Page 79 - 1961-08
P. 79
Pag. 4 D R U M U L S O C IAEî'SM U LU I Nr. 2073
SIflTOaaEBHBStHBHBi
Parada militară şl demonstraţia
oamenilor muncii din Capitală
cu prilejul zilei de 2 5 A ugust Să fie retrase imediat trapele franceze
ile pe teritoriul Tunisiei
In dimineaţa zilei de 23 Au Au urmat apoi parada militară plină înflorire, mîndrie a întregului ;,Mărfuri mai multe, mai elegante,
gust în P'iaţa Slatin din Capi şi demonştraţia oamenilor mun popor. Industria bucureşteană şi-a mai trainice !“. Lucrările sesiunii speciale a Adunării Generaie a O. N. U. —
tală a avut Ioc tradiţionala pa cii din Capitală, care a consti lărgit continuu activitatea ajun- In coloanele de demonstranţi
radă militară şi demonstraţia tuit o puternică şi entuziastă gînd ca cele aproape 250 de între sînt numeroşi oameni de ştiinţă. NEW YORK 24 (Agerpres). preună cu alte delegaţii, a spri dependent. Contra voinţei cîaţ
oamenilor muncii consacrată ce manifestare a unităţii- de neclin prinderi ale sale să dea astăzi o In Capitala Romîniei există astăzi Sesiunea specială a Adunării jinit cererea ţărilor afro-asfatfee exprimate a poporului acestui
lei de-a 17-a aniversări a elibe tit a poporului muncitor în Jurul peste 60 de institute de cercetări Generale a O.N.U. a intrat în a stat, pe pămîntul lui se află tru
rării Romîniei de sub jugul fas- partidului şi guvernului, a hofă- cincime din producţia industrială ştiinţifice. treia zi. Unul după altul se urcă cu privire la convocarea unei se pe ^străine şl o bază militară
'cîst. firii luî de a obţine noi şi stră a ţării, în condiţiile cînd aceasta la tribună vorbitorii pentru a siuni speciale în problema tuni străină. El a condamnat Franţa
lucite succese în opera de desă- a crescut de 5 ori faţă de anul Se află, de asemenea, printre de înfiera agresiunea franceză îm siană. Faptul însăşi al convocării pentru că nu a îndeplinit hotă-
Tribunele împodobite cu ghir vîrşire a construcţiei socialiste. 1938. monstranţi un mare număr de potriva Tunisiei’ şi a cere retra rîrea Consiliului de Securitate..
lande de flori şi verdeaţă, sutele elevi şi studenţi. Ei mulţumesc gerea cît mai grabnică a trupe acestei sesiuni, a spus el, constN Reprezentantul Braziliei şi-a ex-i
'de steaguri tricolore şi roşii ca -k Ca în fiecare an oamenii mun partidului pentru posibilităţile largi, lor ocupanţilor de pe teritoriul! tuie o mare victorie a forţelor primat speranţa că O.N.U. îşî
re fluturau în bătaia vîntuluî de cii au adus cu ei la marea de pentru minunatele condiţii de în acestei ţări africane. Din ceî 17 anti imperial iste şi anticolonia v.a îndeplini sarcinile în ce pri
dimineaţă dădeau un aspect săr Potrivit tradiţiei, parada a fost monstraţie imagini sugestive ale văţătură ce li s-au creat. delegaţi care au luat parte pînă liste. veşte apărarea suveranităţii po
bătoresc pietii. deschisa şi în acest an de ofiţerii schimbărilor petrecute în cartierele acum la dezbateri doar repre porului tunisian.
