Page 77 - 1961-08

nag. 2
Nitingyt şi denracmstrafia oam enilor gmifidi em oraş«! Deva
(O rmara din p ig . I-a)
TOVARĂŞI !
însufleţiţi de realizările obţi­
nute, oam enii m uncii din reg iu ­
n e a n o a s tră , a lă tu r i ile în tre g u l
popor, lu p tă cu un avînt din ce în
ce m ai m are p en tru a da viaţă
m ăreţului p ro g ram al desăvîr-.
şlrii construcţiei socialiste în
tava noastră, elaborat de cel
'de-al III-le a C ongres al P a r ti­
dului M uncitoresc Rom în.
Snirecerea socialistă în cin ­
s te a celei d e - a -1 0 - a a n iv e r s ă r i
jâ p a r tid u lu i a c o n s titu it p u n c ­
tu l de plecare al unei acţiuni
generale care a căp ătat un ca­
racter larg de m asă pentru îm ­
b u n ătăţirea calităţii produselor,
p en tru folosirea cit m ai judici­
oasă a m ateriilor prim e, pentru
reducerea preţului de cost al
producţiei şi obţinerea de eco­
nom ii cît m ai m ari peste pian.
D esiăşurînd larg întrecerea
socialistă, m inerii din V alea Jiu ­
lui au d at peste p lan de la în ­
c e p u tu l a n u lu i 143.000 to n e c ă r ­
bune, colectivul întreprinderii
m in ie re T eiiu e 13.000 to n e m in e ­
reu de fier, ia r sid eru rg iştii din
H u n e d o a ra 24.100 to n e fo n tă ,
15.200 to n e o ţel, 37.500 to n e l a ­
m inate.
Im portante realizări au fast
obţinute de colectivul ex p lo ată­
rii m inere Deva, care a dat
peste planul producţiei globale
pe sem estrul I al acestui an m ii
de tone de m inereu, de harnicul
colectiv al A telierelor de re p a ­
ra t m aterial ru lan t Sim eria,
care a realizat planul de rep a­
ra ţii la locom otive în pro p o rţie
d e 125 la su tă, ia r îa cazane şi
vagoane, de 104 la su tă, de m e­
can icii depoului C.F.R. S im eria
care au realizai o econom ie de
4.300 to n e co m b u stib il co n v en ­
cliiA tp A ' d e m ô M i i f f i t i i i ô a m A M ilô -f
A propiindu-se de tribună, zan, m anevram , fru n taşi în în ­
fan fara intonează m arşul p a r­ trecerea socialistă, ca de altfel
tizanilor. îm b răcaţi în uniform e to ţi ceilalţi ceferişti din această
albastre, cu banderole tricolore, unitate.
cu m iinile strînse pe arm e, trec
prin fa ţa tribunei gărzile m un­
citoreşti. Cei ce tre c acum în
m arş cadenţat, purtînd arm e
sînt m uncitori şi tehnicieni din
fabricile şi uzinele regiunii H u­
nedoara, oam eni ai m uncii care
în a b a ta j, Ia fu rn al sau la
stru n g îşi închină ta le n tu l şi
forţele lor construirii unei vieţi
fericite şi îm belşugate, tra d u c e ­
rii în v iaţă a m ăreţelor sarcini
tra sa te de p a rtid în opera de
’d e să v îrşire a c o n s tru c ţie i s o c ia ­ Şuşa, fochist, Viorel Chiciu, lă­
liste în p atria noastră. Ei nu
u ită însă să-şi ţină trează vi­
gilenţa revoluţionară, sînt con­
ştienţi de înalta m enire ce o
au, de a apăra cuceririle isto ­
rice ale poporului. In tră să tu ­
rile fiecărui m uncitor din g ăr­
zile m uncitoreşti citeşti dîrze-
nie, hotărîre, optim ism .
Trecînd prin fa ţa tribunei,
gărzile m uncitoreşti sînt intim -
p in a te cu vii aplauze.
De tribună se apropie un
grup de stegari. In adierea vin-
tului steagurile roşii şi tricolore
îşi unduiesc faldurile. Un grup
de dem onstranţi poartă pe b ra­
ţe tablourile m arilor dascăli :
M arx, Engels, Lenin, tabloul c e ­
lui m ai iubit fiu al clasei noas­
tre m uncitoare, tovarăşul G heor-
ghe G heorghiu-D ej, şi tab lo u ­
rile m em brilor Biroului politic
al C.O. al P.M .R.
