Page 8 - 1961-08
P. 8
pi!K 4 m um n mnrAtimuwr Nr. 2054
Convorbirile delegaţiei de partid
şi guvernamentale a R» P. Romme
cu conducători ai P. C. U. S.
si ai guvernului sovietic
MOSCOVA I (Agerpres). P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Su Program al P. L. il. S. li central
La 1 august la Kremlin au început convorbirile
între delegaţia de partid şi guvernamentală a Re prem al U.R.S.S.; F. R. Kozlov, membru al Prezi
publicii Populare Romîne, care se află la Moscova, diului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al
P.C.U.S.; A. I. Mikoian, membru al Prezidiului
şi ccndrrători ai P.C.U.S. şi ai guvernului so C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al Consiliu aicaflci opiniei publice mondiale
vietic. lui de .Miniştri al U.R.S.S.; V. N. Novikov, vice
preşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.,
Din partea lomînă la convorbiri au participat: preşedintele Comitetului de Stat al Planificării din
Gbeorgiic Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C..C. al
U.R.S.S.; A. A. Gromîko, ministrul Afacerilor Ex
P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat al R. P.
Romîne, conducătorul delegaţiei de partid şi gu terne ai U.R.S.S. FRANŢA Poporul sovietic sprijină
vernamentale a R. P. Romîne; Ion Gheorghe Mau- La convorbiri au participat de asemenea: din
rcr, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. partea sovietică — L V. Andropov, şef de PARIS 31 (Agerpres). titlu organul cercurilor de afaceri în unanimitate măreţul Program
preşedintele Consiliului de Miniştri, .vicepreşedinte secţie la C.C. al P.C.U.S.; I. K. Jcgalin, ambasa Proiectul de Program al Parti franceze, ziarul „Les Echos“ —
al Consiliului de Stat al R.P. Romîne; Nicolae dorul Uniunii Sovietice în Republica Populară Ro- dului Comunist al Uniunii Sovie pune accentul pe coexistenţa paş- MOSCOVA 1 (Agerpres). de în mod vizibil în viaţa noastră.
mînă; S. T. Astavin, şeful secţiei a 5-a pentru Eu m*eUa((\
Ccauşescu, membru al Biroului Politic al C.C. al ropa din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S.; tice se află în centrul atenţiei opi Proiectul noului Program al Sîntem ferm convinşi că previzju-
P.M.R., secretar al C.C. al P.ALR. ; Leonte Răutu) iar din partea romînă — Andrei Păcuraru, mem niei publice din Franţa. La 31 „Făcînd un bilanţ al trecutului
membru supleant al Biroului Politic al C. C. al bru supleant al C.C. al P.M.R., şef de secţie la iulie, toate ziarele au publicat la şi stabilind graficul mişcării viitoa P.C.U.S., program de construire a nile partidului comunist se vor înr
P.M.R., şeful Direcţiei de Propagandă şi Cultură C.C al P.M.R. şi Constantin Lăzărescu, membru loc de frunte relatări cu privire la re, scrie ziarul !.Combat“, acest
a C.C. ai P.M.R. ; Alexandru Bîrlădeanu, membru supleant al C.C. al P.M.R., adjunct de Şef de sec proiectul de Program al P.C.U.S. document constituie o confirmare comunismului, se bucură de apro- plini şi că actuala generaţie de oa-
al C.C. al P.M. R., vicepreşedinte al Consiliului ţie la C.C.. al P.M.R. hi presh sînt expuse tezele princi a tezei şi tacticii coexistenţei paş
pale ale acestui document istoric, nice, ceea ce va avea cu siguranţă barea generală a poporului sovie- meni sovietici va trăi în comunism,
de Miniştri al R.P. Romîne; Corneliu Mănescu, Convorbirile au decurs într-o atmosferă de prie- precum şi primele ecouri şi comen o importanţă excepţională în mo
ministrul Afaceri lor Externe al R.P. Romîne; Ni terie şi înţelegere frăţească. In cursul convorbiri tarii. In unele ziare materialele mentul de faţă“. tic. Studiind acest document istoric. Vrem să lucrăm fără preget pen-
colae Guină, membru al C.C. al P.M.R., ambasa referitoare la proiectul de Program muncitorii, colhoznicii, intelectualii tru măreţul ţel al construirii co-
dorul R.P. Romî ne la Moscova. lor a fost abordat un cerc larg de probleme pri al P.C.U.S. împing pe al doilea Ziarele democratice subliniază
plan evenimentele interne ale in mod deosebit, că proiectul de din Uniunea Sovietică declară că munismului.