elevi ai Academiei Militare Ge în care locuiesc şi muncesc. Iată In larga piaţă se încing minu zentanţii S.U.A. şi Argentinei au Agresiunea franceză împotriva
Deasupra tribunei oficiale se nerale, urmaţi de elevii şcolilor în coloane firme ale unor noi nate jocuri romîneşti. Imbrădaţi luat apărarea agresorilor. Tunisiei, a subliniat reprezentan Menţinerea bazei franceze în
afla o mare stemă a Republicii de ofiţeri; de infanterişti, grăniceri întreprinderi : „Combinatul de mo în pitoreşti costume naţionale îşi In şedinţa din dimineaţa zilei tul R. S. Cehoslovace, a făcut Tunisia nu are nici un temei ju
Populare Romîne avînd înscrise şi marinari. Bucureştenii, oaspeţii bilă Pipera“, Fabrica de produse arată măiestria membrii echipelor de 23 -august s-a dat' cuvîntul re ca nu numai popoarele Africii ci ridic, a spus dtelegatul Somaliei,
de o parte şi de alta datele fes prezenţi în tribune; îi salută cu lactate Militari etc. artistice care şi-au disputat în- prezentantului R.S.S. Ucrainene, şi popoarele întregii lumi să-şi întreaga Africă, a spus el în
tive „1944—1961“, sub care se căldură, cu ovaţii furtunoase. Mulţi tîietatea în finala celui de-al VI- L. E. Kizea. dea din nou seama de imensa continuare, a suportat jugul co
afla urarea „Trăiască 23 August', dintre militari poartă pe vestoane In rîndurile demonstranţilor se lea Concurs al artiştilor amatori primejdie pe care o implică e- lonialist şi vrea să scape cît
ziua eliberării Romîniei de sub insignele de Militar de frunte“ află colectivele de muncă a 54 de de la oraşe şi sate. Citind fapte concrete, repre xistenţa bazelor străine pe teri mai grabnic de rămăşiţele colo
Jugul fascist!“. şi de „Specialist de clasă“, onoare întreprinderi metalurgice şi cons zentantul R.S.S. Ucrainene a de toriile altor ţări. nialismului.
de care se fac vrednici cei mai tructoare de maşini care dau pes In sunetele orchestrelor populare; monstrat perfidia colonialiştilor
Trei panouri mari înfătişînd pe iscusiţi ostaşi din Armata Popu te 32 la sută din producţia indus plini de bucuria vieţii noi, demons francezi. Agresiunea franceză îm Republica Socialistă Ceho Delegatul Libanului şi-a ex-
marii dascăli ai proletariatului lară Romînă. triei Capitalei. Industria chimică trează mii de muncitori din unită potriva Tunisiei, a declarat el, slovacă, a spus el în încheiere,
mondial, Marx-Engels-Lenin do ţile agricole socialiste şi colectiviş este o continuare a vechii poli este cu totul de partea Tunisiei Srimat profunda îngrijorare în
Parada militară continuă cu de — ramur-ă cu mari perspective de ti din regiunea Bucureşti — una tici colonialiste. care a căzut victimă agresiunii
minau plata. filarea unităţilor mecanizate. In dezvoltare, care în acest an dă o din cele mai mari regiuni ale ţării imperialiste. egătură cu evenimentele din Tu
Deasupra tribunelor, pe pan vasta Piaţă pătrunde o coloană producţie de 11 ori mai mare de- în care agricultura este colectivi Reprezentantul R.S.S. Ucrai nisia. Franţa, a declarat' el, cau
lungă de maşini. Infanteriştii cu cît în 1938 — este reprezentată zată în întregime. Carele alegorice, nene a arătat esenţa poziţiei a- A urmat apoi la cuvînt con tă să menţină în Africa de nord
carte mări erau înscrise urările căşti de oţel sînt ambarcaţi pe de colectivele de muncă din 22 de pancartele purtate de ei, exprimă doptate de delegaţia americană ducătorul dfelegaţiei Braziliei la vechile forme ale colonialismu
„trăiască şi înflorească patria transportoare blindate, pe autoa-m- întreprinderi care produc mase succesele dobîndite de agricultura la sesiune în problema tunisiană. sesiunea specială a Adunării Ge lui, iar absenţa reprezentantului
noastră iubită — Republica Popu plastice, coloranţi, medicamente ţării noastre ca urmare a dezvol Statele Unite, a spus el, vor să nerale, El a declarat că delega Franţei de la sesiunea Adunării
lară Romînă !“, „Slavă Partidu fibii şi maşini suple de front. O etc. tării sale socialiste. lase Tunisia să lupte de una sin ţia Braziliei, urmînd noua poli dovedeşte, o dată mai mult, ati
puternică impresie o stîrnesc pa- gură împotriva Franţei înarmate tică externă a Braziliei, s-a ală tudinea ei dispreţuitoare faţă da
lui Muncitoresc Romîn, condu raşutiştii. Printre mulţimea flamurilor ro In .'-.corduriie unui marş, în. pia pînă în dinţi şi să priveze în fe turat cererii cu privire la con O.N.U. Delegatul Libanului a
cătorul încercat al 'poporului, şii se zăresc şi multe steaguri de ţă îşi face apariţia prima coloană lul acesta Tunisia dte sprijinul vocarea unei sesiuni speciale.