In sunetul trom petelor şi al
tobelor trec prin faţa tribunei
pionierii şi şcolarii. Feţele lor
exprim ă voioşie, săn ătate. P a rti­
dul M uncitoresc Rom în, s ta ­
tu l dem ocrat-popular au creat
noii generaţii condiţii de
v ia ţă deosebite, le-a deschis
drum ul larg spre cele m ai în al­
t e ‘’c u lm i a le ş tiin ţe i, a r te i şi
culturii, spre o viaţă lipsită de
griji, plină de satisfacţii.
D em onstraţia oam enilor m un­
cii din oraşul Deva este des­
chisă de coloana harnicilor ce­
ferişti din com plexul C.F.R. Si-
m eria. In fru n te păşesc m unci­ chide coloana bravilor m ineri
to rii de la atelierele R.M .R. Un din Deva. Un grup de m ineri
grafic p u rtat de dem onstranţi poartă un grafic care arată' că
ilustrează că aici p ro d u cţia a la m in a D eva p ro d u cţia de m i­
crescut fa ţă de 1945 la locom o­ nereu a crescut fa ţă de 1955
tive cu 1 1 2 ,6 la sută, iar la v a ­
g o a n e eu 100,1 la s u tă , M îndri
de aceste succese au dem onstrat
Favel Eremie, m ontator, Oliver
Paşca, trasator, Ş tefan C îrciu-
m ărescu, sudor, M ihai C rişan, rii din D eva au extras peste
stru n g ar, Ioan Piesa, m aistru şi
alţii, care în m unca de fiecare
zi au obţinut succese deosebite.
D in coloană se distinge un
steag de m ătasă roşie. El este
p u rta t de com unistul lo sifB rîn - distingem un grup de m ineri îm ­
duşa. Este steagul de un itate brăcaţi în salopete, p u rtîn d pe
fruntaşă pe ţară pe care l-a
prim it pentru activitatea desfă­
şu ra tă în an u l 1960 colectivul
ms ta ţie i C .F.R . S im e ria -T ria j.
trim estru l II al anului, colecti­ pa com unistului Pavel M iniuc
v u l de aici a o b ţin u t şi diplo­ care in c in ste a zilei de 23 A u­
m a de onoare a D irecţiei regio­
n a le C.F.R. în ra m u ra m işcare.
D espre aceste succese au venit
să raporteze C onstantin Dia-
coneseu, şef de m anevră, Virgil
R ădulescu, m agaziner, Emil Bo- au dem onstrat p rin fa ţa trib u ­
Cuvîntareatovarăşului
GHEORGHE
ţio n al, precum şi de colectivele
întreprinderilor de electricitate,
„ 1 M a f‘ şi ale a lto r în tre p rin ­
deri din oraşul Deva.
Felicităm din to a tă inim a co­
lectivele acestor în trep rin d eri
p e n tru succesele rem arcabile cu
care au întâm pinat m area sar-,
b ă to a r e ţţ e lib e ră rii p a tr ie i.
V ictoriile de în sem n ătate is­
torică obţinute în opera de con­
stru ire a socialism ului, în dez­
voltarea rapidă, m ultilaterală;
arm onioasă a econom iei şi în
înflorirea culturii, în ridicarea
nivelului de tra i al m aselor,
Ilustrează forţa creatoare a p o ­
p o r u lu i c a r e ’m u n c e ş te p e n t r u se a fla m aio ru l G h erm an Ste-
binele său propriu.
Sub încercata conducere a
P artid u lu i M uncitoresc R oim n,
păşim cu încredere pe drum ul
vieţii noi, m în d ri că în cei 17
ani de la eliberare, poporul n o s­
tru a reuşit să realizeze uriaşe
transform ări care pun ţa ra noa­
s t r ă Sn r în d u l c e lo r m a i î n a i n ­
ta te ţă ri din lum e. M inunatele
perspective deschise de cel de-al
III-lea Congres al partidului,
sporesc avîntul şi p u terea de
luptă a poporului nostru.
TOVARĂŞI I
S ă r b ă to r im a n iv e r s a r e a a 17
ani de la eliberarea patriei n o a­
stre în condiţiile în care siste­
m ul m ondial al socialism ului, a
cărui fo rţă şi un itate sporesc
necontenit, păşeşte ferm spre
victoria h o tărîto are în întrece­
rea econom ică cu capitalism ul.
M ăreţia ideilor com unism ului,
fo rţa de atracţie a atotbiruitoa­
„R aportăm p artid u lu i că în
m unca desfăşurată pe trim es­
tr u l II 1961 am o b ţin u t locul I
pe reg io n ala C.F.R. T im işo ara“.