Din partea sovietică la convorbiri au participat: vind colaborarea dintre Uniunea Sovietică şi Re Franţei şi cele internaţionale. Program al P.C.U.S. constituie o
N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. ai P.C.U.S., sprijină în unanimitate măreţul Pro- A. Abdullaev, muncilor petrolist
preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.; publica Populară Romînă, precum şi problemele Chiar, şi cqmentatorii burghezi uriaşă contribuţie la tezaurul mar-
L. 1 Brejnev, membru al Prezidiului C.C. al xism-leninismului şi o dezvoltare gram care va fi prezentat spre exa- din Baku, a subliniat : Conştiinţa
internaţionale care interesează cele două părţi.
minare Congresului al XXll-lea el că realizările noastre în muncă co-
P.C.U.S. respund măreţelor ţeluri formulate
care nu nutresc simpatie faţă de creatoare a teoriei revoluţionare, Prof. N. Pavlov, cercetător ştiitr in proiectul de Program al
ţific la Observatorul din Pulkovo. P.C.U.S., ne umple de bucurie. Po-
La Mausoleul lui V. I.Lenin şi I. StalinUniunea Sovietică recunosc uriaşa că acest document va acorda un a spus: „Ştiinţa sovietică se si- runca cea mai importantă a comtt-
importanţă istorică a proiectului ajutor nepreţuit tuturor partidelor
tuează deja pe primul loc în lume nismului este munca spre binele
MOSCOVA 1 (Agerpres'). Mănescu, Nicolae Guină şi alţi lui sovietic, marele învăţător al de Prbgram al P.C.U.S. Ziarul cbmuniste şi muncitoreşti ale lumii. în numeroase domenii. O victorie societăţii. Acest document remar-
La 1 august delegaţia de partid oaspeţi romîni au vizitat Mauso „Combat“ denumeşte publicarea a- Ziarul !,L’Humanite“ a publicat
fi guvernamentală a Republicii leul lui V. 1. Lenin şi 1. V. Stalin mişcării comuniste monddale, şi lui cestui document „evenimentul de epocală, deosebit de convingătoare cabil al epocii noastre dezvăluie
bază — a cărui influenţă îşi va un amplu articol de fond semnat
I. V. Stalin, discipolul său credin spune cuvîntul în toate celelalte de Jacques Duclos, secretar al C.C. a fost repurtată în cucerirea spa- orizonturi largi şi cheamă înainte
domenii“. Proiectul de Program al al Partidului Comunist Francez.
Populare Romîne, tovarăşii Gbeor- şi au depus o coroană de flori. cios — din partea delegaţiei de P.C.U.S., scrie ziarul, „deschide ţiului cosmic. Nu încape îndoială — la comunism,
gle Gheorghiu-Dej, conducătorul noi perspective nu numai cetăţe „Acest document istoric, scrie J.
delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, Pe panglica coroanei este scris : partid şi guvernamentale a Repu nilor sovietici, ci întregii lumi...“. Duclos, are o importanţă excepţio că oamenii de ştiinţă sovietici vor Scriitorul ucrainean Vasii Koza-
„Lui V. 1. Lenin, genialul creator nală nu numai pentru poporul so
blicii Populare Romîne“. Numeroase ziare atrag atenţia vietic. El deschide calea către cea cuceri întiietatea în toate ramurile cenko, a declarat: Proiectul de
asupra faptului că proiectul de mai înaltă treaptă a vieţii sociale“.