Inspiratorul şi organizatorul vic Sunetele fanfarei sînt acoperite întreprinderi fruntaşe pe ramură, din cei peste 10.000 de sportivi mondial. Reprezentantul Braziliei a subli cerut Organizaţiei Naţiunilor U-
toriilor noastre „Sub steagul de uruitul şenilelor. Autotractoare niat că situaţia din regiunea Bi-
marxism-leninismului, sub con distincţii cucerite într-o entuziastă bucureşteni, care participă la de In încheiere delegatul Ucrai zerta este foarte gravă. O mare nite să sprijine în mod ferm şi
ducerea partidului, înainte pen remorchează tunuri şi obuziere de monstraţie. In frunte păşesc cam nei şi-a exprimat sprijinul deplin
tru desăvîrşirea construcţiei so diferite calibre, guri de foc de o întrecere desfăşurată între unităţile pioni olimpici şi mondiali, record faţă de cererea legitimă ,a guver putere, a spus el, a încălcat su hotărît cererile legitime aie-.Tu
cialiste în patria noastră 1“, tlţare precizie şi eficacitate în lup diferitelor ramuri de producţie. 19 mani europeni sau ai lumii, care nului şi poporului tunisian de a veranitatea unui stat tînăr, in-
„Trăiască prietenia între poporul tă. din cele 72 de steaguri roşii a- s-au comportat strălucit în marile fî retrase imediat trupele fran nisiei.
romîn şi popoarele Uniunii So competiţii internaţionale luptînd ceze de pe teritoriul Tunisiei.
vietice şi ale celorlalte ţări ale Armata noastră populară, făuri cordate de ministerele economice pentru gloria sportivă a patriei. ;@®©©i
lagărului socialist unit şi puter tă şi condusă de partid, este azi şi uniunile sindicatelor de ramură Reprezentantul Angliei care a
nic!1', „Trăiască pacea în lumea o forţă capabilă să răspundă ori au fost cucerite de colective ale Trecînd prin faţa tribunelor luat apoi cuvîntul, şi-a expri Măsuri adoptate de R„ D„ @t
întreagă !“. cărei misiuni de luptă. Ea e scut întreprinderilor bucureştene. sportivii alcătuiesc cu trupurile ior mat nemulţumirea în legătură împotriva prowocăriSor
de nădejde al măreţelor cuceriri cuvinte scumpe poporului nostrţi :
In tribune se aflau conducă socialiste repurtate de oamenii Prin faţa tribunelor trec cons „23 August“, „Pace“, „U.R.S.S.” cu faptul că majoritatea covîrşi- ayf@rită|iS@r Yesf»beriineze
tori ai instituţiilor centrale şi or muncii în cei şaptesprezece ani de tructorii de locuinţe de pe marile toare a vorbitorilor au condam
ganizaţiilor obşteşti, generali şi libertate şi de muncă eroică pen şantiere din Capitală. Ei au ridi şi „R.P.R”. nat cu asprime acţiunile agresi BERLIN 23 (Agerpres). — pe teritoriul capitalei R.D.G. a
ofiţeri superiori activi şi de re tru înflorirea socialistă a patriei. cat şi dat în folosinţă anul acesta Parada militară şi marea de ve ale .Franţei. Agenţia A.D.N. transm ite: fost folosit de partea occidentală
zervă ai forţelor noastre armate, încă 5.903 de apartamente, zeci pentru organizarea de diversiuni
După defilarea artileriei cu monstraţie a oamenilor muncii din El a chemat pe participanţii In legătură cu numeroasele şi acte subversive împotriva
fruntaşi în muncă din întreprin reacţie şi a regimentului de artile de magazine, numeroase şcoli şi Bucureşti cu prilejul celei de-a 17" fa sesiune să dea dovadă de „re provocări săvîrşite în ultimele P. D. Germane, în prezent acest
derile bucureştene, academicieni rie antiaeriană, prin faţa tribune alte clădiri social-culturale. a aniversări a eliberării patriei a ţinere în expresii“ şi dte „circum acces este permis numai pe ba
lor trec tancurile, maşini de luptă durat mai bine de 4 ore. specţie“ pentru „a nu îngreuna“ zile împotriva cetăţenilor şi im za unei autorizaţii de şedere în
şi alţi oameni de ştiinţă, artă şi perfecţionate, adevărate cetăţi de Imense care alegorice prezintă viitoarele tratative dintre Franţa capitală care poate fi obţinută în
Cultură, ziarişti şi corespondenţi tipuri noi de maşini, utilaje, ţesă •k şi Tunisia. Delegatul englez ai stituţiilor dim capitala R. D. Ger Berlinul occidental la cele două
:pi presei străine, oaspeţi d!e peste oţel pe şenile. turi, confecţii încălţăminte, articole luat apărarea agresorului şi s-a mane, Berlin, ca urmare a acti filiale ale biroului de călătorii în
La paradă în cinstea lui 23 Au ele uz casnic. Sînt numai o parte In cursul după-amiezii şi seara pronunţat împotriva proiectului vităţii instigatoare a autorităţi R. D. Germană.