Acest te x t al m ai m ultor p an -
carde a fost p u rta t pe rinei prin
fa ţa tribunei de colectivul re ­
viziei de vagoane C.F.R. S im e­
ria-T riaj, depoul de locom otive
C.F.R. Sim eria, secţia de cen ­
tralizare şi teleco m an d ă C.F.R.
Sim eria. In fru n te cu com uniş­
tii G ulay K onrad, m ecanic, M ihai
cătuş de revizie, G heorghe Şte-
fanovici, şef de tură, Avram B ă-
cilă, şef de sector, Ioan Cosrna,
electrom ecanic şi m ulţi alţii, co­
lectivele de aici a u re p u rta t in
cin stea zilei de 23 A ugust noi
succese In m uncă. N um ai m eca­
nicii şi fochiştii depoului de lo­
com otive au econom isit de la
1-20 august 320 tone com bus­
tibil convenţional, depăşindu-şi
sarcinile de p lan cu 4 la sută.
C oloana ceferiştilor de la
Sim eria trece prin fa ţa tribunei
în tr-u n m are entuziasm . Ei scan­
dează lozinci p en tru P artid u l
M uncitoresc Rom în, p en tru u-
n itatea lagărului socialist, p e n ­
tru pace şi prietenie.
D em onstraţia oam enilor m un­
cii din o raşu l D eva co n tin u ă cu
a lte şi a lte coloane. C u to ţii, Îşi
m anifestă dragostea fa ţă de
p artid şi guvern. Pe pancardele
purtate de dem onstraţi sint scri­
se lozinci care exprim ă dragos­
tea fierbinte a oam enilor m un­
cii fa ţă de scum pa n o astră p a ­
trie, R epublica P opulară Rom î-
nă. T otodată ele aduc m esagii-
le oam enilor m uncii în care sint
ex p rim ate succesele obţin u te şi
angajam entele luate în luptă
pentru înfăptuirea m ăreţelor
sarcini trasate de cel de-al III-
lea Congres al P.M.R. în opera
de desăvîrşire a construcţiei so­
cialiste.
Un nou grup de stegari des­
cu m ult. Colectivul T rustu­
lui m inier D eva a ra p o rta t şi
alte succese. In întîm pi-
n a re a zilei de 23 A ugust m in e ­
p lan zeci de tone de m inereu şl
ău îm bunătăţit calitatea m ine­
reului.
In coloana m inerilor din Deva
um eri perforatoare. Sînt m ine­
rii din brigada condusă de co­
m unistul P etru B otar şi din echi­
gust au cîştigat întrecerea pe ex­
ploatare. Ei poartă cu bucurie
steagurile roşii de brigadă şi echi­
pă fruntaşă. A lături de aceştia
DRUMU h SOCTAIJSmU LU 1
rei învăţături m arxist-leniniste
se în tru ch ip ează în succesele de
în sem n ătate isto rică obţinute de
ţările socialiste, şi în prim ul
rinei în m ersul n estăv ilit al U ni­
u n ii Sovietice spre cele m ai
în alte trep te ale civilizaţiei
um ane — spre com unism .
U niunea Sovietică, ţa ra socia­
lism ului biruitor, păşeşte în
av an g ard a om enirii în dom eniul
fo lo sirii re a liz ă rilo r ştiin ţe i şi litare, se dedau făţiş la acte
tehnicii p en tru binele şi ferici­
rea întregii lum i. O berul de lu n ­
gă d u rată în Cosmos — fap tă
m ăreaţă fă ră precedent în is­
torie — efectuat de nava sate­
lit „V osioc-2 “ la b o rd u l eăreia
panovici Titov, reflectă im ensa
fo rţă econom ică, teh n ică şi ş ti­
inţifică, în ain tarea im petuoasă
a U niunii Sovietice sp re com u­
nism , confirm ă încă o d ată că
nim ic nu p o ate îm piedica m er­
sul om enirii spre viitorul ei tot
m ai lum inos.
De curînd a fost publicat în
ziare proiectul de P rogram al
P.C.U.S., care d u p ă ce v a fi la rg
d ezbătut de com unişti şi to ţi
oam enii sovietici, va fi supus
ap ro b ării celui de al X X II-Iea
C ongres al P.C.U.S. Cele a ră ta te
în proiect despre felul cum va
tră i poporul sovietic după ce —
peste 2 0 de ani — com unism ul
va fi în linii m ari co n stru it în
U.R.S.S., în flă c ă re a z ă p e o am e­
nii m uncii de pretutindeni.