Nicolae Ceauşescu, Leonte Răutu, şi conducător al Partidului Comu Delegaţia a fost însoţită de A. Program al P.C.U.S. constituie o cunoaşterii'. Program al partidului este un do-
IAlexandru Bîrlădeanu, Corneliu nist al Uniunii Sovietice şi stătu- dezvoltare logică a ideilor marxist- „Concluzia principală care se
L. Orlov, locţiitor al ministrului leniniste. Chiar şi ziarul de dreap poate trage din citirea acestui do M. Derkanosov, şef de brigadă cument uimitor în ceea ce priveşte
ta „Figato“ îl denumeşte „monu cument — scrie Duclos — este ur intr-un colectiv de muncă comu- profunzimea şi îndrăzneala gîn-
Afacerilor Externe al U.R-S-S.; 1. K. mentul gîndirii marxiste“. mătoarea : comunism înseamnă
------- ------------= ew ®®î pace şi bunăstare, înseamnă dez nlstă de la uzina constructoare de ?Urii revoluţionare, in acest docu
Jegalin, ambasadorul U.R.S.S. în Totodată în comentariile presei voltarea multilaterală a personali
Prim irii de către N.S. Hruşciov franceze se subliniază importanţa tăţii, înseamnă libertate. înfăptui maşini agricole din Rostov, a de ^ ment este întruchipată gîndirea co-
i yn©r ambasadori africani R. P. Romînă; 1. N. Medvedev, deosebită pe c'âre o acordă proiec rea acestui program va avea o clarat: Se apropie, se profilează .. , . ,,
tul de Program al P.C.U.S. prin importanţă istorică pentru construi
şef de secţie adjunct la C.C. al cipiului coexistenţei paşnice — între rea societăţii comuniste în Uniunea tot mai limpede viitorul luminos ^ t w a a partidului care este trup
statele cu orînduiri sociale diferite. Sovietică sub conducerea P.C.U.S.
P.C.U.S.; S. T. Astavin şi F. F. ;,Programul Partidului Comunist al — comunismul. El nu mai este din trupul poporului şi se află in
Uniunii Sovietice — subliniază în şi va fi un exemplu pentru popoa
Molocikov. şefi de secţie în minis astăzi un vis îndepărtat, el pătrun- slujba poporului creator.
rele lumii întregi.
MOSCOVA 1 (Agerpres). — ţiei guvernelor lor în legătură terul Afacerilor Externe al
TASS transm ite: cu agresiunea colonialiştilor
francezi împotriva Tunisiei la U.R.S.S.; şi de alte persoane ofi GRECIA
La 31 iulie, N. S. Hruşciov, Blzerfa.
preşedintele Consiliului de Mi ciale. _=*=_
niştri al U.R.S.S., a primit la In cursul convorbirii N. S.
Hruşciov a expus poziţia Uniu Pasquale Tomas ATENA 1 (Agerpres). - TASS sînt de nedespărţit,- iar coexistenţa
Kremlin, la cererea lor, pe am nii Sovietice atît în problema ri despre persecutarea paşnică constituie baza politicii ex
basadorii Mohammed Murad dicată de reprezentanţii ţărilor democraţilor în Spania transmite : terne a U.R.S.S.
Halcb (Republica Arabă Unită), Un grandios program de pace, de.