hotare. djn cele aproape 10.000 de pro au avut loc mari manifestaţii ar de rezoluţie al celor 32 de ţări lor vest-berlineze şi îndeosebi a
In tribuna rezervată corpului gust participă şi unităţi de aviaţie. duse noi sau modernizate, prezen tiştico-culturale de masă. Mii de afro asiatice. primarului Berlinului occidental, O altă măsură se referă Ia tre
Re cerul Capitalei evoluează for tate la expoziţia deschisă la Bucu formaţii artistice profesioniste şi Brandt, la 22 august, Ministerul cerea graniţei de către supuşii
'diplomatic au luat loc şefii mi maţii de avioane cu reacţie, mai reşti în cinstea acestei mari săr de amatori, ansambluri şi orches Reprezentantul Republicii So Afacerilor Interne al R. D. Ger străinii, membrii corpului diplo
siunilor diplomatice acreditaţi la iuţi ca sunetul, pilotate de ade bători. Acestea se remarcă prin ca- tre au prezentat bogate programe. cialiste Cehoslovace a declarat mane a luat noi măsuri de a- matic şi reprezentanţii puterilof
Bucureşti, ataşaţii militari şi alţi văraţi şoimi ai văzduhului. liţatea îmbunătăţită faţă de ve Capitala a fost feeric luminată de că din împuternicirea guvernului părare a Republicii, care a. intrat occidentale de ocupaţie. Pcntrui
membri ai corpului diplomatic. chile produse. jocuri de artificii. S-a dansat în său, delegaţia cehoslovacă, îm- în vigoare la 23 august ora 00,01 aceste categorii de persoane se
In aplauzele furtunoase ale mul pieţe pînă noaptea târziu. (ora Europei centrale). prevede un anumit punct de tre
In piaţă erau aliniate trupe ţimii îşi fac apariţia rachetiştii. In nesfîrşitul torent viu se dis cere care este închis pentru toţi
ale forţelor noastre armate. Trec în rînduri perfect aliniate (Agerpres) Una din aceste măsuri cere ceilalţi cetăţeni. Puncte speciale
platforme purtătoare de rachete ting colectivele de muncă ale în tuturor cetăţenilor din Berlin şi de trecere au fost stabilite şi peni-
La ora 8, primiţi cu puter treprinderilor producătoare de bu Berlinul occidental ca în intere tru cetăţenii din Germania occi
nice şi îndelungi aplauze, în tri antiaeriene, arma modernă de lup nuri de consum. Lozinca lor este : sul propriei lor securităţi să nu dentală şi din Berlinul occiden
buna oficială au luat loc tova staţioneze la mai puţin de 100 tal. Copiii din Berlinul occiden
răşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, de metri de ambele părţi ale gra tal pot trece graniţa numai înt*
niţei. In ultimele zile cetăţeni sbţifi de părinţii lor.
Gheorghe Apostol, Emil Bodnă- tă cu care este înzestrată Armata
paşnici s-au aflat în pericol din Ministerul Afacerilor Interne
raş, Petre Borilă, Nicolae Ceau- noastră populară. Sărbătorirea zilei de 13 August cauză că de partea vest-berline-
şescu, Chivu Stoica, Alexandru Parada militară a luat sfîrşit. ză a graniţei s-au comis o serie menţionează că aceste măsuri
de provocări.
Brăghici, Ion Gheorghe Maurer, Ea a constituit o demonstraţie vor rămîne în vigoare pînă la
O altă măsură se referă la ac
Alexandru Moghioroş, Dumitru grăitoare a tăriei Armatei noastre peste hotare cesul cetăţenilor vest-berlinezi încheierea Tratatului de pace.