în făp tu in d cu sueces m ăreţe­
le sarcin i ale co n stru cţiei co­
m uniste, U niunea Sovietică pro-
nei m inerii G heorghe P ascal şi sută, iar la desfacerea legum e­ d iferite activ ităţi sportive. C o­
Ioan M ateş, şefi de echipă, pe lor cu 5 la sută.
piep tu l cărora este prins în
sem n d e p r e ţu ir e a m u n c ii ’d e ­ alte coloane de oam eni ai m un­
puse ,,O rdinul m u n cii“.
Succese deosebite în m uncă
au venit să raporteze în această
zi şi m uncitorii, tehnicienii şi
inginerii întreprinderii de In­
du strie locală „1 M ai“ din Deva.
Coloana lor este deschisă de
harnicul m uncitor Grigore Hor-
vath care poartă drapelul de
întreprindere fru n taşă pe ram u ­
ră (pe regiune) In prim ul se­
m estru al acestui an. R ealizări­
le o b ţin u te de ei în prim ele 7
lu n i din a n u l 1961 s în t fru m o a ­
se. P lan u l pro d u cţiei globale a
fost îndeplinit în proporţie de
113,7 la su tă. A cesta este ro ­
dul m uncii întregului colectiv,
la care o contribuţie deosebită
şi-au adus-o tîm plarul Csapo
Ladislau, lăcătuşul Ioan Strug,
m u n cito rii R o zalia Zalm 'an, C sa-
sar G rigore, N icolae Florian,
T raian B anc, Ioan M alea etc.
Intr-o atm osferă de entuziasm
trec noi coloane de dem on­
stranţi. Iată-I pe acei care de­
servesc autobaza Deva din c a ­
d ru l I.R.T.A'. H u n e d o a ra . in
rîndul lor pot fi văzuţi harnicii
conducători auto Ilie Adam, S a­
bin F a u r şi Io a n Chi^î'SŢ. F ie ­
care dintre el şi-au depSşţţ lu ­
n ă de lu n ă p la n u l cu' 5-15 la
sută, reallzînd în acelaşi tim p
însem nate econom ii de carb u ­
ranţi. P rin m unca lor şi a ce­
lorlalţi conducători auto, a u to ­
baza Deva şi-a realizat planul
pe prim ul sem estru în proporţie
de 119 la su tă , ia r cel al lu n ii
august (pe prim ele două deca­
de) în proporţie de 1 1 0 la sută.
A lături de ceilalţi tovarăşi din
coloana d em onstranţilor de la
U.R.C.C., m uncitorii V asile D u ­
m itru , P e tru Mihiuţ şi Io an Su-
ciu rap o rtează depăşirea p la n u ­
lui la desfacerea produselor a li­
m en tare şi in dustriale cu 6 la
P rin fa ţa tribunei trec m em brii gospodăriei agricole colective „V iaţa nouă“ din S intan­
drei. Ei p o a rtă pe b ra ţe ta b lo u ri cu p o rtretele conducătorilor p a rtid u lu i şi g rafice privind dez­
voltarea gospodăriei agricole colective,
m ovează cu consecvenţă p o liti­
ca externă de coexistenţă p aş­
nică între ţările cu orîndulri
sociale diferite, de a p ă ra re fe r­
m ă a păcii.
Unele guverne ale statelo r oc­
cidentale, în fru n te cu Statele
U nite ale A m erîcii, se m enţin
însă şi acum pe poziţiile războ­
iului rece, continuă goana în a r­
m ărilor, îşi dezvoltă bazele m i­
provocatoare îm potriva ţărilor
socialiste şi a alto r ţă ri iu b ito a­ de sub jugul fascist, oam enii
re de pace.
Ţ ara n o astră duce o politică
de a p ă ra re ferm ă, a păcii, de
m icşorare a încordării in te rn a ­
ţionale şi de prom ovare a coe­
xistenţei paşnice. îm p reu n ă cu
celelalte ţă ri socialiste, ea aduce
o m are contribuţie la cauza co­
m ună a în tăririi continue a
u n ităţii şi coeziunii p u te rn ic u ­ vfrşirea construcţiei socialiste
lui lag ăr socialist, a p ă ră con­
secvent pacea în lum ea în tre a ­
gă.
M arile progrese realizate în
dezvoltarea econom ică a ţării,
fap tu l că face p arte din m arele
lag ăr socialist, h o tă rîre a cu
care R epublica P o p u lară Rom î-
n ă luptă pentru biruinţa cau­
zei păcii — au făcut ca glasul
ei să răsune m ereu m ai p u te r­
nic.