John B. Elliot (Republica Gha- africane cit şi în general în pro Proiectul Programului cutezător
na), Caba Sory (Republica Gui blema sprijinirii de către Uniu transformări sociale şi economice al P.C.U.S., scrie ziarul „Nea“, este
fără precedent în istorie, astfel ca studiat în toate capitalele lumii. In
racterizează ziarele din Grecia ecourile din lumea întreagă se re
proiectul de Program al P.C.U.S.
neea), Başir Bcn Abbes (M a nea Sovietică a eforturilor state LONDRA 1 (Agerpres). — URUGUAY Uniunea Sovietică a anunţat o levă oă puterilor occidentale li
roc), Jakub Osman (Republica lor africane şi ale altor state Pasquale Toma9, conducătorul nouă revoluţie socială şi economi s-a adresat o mare chemare şi că
!Sudan), Ahnied Mestiri (Repu îndreptate spre consolidarea in Uniunii generale a muncitorilor MONTEVIDEO 1 (Agerpres). nile lui Lenin s-au adeverit în că. Saltul gigantic înainte al U- în următorii 20 de ani în lume vor
blica Tunisia), A. Temtim, în dependenţei lor, spre lichidarea spanioli, semnează în paginile mod strălucit. Planurile cinci niunii Sovietice. Pe stindardul Par
sărcinat cu afaceri ad-interim bazelor militare străine situate ziarului „Reynold News“ un ar Intr-un articol de fond intitu nale au permis sa se desăvîr- tidului Comunist al U.R.S.S. scrie : avea loc schimbări colosale.
(Etiopia), A. Diallo Terno, în pe teritoriile lor. ticol în care vorbeşte despre per lat „U.R.S.S. în drum spre so şeăscă construirea socialismului, „Pace, munoă, libertate, egalitate Proiectul de Program reafirmă
sărcinat cu afaceri ad-interim' secutarea democraţilor în Spa cietatea comunistă“ ziarul Uru în pofida greutăţilor foarte mari
(Republica Mali) şi Ahmed Mo N. S. Hruşciov a exprimat guayan „El Popular“ scrie: pe care a trebuit să le înfrunte şi prosperitate“. Ţelul ei final îl credinţa Uniunii Sovietice faţă de
hammed Adan, însărcinat cu a- condoleanţe guvernului şi po nia. poporul sovietic: moştenirea ţa cauza păcii, subliniază ziarul
facf'!-; ad-interim (Republica So- porului Tunisiei în legătură cu închisorile din Burgos, San- „Omenirea ştie că programul rismului, războiul civil, blocada constituie crearea societăţii comu „Ethnos“.
jntalia) victimele agresiunii colonialişti niste şi principiul : „De la fiecare
| Reprezentanţii diplomatici ai lor francezi. Miguel de Los-Reies. Segovia şi comuniştilor sovietici nu este o imperialistă, agresiunea fascistă. IZRAEL
ţărilor africane l-au informat pe diri alte oraşe, declară Tomas, himeră. E-l se bazează pe legi o- după capacitatea sa, fiecăruia du
preşedintele Consiliului de Mi Convorbirea dintre N. S. sînt pline de deţinuţi politici. biective ^Ti2j5e activitatea crea Astăzi planul septenal este de pă nevoile sale“, scrie ziarul „A- TEL AVIV 1 (Agerpres).
niştri al U.R.S.S. asupra pozi- Hruşciov şi ambasadorii ţărilor Singura lor „crimă“ constă în toare â «iaşilor populare. După TASS transmite :
africane a decurs într-o atmos faptul că fac parte dintr-un sin ce a devenit ~stăpîn pe soarta sa, asemenea depăşit atît în dome nexartitos Typos“.