'Coliu, Leonte Răutu, Ştefan Voi- Populare. Alături de armatele fră pe teritoriul Berlinului. Intrucit
ftec, Mihai Dalea; membri ai C.C. ţeşti ale ţărilor socialiste unite accesul cetăţenilor vest-berlinezi
al P.M.R. şi ai guvernului. In prin Tratatul de la Varşovia, For jul expoziţiei retrospective de R. P. CHINEZA
grafică romanească.
tribuna oficială ia loc de aseme ţele Armate Romîne sînt stavilă -»U"N¦ .I.U.•.,1..N..E..iAi- SOVIE.T.¦.-.IUCĂ"5«'¦Ă• r PEKIN 23 (Agerpres). - A- G eneva : Qgjgpţja S.U.A. ^urmăreşte
nea mareşalul Uniunii Sovietice de netrecut în calea duşmanilor La expoziţie sînt prezentate genţia China Nouă transmite : sa prin formarea Comisiei internationale
MOSCOVA 23. Coresponden peste 400 de lucrări realizate de
A. A. Greciko, comandant suprem păcii şi progresului. tul Agerpres transm ite: pictori progresişti romîni Înce- Cu prilejul celei de-a 17-a a- s i se amestece in
al Forţelor Armate Unite alb Primite cu îndelungi aplauze îşi pînd din 1848 'şi pînă în zilele nîversări a eliberării Romîniei,
statelor participante la Tratatul La 23 August, Nicolae Guină, însărcinatul cu afaceri ad-interim GENEVA 24 (Agerpres). — insistat '.a Comisiei internaţio
’de la Varşovia, care se află la fac apariţia în vasta piaţă, în su -ambasadorul R. P. Romîne la noastre. al R. P. Romîne la Pekin, Ion TASS transmite :
netele marşului partizanilor, bata La 23 August, ziarele djţp Başchiru, a oferit o recepţie la nale să i se acorde împuterniciri
odihnă în ţara noastră. lioanele gărzilor muncitoreşti. Mii Moscova, a oferit o recepţie cu ambasada romînă. Conferinţa de ia Geneva pen atît de largi care ar transforma
Trompete vestesc începerea de muncitori cu mîinile încleştate prilejul sărbătorii naţionale a Moscova au publicat numeroase tru reglementarea problemei lao- de fapt .această comisie într-uni
pe arme, într-o perfectă aliniere, poporului romîn — Ziua elibe materiale şi pagini speciale con La recepţie au participat Cen ţiene continuă discutarea proble fel de putere „supraguvernamen-
festivităţii. Intr-o maşină des trec prin faţa tribunelor cu pasul rării de sub jugul fascist. sacrate celei de-a 17-a aniversări I, lpcţiitor al premierului ' Con- mei funcţiilor şi împuternicirilor tală“ în Laos.
chisă, în Piaţ.a Staiin soseşte ferm şi cadenţat, conştienţi de pu a eliberării Romîniei dte sub ju şilfeiiui de Stat şi ministrul Afa Comisiei internaţionale de supra
ministrul Forţelor Armate ale terea lor — puterea clasei mun La recepţie au participat Ni- gul fascist. cerilor Externe al R. P. Chineze, veghere şi control în ceea ce pri Din cauza acestor cereri, au
R. P Romîne. general de armată citoare eliberate, a întregului po lfolai Ignat'ov, Mihail Suslov, $en Ţziun-ju, vicepreşedinte al veşte retragerea trupelor şi per arătat delegaţii Neo Lao Haksat,
Leontin Sălăjan. Trupele alinia Piotr Poşpelov, Nikolai Orga- Ziarul „Pr.avda“ dip 23 Au Comitetului permanent al Adu sonalului militar străin din Laos. R. D. Vietnam şi R. P. Chineze,,
te în piaţă prezintă onorul. por. iiov; vicepreşedinte al Prezidiu nării reprezentanţilor populari In această problemă, în şedinţa
lui' Sovietului Suprem al U.R.S.S., gust publică, sub titlul „Glo din întreaga Chină, Fu Toî-I, vi din 23 august .au luat cuvîntul conferinţa bate pasul pe loc. A*
Comandantul parăzii militare, Piaţa este inundată de cîteva miniştri ai' U.R.S.S., mareşali ai rioasa sărbătoare a poporului cepreşedinte al Comitetului dte reprezentantul grupului Boun ceasta împiedică realizarea unui
general-locotenent Marcu Stan, a mii de copii, purtători ai cravate- . Uniunii Sovietice, reprezentanţi romîn", o expunere amănunţită Stat al Apărării, Lu Fin, pre Oum, reprezentantul Partidului acord, fapt care, la rîndul său,
lor roşii. Pe mătasea purpurie a ai organizaţiilor obşteşti, Ev- a cuvîntării rostite de tovarăşul şedintele Asociaţiei pentru prie Neo Lao Hakaat, reprezentanţii
prezentat raportul. unei mari pancarte stau înscrise gheni Afanasenko, preşedintele Gheorghe Gheorghiu-Dej, priip- tenia chino-romînă, fruntaşi aî Republicii Democrate Vietnam, frînează reglementarea probleme!