N iciodată ţa ra n o astră n -a
avut un asem enea prestigiu
peste h o tare ca în zilele n o a s­
tre.
G uvernul Republicii Populare
Som îne susţine, cu h o tărîre p ro ­
p u nerile clare, constructive, ale
Trec apoi prin faţa tribunei
cii din cadrul I.R.I.C., P.T.T.R.,
D.S.A.P.C., S fa tu l p o p u lar r e ­
gional, C.R.R., I.G.O., O.R.A.D..
D.R.E.F. etc. In graficele pe
care le p o artă sîn t oglindite
succesele obţinute în m uncă de
colectivele acestor întreprinderi
şi Instituţii.
L a d e m o n stra ţia de 23 A ugust
au venit şi colectiviştii din co­
m unele oraşului regional Deva.
T recînd prin fa ţa tribunei, ei
şi-au exprim at dragostea faţă
de P artidul M uncitoresc Rom în
care le-a călăuzit paşii pe ca­
lea belşugului şi bunăstării. Sînt
colectivişti din Sintandrei, Bă-
cia, S lntuhalm , R apoltul M a­
re, Bircea şi din alte sate. C a­
rele alegorice ale colectiviştilor
exprim ă belşugul ogoarelor u-
nite, noua viaţă a acelora care
fac acum parte din m area f a ­
m ilie a colectiviştilor.
In sunetele cunoscutului marş
sportiv se apropie de tribună
coloana sportivilor. Trece mai
întîi o coloană de stegari. Apoi1,
mănunchiuri de sportivi pur­
tînd pe umerii lor tablouri mari,
reprezentînd stema de stat a Re­
publicii Popularş Romîne şi ste­
ma de- stat a Uniunii Sovietice’,
portretul tovarăşului N. S. Hruş-
ciov, portretele tovarăşului Gheor-,
ghe Gheorghlu-Dej şi ale celor-
lalţi conducători aii partidului
nostru. Un grup de sportive îm- \
brăcate în costume de un alb
imaculat execută trecînd prin
faţa tribunei o repriză de gim­
nastică ritmică cu steguleţe ro­
şii. Trec apoi într-o aliniere
perfectă grupuri de sportivi j î n t r e c e r e , f a p t u l c ă l o r ş l n u a l ­
componenţi ai echipelor de v o - ‘ t e i s e c ţ i i i s - a a c o r d a t c i n s t e a
lei, handbal eto. aparţinînd a- d e a d e f i l a p r i m a . D e l a î n ­
sociaţiilpr spprtîve din Deva, c e p u t u l a n u l u i ş i p î n ă a c u m l a -
; Alba Iulla, Hunedoara şi din
alte oraşe ale regiunii. Prin faţa
tribunei frec apoi carele alego­
rice care prezintă pe sportivi în
U niunii Sovietice p riv in d d ezar­
m area generală şi to tală, înche­
iere» tratatu lu i de pace cu G er­
m an ia şi tra n sfo rm a re a B erli­
nului occidental in tr-u n oraş
lib er d em ilitarizat, p recum şi
alte problem e de bază ale vieţii
in te rn a ţio n a le . Ţ a ra n o a stră se
pronunţă eu hotărîre pentru ob­
ţin erea îneă în acest an a regle­
m entării paşnice a problem ei
germ ane, încheierea tra ta tu lu i
de pace cu această ţară, tra ta i
care va închide capitolul ră z ­
boiului trecu t şi va asigura con­
diţiile p en tru stabilizarea situ a­
ţiei în această p a rte a Europei.
TOVARĂŞI !
S ărbătorind cea de-a 17-a
aniversare a eliberării patriei
m uncii din ţa ra noastră, strîns
u n iţi în ju ru l P a rtid u lu i Mur.
eitoresc Rom în şi al C om itetu­
lui său C entral, în fru n te cu to ­
varăşul G heorghe G heorghiu-
D ej, îşi co n sacră în tre a g a lor
putere de m uncă, energia crea­
toare, in iţiativ a şi talen tu l p en ­
tru îndeplinirea prevederilor
planului de şase ani — m ăreţ
program de lu p tă p en tru desă-
în scum pa n o astră p atrie l
„Trăiască 23 August, ziua eli­
berării Romînici de sub jugul
fa s c ist!".
„Trăiască puternicul lagăr
socialist, bastionul de neclintit
al păcii şi socialismului în frun­
te cu Uniunea Sovietică" !
„Trăiască Partidul Muncito­
resc Romîn, conducătorul încer­
cat al poporului, organizatorul
şi inspiratorul tuturor victoriilor
noastre"!