------- = » » 9 g ; feră prietenească. dicat. poporul sovietic pune stăpînire Ziarul subliniază că proiectul de Ziarele izraeliene au publicat
pe legile de dezvoltare ale so niul economiei, cît şi al culturii. la loc de frunte expunerea teze
A luat sfîrşit schimbul de păreri In curînd, se spune în articol, cietăţii şi naturii. De aceea nu Program asigură Uniunii Sovietice lor principale din proiectul dte
vor fi judecate încă 48 de per este întîmplător că tocmai po De aceea Partidul Comunist al Program al P.C.U.S.
sovieto-american de la Washington soane arestate anul trecut pen porul sovietic a repurtat victorii realizări la care oamenii muncii din
tru apartenenţa la o organiza atît de uriaşe în cucerirea Cos Uniunii Sovietice poate să pro ţările capitaliste pot doar să viseze : Intr-un articol intitulat „Noul
ţie sindicală care a fost nevoită program este vestitorul păcii şî
să intre în ilegalitate. mosului. clame : cel mai înalt nivel de trai din lu comunismului“, ziarul „Kol Ha-
In aceşti 43 de ani previziu- me, cea mai redusă zi de lucru, am" sc rie : „Noul program va
Actuala generaţie a cetăţeni slîrni admiraţia oamenilor mun
WASHINGTON 1 (Agerpres).— linii mari în mod satisfăcător şi anularea impozitelor, distribuirea cii clin toate tarile şi va con
TASS transmite : s-au înţeles ca cele două părţi să lor sovietici1 va trăi în comu tribui la intensificarea luptei
ia măsuri pentru îndeplinirea cu pentru pace, democraţie şi so
La 31 iulie la Washington a succes a acordului astăzi în vi nism. cialism “ .
luat sfîrşit schimbul de păreri a- goare.
supra îndeplinirii acordului sovieto- Lucrarile Congresului P. C . In decurs de două decenii so gratuită a bunurilor materiale, „Programul P.C.U.S. arată
S-a căzut în principiu de acord din Japonia cietatea comunistă va fi în linii orînduirea cea mai democratică. calea lichidării primejdiei răz
american cu privire la colaborarea că este de dorit încheierea unui mari construită“. Socialismul, comunismul şi pacea boiului şi intrării în epoca co
tehnică-ştiinţifică şi culturală şi la nou acord pe anii 1962—1963. In munismului“, scrie „Al Hamiş-
perspectivele de dezvoltare conti ANGLIA m ar“. Ţelurile noului Program
nuă a legăturilor sovieto-america- această ordine de idei partea so al P.C.U.S sînt bunăstarea şr
ne în domeniul ştiinţei, tehnicii, vietică a remis reprezentanţilor TOKIO 1 (Agerpres). tîrilc Comitetului Central şi ale LONDRA 1 (Agerpres). în condiţiile sistemului capita lichidarea primejdiei de război,
sănătăţii publice, învăţămîntului şi La 29 Iulie, Congresul Parti Comisiei centrale de control şl Comentînd. proiectul de Pro list perimat, înapoiat şi anarhic. declară ziarul „Lamerhav“.
culturii. Departamentului de Stat al S.U.A. dului Comunist din Japonia a revizie cu privire la excluderea gram al P.C.U.S., ziarul „Daily
un proiect de acord pe anii 1962 — terminat discutarea raportului din partid a lui Siodziro Kasuga Worker“ scrie în articolul său Chiar şi ziarele reacţionare SUEDIA
In cursul schimbului de păreri, 1963. politic al Comitetului Central al şi a altor 6 trădători al parti de fond : „Comunismul va tri londoneze care nu-şi ascund tea
cele două părţi au constatat că partidului. dului şi ai clasei muncitoare. umfa nu pe calea războiului ci ma pentru viitorul capitalismu STOCKHOLM 1 (Agerpres). —
schimburile dintre U.R.S.S. si Partea americană a promis să-şi In cuvîntul de încheiere în le pe calea exemplului şi însuşi lui în legătură cu perspectivele
S.U.A. în domeniul ştiinţei, tehni prezinte proiectul de acord din gătură cu rezultatele discutării In aplauzele delegaţilor, pre programul constituie o dovadă pe care le deschide noul program TASS transmite : !1
cii, sănătăţii publice, învăţămîntu- şedintele şedinţei a anunţat că grăitoare a acestui fapt“. al P.C.U.S., au fost nevoite să
lui şi culturii se desfăşoară în timp, înainte de începerea tratar raportului politic, Nosaka, pTe- Nimeni din Anglia nu poate recunoască importanta excepţio Un document istoric de impor-
tivelor cu privire la încheierea unui. pe adresa Congresului au sosit fi sigur dte viitor, şi mai pujin nală a acestui" document.