cuvintele care se află pe buzele Asociaţiei de prietenie sovieto- secretar al Comitetului Central partidelor democratice şi alte Republicii Populare Chineze, laoţiene. Aceşti delegaţi au ceruţi
Ministrul Forţelor Armate, în şi în inimile tuturor copiilor Ro romîne. al Partidului Muncitoresc Ro- personalităţi. Statelor Unite, Canadei, Vietna delegaţiei Statelor Unite să re
soţit de comandantul parăzii tre mîniei de astăzi : „Mulţumim din rn.în, preşedintele Consiliului de mului de sud şi Angliei. nunţe la pretenţiile sale în ce
ce apoi în revistă trupele şi le inimă partidului pentru copilăria Recepţia s-a desfăşurat într-o Stat al R. P. Romîne, la Adu R. P. BULGARIA
felicită călduros cu prilejul celei noastră fericită“. Din coloane se atmosferă de caldă prietenie. narea festivă de la Bucureşti Atît reprezentantul Partidului priveşte transformarea Comisieil
de-,a 17-a aniversări a eliberării desprinde un grup de copii care consacrată zilei de 23 August. SOFIA 23 (Agerpresfe. Neo Lao ITaksat cît şi dtelegaţii internaţionale într-un organ ca-i
pali iei de sub Jugul fascist. In pieră flori conducătorilor parti La 22 august, la postul dte te Întreaga presă bulgară a pu-1 R. D. Vietnam şi R. P. Chineze re să se amestece nestingherit,
piaţă răsună puternice urale. leviziune. din Moscova a luat cu „Pravda“ a publicat textul in blicat la 23 August materiale cu au criticat aspru cererile repre după bunul său plac, îii trebu
dului şi statului. vîntul N. Guină, ambasadorul tegral al telegramei dte felici prilejul sărbătorii naţionale a zentantului Statelor Unite care a rile interne ale sfatului laoţian.
General de armată Leontin începe marea demonstraţie a oa R. P. Romîne în U.R.S.S. tare, -adresate die către N. S. poporului' romîn — cea de-a 17-a
'Şălăjan urcă apoi la tribuna o Hruşciov şi L. I. Brejnev condu Discuţiile pe marginea proble
menilor muncii din întreprinderile La 23 August, membrii amba cătorilor R. P. Romîne cu pri îaniversare a eliberării Romîniei mei funcţiilor şi împuternicirilor
ffcială. sadei R. P. Romîne în Uniunea Comisiei internaţionale continuă.
Marea fanfară militară alinia şi instituţiile oraşului. Sovietică au depu9 o coroană de lejul sărbătorii naţionale a po l’e sub jugul fascist.
Pancartele purtate în coloane, pe flori la mausoleul lui V. I. Le porului romîn. Intr-un articol redacţional zia
tă în piaţă intonează imnul de fiin şi r. V. Staiin.
stat al R.P.R. In semn de salut care sînt înscrise nume de fabrici In presă sînt publicate scri
pentru marea sărbătoare naţio şi uzîne, arată că Bucureştiul este La muzeul de artă „Puşkin“ sori din partea unor oameni- ai
nală a poporului nostru se trag un puternic centru muncitoresc în din Moscova a avut loc vernisa-
>21 de salve de artilerie. Uralele
ostaşilor răsună puternic.
muncii din Moscova care trim it rul „Otecestven Front“ scrie:
icccpflc li cinste Ulei ic B lojiisi poporului romîn un salut fierbin
te şi îi urează noi' victorii în „Sărbătoarea naţională a po
porului' romîn este o zi dte bu
realizarea măreţului program de curie şi pentru poporul bulgar.
desăvîrşire a construcţiei socia Succesele Republicii Populare
liste.