„Trăiască şi înflorească scum­
pa noastră patrie, Republica
Populară Romînă i" 0
loana sportivilor este încheiată
de m otociclişti.
... P rin p i a ţ ă a u tr e c u t m ii de
oam eni ai m uncii. Pe asfaltul
din fa ţa tribunei s-a form at un
covor de flori. E rau florile cu
care oam enii m uncii au venit
la d em o n straţia organizată în
cinstea zilei de 23 A ugust, ziua
eliberării patriei noastre de
sub jugul fascist.
Coloanele de dem onstranţi au
m anifestat cu un entuziasm în-
sufleţitor pentru tot ceea ce s-a
în fă p tu it în ţa ra noastră în cei
17 a n i c a re a u tr e c u t de la g lo ­
riosul 23 A ugust 1944, ex p rim în -
du-şi hotărîrea ferm ă de a de­
pune toate eforturile pentru în ­
făptuirea m ăreţului program
trasat de cel de-al III-lea Con­
gres al P.M.R.
în cetatea fontei şi ©ţelului
(U rm are '.ut pag. !-a)
g a te era .d e m u lt c u n o s c u tă :
a c u m le e ste cu n o scu tă şi
m ă ie s tria a rtistic ă . C in ste lo r 1
D e d ep a rte, se v ă d lu m in ă to ­
rii d e la la m in o ru l d e 650 m m .
— se c ţie fr u n ta şă p e c o m b in a t.
Ii re c u n o a şte m p e lu m in a to ru l
şe f A le x a n d ru J u n ie, a că rei
b r ig a d ă n - a d e p ă ş it în a c e s t a n
în n ic i o lu n ă r e b u tu l a d m is, p e
lin â ru l lu m in a to r ş e f A d ria n
B a la sz, c a re a te r m in a t n u m a i
d e doi a n i şco a la p ro fesio n a lă ,
p e in g in e ru l Io a n V o in a . G ra ­
fic e le p e c a re le p o a r tă ju s ti­
fic ă lo c u l p e c a r e - i o c u p ă în
m in a to rii a c este i sec ţii au p r o ­
d u s p e s te p la n 2 5 .0 0 0 to n e la -
. m in a te , d in c a re s -a r p u te a
i trefila u n fir d e o ţe l cu u n d ia -
I m e tr u de 5 m m . lu n g d e p e s te
Nf. 2075
M in e rii T a il J iu lu i
Ia m a re a s ă rb ă to a re
La P®froşam, mitingul celor peste aceste frumoase succese, menţrnîndu-se
15.000 oameni ai" muncii din întreaga în permanenţă fa un randament mediu
Vale a Jiwlui dedicat Zilei Eliberării, de 7 tone pe post, cu circa 3 lone mai
a fost deschis de tovarăşul Blaj Tra­ mult decît era planificat, atingîndu-se
ian, preşedintele Comitetului executiv astfel media productivităţii muncii cal­
al Sfatului popular orăşenesc. Acesta culată pentru anul 1965. Aşadar, în
a dat în continuare cuvîntul tovară­ ceea ce priveşte randamentele, minerii
şului Lazăr David, membru al biroului cefei mai tinere exploatări a Văii Jiu­
Comitetului regional P.M.R., prim-se- lui, creaţie specifică regimului demo­
cretar ai comitetului orăşenesc de par­ crat-popular, au luat-o înaintea timpu-J
tid Petroşani, care a vorbit despre în­ lui cu 4 ani.
semnătatea istorică a zilei de 23 Au­
gust, făcind în continuare o trecere în Mii de tone de cărbune peste plan
revistă a succeselor însemnate obţinu­ au adus la lumina zilei şi harnicii mi­
te de oamenii muncii din Valea Jiului, neri ai Lupeniior, oraş cu vechi tradiţii
în întîmpinarea marii sărbători a în­ revoluţionare. Numai sestoruf m de la
tregului nostru popor. această mină are înscrise în contul său
17.600 tone extrase peste plan, în frun­
La această măreaţă sărbătoare, mi­ tea luptei pentru mai mult şi mai bun
nerii Văii Jiului s-au prezentat cu frun­ cărbune fiind comunistul Ghioancă
tea sus. Ei au putut raporta cu mîn- Sabin.
drie că de la începutul anului şi pînă
la 22 august 1961, au realizat 146.G50 Trecînd prin faţa tribunei şi minerii
tone cărbune peste plen, din care peste celorlalte exploatări ale Văii Jiului au
60.000 tone cărbune cocsificabil aiît de putut raporta conducătorilor de partid
şi organelor de stat că Ziua Eliberării
necesar siderurgiştilor hunedoreni. De au întînipibaf-o cu noi victorii.