nou acord. şedinţele Comitetului Central al ca oricine cîrmuitorii noştri con
peste 550 de telegrame de salut servatori, scrie ziarul. In Uniu „Daily Herald“ scrie că pla
--------.................... e a e e ; P.C. din Japonia, a subliniat că trimise de cele mai diferite or nea Sovietică, însă, poporul ştie nul de 20 db ani al P.C.U.S. re tanţă primordială, document care
că pînă în anul 1980 producţia prezintă .,o provocare". In mo
Codferinfa infernafloBială toţi cei care au luat cuvîntul la ganizaţii dc masă din, ţară, prin va creşte de şase ori, iar pro mentul cînd tot ceea ce poate atestă triumful socialismului, aşa
dezbateri au sprijinit în întregi tre care Consiliul General al ducţia pe cap de locuitor va fi oferi guvernul englez se rezumă
cea mai mare din lume... Cînd la reduceri, restricţii şi pruden denumeşte ziarul ;,Ny Dag“ pro
me raportul politic al C.C. Sindicatelor din Japonia. oamenii sovietici citesc despre
Nosaka a făcut o amplă ex In şedinţa din seara zilei de viitor în noul program, ei ştiu tă, remarcă ziarul, proiectul de iectul dc Program al P.C.U.S. Toa
din propria lor experienţă că
jperafru reglementarea punere a rezultatelor muncii 29 iulie a Congresului, Sukeha- Program al P.C.U.S. oferă în te ziarele suedeze continuă să pu
partidului şl a vorbit despre programul va deveni o realita
problemei iaoţiene ru losida, preşedintele Comisiei drăzneală şi dezvoltare conti blice materiale referitoare la pro
lupta muncitorilor împotriva im te“. Contrastul dintre perspec iectul de Program al P.C.U.S. Zia
perialismului american şi a ca centrale dc control şi revizie a nuă. Celelalte ţări ale lumii vor
pitalului monopolist japonez. tivele Uniunii Sovietice şi cele rul „Stockholm-Tidningen“ subli-'
prezentat raportul acestei comi observa acest contrast.
GENEVA 1 (Agerpres). — nalului militar din Laos să se După cuvîntarca lui Nosaka, ale Angliei, scrie „Daily Wor niază, printre altele, că proiectul
La 31 iulie, Conferinţa inter sii. Apoi, Harusighc Maţuşima, „Daily Express“ îşi exprimă
naţională pentru reglementarea extindă şi asupra armamentului, Congresul a aprobat în unani membru al Prezidiului Comite ker“, este uriaş. Pentru ce ? Pen scoate pe primul plan principiul
problemei Laosului a început în muniţiilor şi a tehnicii militare mitate raportul politic al C.C. de asemenea temerea că noul
străine care se află în prezent Apoi, participanţii la Congres tului Central, a prezentat rapor tru că în Uniunea Sovietică este coexistenţei paşnice şi sarcina rea
şedinţă restrînsă, discutarea au aprobat în unanimitate hotă- program al P.C.U.S. va exercita
punctului 9 din lista de proble în Laos. Această propunere a tul cu privire la proiectul amen socialism, pentru că ea merge lizării dezarmării generale şi to-i
me asupra căreia s-a căzut de fost folosită de reprezentanţii o mare influentă „asupra multor
acord ,,Obligaţiile comune de S.U.A. şi Angliei ca pretext damentelor la statutul P.C. din pe calea comunismului, în timp tale sub control internaţional rigu
a retrage din Laos toate trupele milioane de oameni din Africa
străine şi personalul militar“. pentru a tărăgăna dtefinitivarea Japonia. ce noî, în Anglia, mai trăim încă ros. „Svenska Magbladct“ arată
Şedinţa a fost prezidată de M. punctului 9. Tactica delegaţiilor şi din Asia, care sînt deja im
Macdonald (Anglia). că proiettul de Program conţină
occidentale urmăreşte totodată presionaţi de realizările tehnice
Reprezentantul Uniunii Sovie- să legalizeze amestecul inadmi ?«0OCE noi teze teoretice referitoare la
colosale ale Rusiei“. victoria proletariatului şi la dis
sibil în treburile interne ale Lao
sului. 0 chemare !a lărgirea relaţiilor comerciale pariţia statului.