In seara zilei de 23 August misiunilor diplomatice acreditaţi minunata demonstraţie de astăzi Romîne ne bucură din inimă. In W- '
preşedintele Consiliului de Stat la Bucureşti, ataşaţi militari şi la care aţi asistat cu toţii. Unii moscoviţi care au vizitat această zi poporul nostru tra n s
al Republicii Populare Romîne, alţi membri ai corpului diploma Romîni a îşi împărtăşesc impre mite poporului romîn calde fe Prof. L. Lozin-
tpvarăşul Gheorghe Gheorghiu- tic. Cofisa-crîndu-şi talentul şi e- siile în coloanele presei sovie licitări şi urări de noi victorii
nergia- muncii sale constructive, tice. şi mai mari în construirea so despre existenţa vieţii pe Marte
Dej a oferit o recepţie în saloa In timpul recepţiei, preşedin cialismului, în lupta pentru apă
nele Consiliului dte Miniştri cu tele Consiliului de Stat al Re poporul romîn preţuieşte şi res R. P. UNGARA rarea păcii. La mulţi ani, dragi LENINGRAD 23 (Agerpres). organismelor vii posedă o mare
prilejul celei de-a 17-a aniver publicii Populare Romîne, tova pectă munca- paşnică a tuturor fraţi rom îni!“. capacitate de adaptare la condi
sări a eliberării Romîniei de sub răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, popoarelor. Pentru ţara noastră, BUDAPESTA 23. — Corespon TASS transmite': ţiile neobişnuite ale mediului
'jugul fascist. a rostit următorul to a st: pentru lagărul socialist nu există dentul Agerpres transmite : R. D. GERMANA Presupuşii locuitori ai planetei extern, inexistente pe Pămînt, cla
preocupare mai înaltă, sarcină care se pot întîlni pe alte planele.
La recepţie au luat parte to Dragi tovarăşi, mai nobilă în domeniul politicii Cu prilejul celei de-a 17-a ani BERLIN 23 (Agerpres). Marte nu pot fi clecît organisme Îndeosebi radiaţiile intense şi
varăşii : Gheorghe Apostol, Emil Stimaţi oaspeţi, externe, dccît salvgardarea păcii versări a eliberării Romîniei, în In cinstea sărbătorii naţionale clin cele mai simple. In ce pri marile oscilaţii de temperatură,
Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae în întreaga lume. dimineaţa zilei de 23 August am a poporului romîn, la 22 august veşte formele superioare de viaţă,
ţeauşescu, Chivu Stoica, Alexan De ziua marii sale sărbători basadorul extraordinar şi plenipo s-a deschis la Erfurt (R. D. Ger-: ele n-au „nici-o şansă"- să existe precum şi insuficienţa oxigenului
dru Drăghici, Ton Gheorghe Mau naţionale — aniversarea elibe Ţara noastră va milita şi de tenţiar al R.P. Romîne la Buda mană) săptămîna Republicii pe această planetă. Aceasta este şi umidităţii nu constituie o pie
rării ţării de sub robia fascistă, aici înainte cu hotărîre şi perse pesta, M. Roşianu, a depus o co Populare Romîne. dică pentru existenţa vieţii pe
rei-, Alexandru Moghioroş, Du poporul nostru, liber şi stăpîn verenţă pentru pace în întreaga roană de flori la cimitirul din In ziua de 23 August, la o- concluzia la care a ajuns cunos- marte.