pe panourile şi graficele purtate cu Minerul şef de schimb Vîtca loan
mîndrie de delegaţii minerilor prezenţi din brigada fruntaşă pe exploatare a
Ia mitingul şi demonstraţia oamenilor lui Vass Martin de ta Vulcan a decla­
muncii din Petroşani puteai afla că rat : „Gu 17 ani în urmă am luptat
din angajamentul anual de a realiza împreună cu fratele meu alături de ar­
pe înlreg bazinul economii în valoare matele sovietice pe frontul antihitle­
de 12.000.000 lei, numai în ultimele 7 rist, fapt pemru c-re amîndoi am fost
luni s-au înregistrat deja peste distinşi cu medalia „Eliberarea de sub
11.550.000 lei. La aceasta şi-au adus jugul fascist“. Pe atunci, mina noastră
contribuţia în bună măsură minerii de era încă închisă şi inundată cu apă de
la Urrcani, mină fruntaşă pe Valea patronii capitalişti, dar încă în răgazul
Jiului, care au dat patriei pînă In aju­ dintre luptele pe front visam la ziua
nul zilei de 23 August peste 33.000 to­ cînd noi, muncitorii, întorşi acasă, de­
ne cărbune cocsificabi! peste plan, in­ veniţi stăpîni pe soarta noastră, vom
dicii de calitate fiind îmbunătăţiţi cu redeschide aceste mine şi le vom reda
5-6 la sulă faţă de prevederile anteri­ patriei. Visul nostru s-a realizat. Mina
oare. Mineri ca Sorescu Constantin, din Vulcan a devenii una dintre mi­
Poloboc Ioan, Ştefan Nicolae, Ioan Ni­ nele fruntaşe ale bazinului nostru car­
colae şi alţii şi-au adus aportul la bonifer”.
rHB=
Trec constructorii de pe şantierul nr. 2 I.C.S. Hunedoara,
ou un car alegorio reprezentînd macheta noului furnal de 1.000
m.c., care se construieşte în 'prezent la Hunedoara.
166 m ilia rd e m e t r i ! O d a tă cu m .p . v a tr ă de c u p to r şi p ro ­
a c ea sta lu m in ă to rii au ra p o rta t ducerea a 420
în d e p lin ire a a n g a ja m e n tu lu i a - şa rje ra p id e
n u a l la p r o d u c ţie şi e c o n o m ii.
m u n c ito rii d in tra n sp o rtu ri a u
c o m u n ic a t p r in g ra fic u l lor c ă
î n a c e s t a n l o c a ţ i i l e a u f o s t r e -¦
d u s e la zero...
D ra p elu l de secţie fru n ta şă
n -a fo st c îştig a t u şo r d e la m i-
... P r i n f a ţ a t r i b u n e i a u î n ­
n a to r ii d e la „ 6 5 0 “. E i a u a v u t
c e p u t să tr e a c ă c o lo a n e le con-;
„ a d v e r s a ri“ serio şi în fu rn a liştiî
stm c to rilo r H unedoarei n oi.
d e la c ele d o u ă secţii, în a g lo -
P rin tr-o m a c h e tă su g e stiv în -:
m e ra to rişti. F u rn a liştiî de la
to c m ită , e i f a c o r e u ş ită cont-:
se c ţia I -a a u p ro d u s p e ste p la n ,
p a r a ţie în tre H u n e d o a ra a n u lu i
In a c e s t a n , 9 .5 4 8 to n e fo n tă ,
în d e p lin in d a stfe l a n g a ja m e n tu l 1 9 4 4 ş i c e a a a n u lu i 1 9 6 1 . Că.