i tice G M. Puşkin, care a luat După două ore de discuţii s-a dintre le x ic si Uniunea Sovietică SCURTE Ş T IR I — SCURTE ŞTIRI
primul cuvîntul, a expus pozi hotărît ca cei doi preşedinţi ai
ţia sovietică în legătură cu punc MEXICO CITY 1 (Agerpres) — facă comerţ cu toate ţările lumii, PRAGA. După cum relatează ne şi pentru transformarea Ber nedy să mobilizeze 250.000 de
tul 9 inclus în listă la propu conferinţei internaţionale pentru TASS transmite : fără excepţie. Pentru dezvoltarea agenţia Ceteka', la 31 iulie A'rii- linului occidental într-un oraş rezervişti şi să prelungească cu
nerea delegaţiei U.R.S.S. Laos să fie însărcinaţi cu elabo economică a ţării este importantă tphin Novotny, preşedintele R. S. liber. 12 luni durata serviciului mili
rarea unei formule acceptabile In legătură cu sosirea în Mexic nu ideologia, nu orînduirea socia Cehoslovace, l-a primit pe Kwa- tar. Anterior această rezoluţie a
G M. Puşkin a subliniat că pentru procesul verbal al con a misiunii sovietice de bunăvoinţă, lă dintn-un stat sau altul, ci folo me Nkrumah, preşedintele şi şe DJAKARTA. Luînd cuvîntul la fost adoptată de Senat.
dată fiind importanţa’ acestui ferinţei. condusă de M. P. Gheorgadze, zia sul pe care îl aduce schimbul co ful guvernului Republicii Ghana; mitingul de masă din 31 iulie,
punct este necesar ca el să fie rul „Popular“ a publicat un arti mercial cu aceste state. şi persoanele care-1 însoţesc. de la Medan, preşedintele Su- BERLIN. In Berlinul occiden
introdus în viitoarea declaraţie In a doua jumătate a zilei de col al cunoscutului ziarist mexican karrio a subliniat din nou că po tal cresc preţurile pentru pro
cu privire la neutralitatea Lao 31 iulie a avut loc şedinţa Co Sadot Fabila, care cheamă la lăr Fabila subliniază că comerţul cu Intre Antonin Novotny şi ziţia indoneziei în problema dusele alimentare. Potrivit date
sului. girea relaţiilor comerciale dintre Uniunea Sovietică este avantajos Kwame Nkrumah a avut loc o Irianului de vest rămîne neschim lor statistice publicate zilele a-
misiei de redactare căreia, po Mexic şi Uniunea Sovietică. pentru Mexic. convorbire cordială. bată : Olanda să înapoieze ne cestea, în iulie 1961, preţurile la
Această propunere a fost spri trivit procedurii, i se transm it condiţionat acest teritoriu Indo pline şi produse de panificaţie
jinită de o serie de delegaţii Mexicul, arată Fabila, trebuie să Sub presiuni din afară şi ca ur BERLIN. La Magdeburg a neziei. „Numai în acest caz sîn,- ău crescut cu 6,2 la sută în comn
printre care delegaţiile Republi problemele discutate în cadrul mare a politicii duse de activişti luat sfîrşit cea de a 3-a confe tein gata să ducem tratative cu paraţie cu aceeaşi lună a anului
cii Populare Chineze şi Republi şedinţelor restrînse pentru for reacţionari mexicani, se spune în rinţă pe întreaga Germanie a Olanda“, a declarat preşedintele. trecut, la ouă — cu 5,4 Ia sută
cii Democrate Vietnam- Repre mularea definitivă a hotărîrilor femeilor muncitoare la care att
zentanţii puterilor occidentale au continuare în articol, comerţul ex participat 270 de femei din Re- Sukarno a înfierat nelegiuirile etc.
