va bucura de binefacerile co paşnică şi democratică. ^Militaris terul constructiv al politicii exter ca singure răspunzătoare pentru (întreaga sală, în picioare, ova
ză în mod corespunzător sporirea meni au ieşit să ne întîmpine munismului, noi sute de milioane mul german şi nazismul — decla ne a statelor noastre, preocupate
Consumului de produse industriale frăţeşte, au adresat delegaţiei! de oameni de pe ppmînt vor rau participanţii la acjordul de la în mod serios de acele aspecte ale în cord afla internaţională şi pri- ţionează minute în fir. Răsună lo
şi alimentare 1a. sate; cele aproape noastre saluturi şi urări venite spune „Noi sîntem pentru comu Potsdam — vor fi stîrpite şi alia vieţii internaţionale care generează fnejdia ţîjjui nou ţăzboi, atituţii-
700.000 de case construite în ulti ’din inimă, manifesţînd cu însu nism“. (Aplauze vii). ţii, de comun acord, acum şi pe încordare în lume. U.R.S.S. şi ntef hotărîtă împotriva blocurilor zinci : „Trăiască 23 August, ziua
mii 10 ani; introducerea din ce fleţire pentru prietenia dintre viitor, vor lua şi celelalte mă Igresi've, este o îndatorire a tu
în ce mai largă a electricităţii; ţările şi popoarele noastre. (A- In acest proiect de Program ai suri necesare pentru ca Germania celelalte ţări socialiste cheamă pu turor popoarelor, a tuturor ţări eliberării patriei noastre de sub
iniile de aşezăminte culturale, şcoli; plauze). P.C.U.S. noi vedem imaginea însiy să nu-şi mai ameninţe niciodată terile occidentale la masa trata lor socialiste sau nesocialiste.
'dispensare, case de naştere. fleţitoare a perspectivelor de vii vecinii sau menţinerea păcii în tivelor pentru a găsi un mod e*‘ jugul fascist”, „Trăiască Partidul
In , cursul convorbirilor avute, tor ale propriului nostru popor. întreaga lume“. chitabil de rezolvare a probleme Preocupîndu-se permanent de
Munca harnică a ţărănimii conducătorii sovietici de partid Aşa va arăta şi ziua noastră co lor în suspensie. Dacă puterile oc problema înlăturării pericolului Muncitoresc Romîn, organizatorul
'este răsplătită şi în anul acesta şi de stat ne-au împărtăşit din munistă de mîine ! Construind cidentale ar cădea de acord să
agricol cu roade bogate. Ţără marile realizări obţinute de po participe la încheierea Tratatului dte război, ia destinderii în rela fi inspiratorul tuturor’ victoriilor
porul sovietic în opera de în prin munca lor neobosită plină de ţiile internaţionale şi promovării
semnătate istorică mondială pe abnegaţie societatea socialistă; iar de pace eu cele două state ger Coexistenţei paşnice, guvernul noastre”. Din miile de piepturi
apoi societatea comunistă, oamenii mane, aceasta ar aduce o impor R. P. Romîne a făcut de muită
tantă contribuţie la cauza destin vreme cunoscutele propuneri în izbucnesc urale. Se scandează în
derii şi păcii ; dacjă ele se vor
situa însă mai departe pe poziţia yederea înfăptuirii unei largi delung: P.M.R.l P.M.R.!)
lor negativistă, ţările socialiste, şolaborări interbalcanice. Reali
aşa cum s-a arătat în Comunicatul zarea acestor propuneri, crearea
consfătuirii primilor secretari ai îp Balcani şi în regiunea A’dria-
G.C. ale partidelor comuniste şi ţjcă a unei zone a păcii, fără
arme nucleare şi arma rachetă,
ar corespunde intereselor celor
mai vitale ale popoarelor din a-
geastă regiune şi ar duce la în
tărirea păcii şi securităţii în
sud-estul Europei. Se ştie că pro
punerile Republicii Populare Ro-
ft 0/4n /«fîn TWţ»fl/4rr»înîcfi*<»fîa <y?at*u1m • Moi-fip nr. 9. Telefon: 188: 189 : ’’5 Taxa olătită în numerar conform aprobării Direcţiunii G enerale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. Tiparul ;,6 August" — Petroşani