sa lt im p r e s io n a n t! A p ro a p e c ă
a n u a l. F o n ta lo r a fo st m ai
n ici n u -ţi v in e să crezi. F ă ră să
bună, m a i ie ftin ă d ecît anul
trecu t, a şa c u m cer sa rcin ile vrei, p r iv in d m a c h e ta , te g in -
tra sa te d e cel d e -a l III-lea C o n ­ d e şti la g ru p u l d e la m in o a re d e
g res al p a rtid u lu i. E m a i ie fti­ la P e ş tiş , c a r e s - a r i d i c a t in lo-:
n ă c u 3 m ilio a n e lei şi m a i b u ­ cu i u n or m la ştin i d e p e m a lu l
n ă cu a p r o x im a tiv 70 la su tă . C e m e i, te g in d e ş ti la o ţe lă rid
Io a n B îld ea , Io a n la c o b , D io n i- M a rtin nr. 2 — c ea m a i m oder-:
sie T o fa n , p e c a re i- a m v ă z u t n ă d in ţa ră — la b a te riile d e
cocs, te g in d e ş ti la s u te le dei
la m a n ife s ta ţie , Ilie M itc ă , c a re
în a c e le o r e u rm ă re a p ro c e su l b lo cu ri cu a p a r ta m e n te c o n fo r­
te h n o lo g ic la fu rn a l, p r e c u m şl ta b ile în ă lţa te p e lo c u l fostelol\
to ţi ceila lţi m e m b ri ăi h a rn i­ c o c io a b e a le v e c h ii H u n ed o a re i
cu lu i c o le ctiv , m e r ită to a tă Ş i şiru l d e im a g in i co n tin u ă ;
la u d a . V iito ru l H u n ed o a rei e ste ilu stra t
U n p r e te n d e n t serio s la lo ­ de m a c h e te le a lto r o b ie c tive in ­
cu l I in în tre c e re a fo st şi c o ­
le c tiv u l s e c ţie i a 11-a fu rn a le . d u stria le, la ca re se lu creo.ză
R e a liză rile în scrise p e g ra ficu l
ei a ra tă c ă în tre c ere a cu c e le ­ în tr-u n r itm su sţin u t. E v o rb ă
d e la m in o ru l de 450 m m . şi fu r­
n a lu l d e 1.0 0 0 m .c .
la lte se c ţii a fo s t vie, d isp u ta tă . C o n stru cto rii ra p o rte a ză cu
J u rn a liştii d e a ici a u r a p o rta t m î n d r i e c ă d e l a a n l a a n m u n ’f.
c ă în a c e st a n a u p ro d u s p e s te
c e s c m a i b i n e . F a p t u l e d e m o n «:
p la n 1 5.526 to n e f o n tă şi a u stra t d e creşterea p r o d u c tiv ij.
în r e g istra t la p r e ţu l d e cost tă ţii m u n c ii in a c e st an , fa ţă
e c o n o m ii d e 5 .7 5 6 .0 0 0 lei. R e ­ d e arin i 1951, c u 140 la s u lă .
z u lta te d eo seb ite a u o b ţin u t fu r- M u lt, fo a r te m u lt, c e e a c e d e ­
n a liş tii în s p e c ia l la r e d u c e r e a m o n strea ză p ricep ere, m e c a n iză -
c o n su m u lu i d e co cs şi sp o rirea re, te h n ic ă a v a n sa tă . C on­
in d icilo r d e u tiliza re la fu r­ s tr u c to r ii a u o b ţin u t in a c e s t
n a le. an şi a lte succese. E v o rb a
Succese de seam ă au ra p o r­ d e te rm in a r e a a p ro a p e în în ­
ta t cu p rile ju l d e m o n stra ţiei d e tr e g im e a lu c ră rilo r d e la s ta ­
23 A u gu st şi c o le ctiv e le de ţia d e c o cs b r ic h e te d e la C fi­
m u n c ă a le c e lo rla lte s e c ţii d in la u şi a c u p to ru lu i M a rtin nr,
c o m b in a t. L u m in ă to rii de la 5, d e 4 0 0 to n e , d e la H u n e d o a ­
b lu m in g a u în scris p e g ra fic e le ra, sau de cele 400 a p a r ta m e n ­
lor o sp o rire a in d ic ilo r d e u t i ­ te e x e c u ta te în a c e st a n p e n tr u
liz a re a a g r e g a te lo r în a c e s t a n , o a m e n ii m u n c ii din H u n ed o a ra .;.
fa ţă d e a n u l tre c u t, d e 21 la ... D a , p a r c ă n i c i o d a t ă Tt-iţ
su tă şi o re d u c e re a reb u tu lu i,
f o s t a ş a . M a i m u l t e t o n e d e 'ntjSk
în a c e e a şi p e rio a d ă , d e 78 p r o ­ ta l, m a i m u lte e c o n o m ii la p r e ­
c e n t e . O ţ e l a r i l d e l a O.S.M. n r . ţu l d e co st, m a i m u lte b lo c u r ljl
2 au ra p o rta t d e p ă şire a in d ic e ­ o a m en ii, m a i e n tu zia şti, m ăi
h o tă riţi în lu p ta p e n tru cpft?)
s tru ire a v ie ţii n oi.
lu i de. u tiliz a r e p la n i f ic a t pe