mitru Coliu, Leonte Răutu, ge lume. Rakosliget, unde se află mormin rele 10, în parcul Treptow din cutul biolog sovietic ţrof. Lev
neral de armată Leontin Sălă- pe destinele sale face, ca în fie tele eroilor romîni care au căzut Berlin a avut loc solemnitatea Lozin-Lozinski în urma cercetări In laboratoare, infuzorii, de
(fan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea; care an, bilanţul muncii sale en Să ridicăm p ah aru l: în luptele pentru eliberarea Buda depunerii unei coroane de flori pildă, au suportat acţiunea razelor
membri ai C.C. al P.M.R., a-î tuziaste şi pline de abnegaţie pestei. Au fost de asemenea depu din partea ambasadei R. P. Ro lor făcute în . laboratoarele de gama ţină la 400.000 roentgen
pentru înflorirea şi progresul Pentru înflorirea continuă a se coroane de flori din partea Mi mîne, la monumentul eroilor so biologie cosmică ale institutelor
Consiliului de Stat şi ai guver patriei noastre dragi. Republicii Populare Romîne, nisterului Siderurgiei ş i "Construc vietici. La această solemnitate au roentgen sînt mor
nului; conducători ai instituţiilor ţiilor de Maşini al R.P. Ungare, participat Ştefan Cleja, ambasa de citologie şi fiziologie ale Aca-
'centrale şi ai organizaţiilor ob întregul nostru popor lucrea Pentru bunăstarea şi fericirea care patronează monumentul eroi dorul R. P. Romîne la Berlin, demiei de Ştiinţe a U.R.S.S. In tali pentru un iepure de casă).
şteşti; generali şi ofiţeri superi ză cu înflăcărat patriotism, cu poporului romîn, lor romîni. membri ai ambasadei, cetăţeni aceste laboratoare s-au făcut o Viaţa insectelor care trăiesc Ut
hărnicie şi pricepere pentru a da serie de experienţe pentru studie mari înălţimi continuă chiar şi la
ori activi şi de rezervă ai forţe viaţă măreţului program- trasat Pentru pace şi colaborare între Tot în dimineaţa zilei de 23 o scădere a presiunii atmosferice^
lor noastre armate; activişti aî de Congresul al III-lea al parti popoare. rea posibilităţilor potenţiale de pînă la- 5 milimetri, -celulele şi
organelor centrale de partid şî dului, Sîntem îndreptăţiţi să pri existenţă a celulelor şi organisme ţesuturile unor omizi rămîn vii
-k
Decanul corpului diplomatic, lor vii în razele radiaţiilor ioni după o şedere îndelungată la o
ambasadorul R.P.D. Coreene, Kim zante şi ultraviolete, în condiţiile
temperaturilor scăzute şi lipsei de temperatură ele minus 190 de
'de stat; deputaţi aî Marii Adu vim cu bucurie şi satisfacţie re Ben Dik a toastat pentru pros august, ambasadorul extraordinar romîni aflaţi în Berlin. Au mai'
lă r i Naţionale; academicieni şî zultatele obţinute în dezvoltarea peritatea Republicii Populare Ro şi plenipotenţiar al R.P. Romîne fost de faţă M. G. Pervuhin, am oxigen. grade.
In urma acestor experienţe s-a
alţi oameni de ştiinţă şi cultu economică şi culturală a ţării, în mîne, în sănătate.a preşedintelui la Budapesta a depus o coroană basadorul U.R.S.S. la Berlin,
ră, ziarişti’. asigurarea unui nivel de trai din Cjonsiliulul de Stat, Gheofghe de flori la monumentul eroilor so stabilit, că celulele şi ţesuturile
Au luat p-arte, de asemenea, ce în ce mai ridicat celor ce Qheorghiu-Dej, şi a- preşedintelui vietici din Budapesta. membri ai ambasadei U.R.S.S.,
muncesc. Consiliului ¦de Miniştri, . Îo;n precum şi funcţionari superiori1
ifhareşalul Uniunii Sovietice, A. A. Gheorghe Maurer. Ziarele ungare au publicat La 23 din Ministerul 'Afacerilor Exter
O vie manifestare a. hotărîril -August numerokse articole consa ne al R.D.G.
Greciko, precum şi numeroşi oamenilor muncii de a obţine noi Recepţia s-a desfăşurat într-o
daspeţi de peste hotare. şi noi succese în luptai pentru atmosferă cordială, prietenească. crate zilei de 23 August — sărbă In seara aceleiaşi zile, amba
construirea socialismului a fost toarea naţională a poporului ro sadorul R. P. Romîne la Berlin,
La recepţie au luat parte şefii . . (Agerpres)' mîn. , Şt. Cleja, a oferit o recepţie.
Redacţia si administraţia ziarului: Deva str. 6,. Martie nr. 9. Telefon: 188: 189 : *5 taxa-plătită -în numerar-conforta -aprobării Direcţlunii^-Générale P.T.T.R.. nr. ¦263,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul. ;.6 Aucust'1— Petroşani