pbiectat împotriva acestei pro corespunzătoare în legătură cu publica Democrată Germană, imperialiştilor în lrianul de
puneri. Astfel, în special, dele aceste probleme. terior al Mexicului a fost în esen R.F.G. şi Berlinul occidental. vest, Angola, Algeria şi a ară DAMASC. La 10 km. de ora
gatul francez încereînd să con Participantele la conferinţă au! tat din nou că imperialismul se şul Homs a avut loc Ia 30 iulie
solideze poziţia colonială a F ran =®®©©E ţă limitat la cadrul comerţului cu adoptat un apel adresat femei-1 manifestă ca o forţă internaţio un mare miting cu prilejul cere
ţei în Laos a insistat ca în vii lor muncitoare şi mamelor din nală pentru a cărui înfrîngere moniei punerii pietrei fundamen-'
toarea declaraţie cu privire la Nunii afiiiaii fugieieteiiionil wriiiez Mié Statele Unite. Aceasta a adus pre cele două state germane şi Ber este necesară coeziunea tuturor tale a fabricii de îngrăşăminte
neutralitatea Laosului) să fie judicii industrializării ţării şi a linul occidental pe care le chea forţelor care luptă împotriva luî. azotoase care se va construi cu
ţricluse în mod mecanic prevede LONDRA î (Agerpres). conducători africani pe care apoi mă să se opună pregătirii unul ajutorul tehnic al Uniunii Sovie
rile acordurilor de iq Geneva Corespondentul ziarului „Sunday i-a arestat şi i-a exilat. Cînd a- frînat dezvoltarea ei. război atomic de către milita,riş- NEW YORK. Camera Repre tice în conformitate cu acordul
!qln 1954, care conferă Fran- Times“, Jack Williams, relatează ceastă ştire s-a răspîndit la Ca In încheiere, Fabila propune să tii vest-germani, să lupte pen zentanţilor a Congresului S.U.A. Cu privire la colaborarea econo
despre fuga în masă a populaţiei binda, în faţa reşedinţei guverna tru încheierea unui tratat de a aprobat rezoluţia care împu mică şi tehnică încheiat între
Îşi dreptul de a avea baze mili africane de pe teritoriul portughez torului a avut loc o mare demons se promoveze o politică de lărgire pace cu cele două state germa terniceşte pe preşedintele Ken- U.R.S.S. şi regiunea siriană a
Gabinda, situat între fostul Congo traţie. Portughezii au deschis focul
are îu Laos. francez şi cel belgian. asupra demonstranţilor omorînd 73 a comerţului exterior al Mexicului R.A.U.
de persoane. De atunci; peste
Delegatul Indiei a cerut ca In continuare, Williams scrie că, 10.000 de persoane au fugit în şi să se pună accentul pe comerţul
Kprărîrea privitoare la evacua potrivit relatărilor unor africani; regiunea învecinată cu fostul Con
rea trupelor străine şi a perso guvernatorul portughez din Cabin- go francez. cu acele ţări care propun condiţii
da a atras prin înşelăciune 50 de mai bune şi gnu se amestecă în via
ţa politică a ţării.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75, Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul i,6 August Petioşnnî