Page 80 - 1961-08
P. 80
PROLETAR/ DIN TOATE ŢĂRILE, U N lŢl-VAl
s e p te m b rie P regătiri pentru campania Printre fruntaşii
agricolă de toamnă Uzinei metalurgice
Gugir se numără şi
şlefuitorul I o a n
Ghionea. Lună de
lună el îşi depăşeş
te norma cn 25—30
la sută şi execută
lucrări de calitate
superioară.
In foto: Ioan
Ghionea exeeutînd
şlefuirea unei piese.
’ Echipele de mineri de la E. M. Barza au muncit în zilele Cu puţin tru p in urmă gospodăriile agricole colective din
premergătoare lui 23 August cu un avînt deosebit. Drept ur- regiunea noastră au term inat de strîns recolta de cereale pă-
|p-are au iost obţinute însem nate depăşiri de plan. Echipa con- ioase. Acum, colectiviştii se pregătesc intens pentru ca in cam
!!|ijtsă de minerul P e tru Gh'ilean, bunăoară, a de'păşit planul cu pania agricolă de toamnă sa obţină rezultate cit mai bune.
| g 0 la sută, iar cea a lui Ioan Tebeş cu 140 la sută. Depăşiri Redăm citeva aspecte privind pregătirile pentru campania
între 3 3 şi 100 la sută au obţinut şi echipele conduse de agricolă de toamnă.
•Sabin Baltă, Traian Benea şi Nicolae Jurcă.
De rem arcat că începînd din 1F> august echipele conduse La gospodăria agricolă din O dată cu treierişul, după ce
"de Petru Glava, Petru Ghilean şi Gheorghe Marcu lucrează în Daia, raionul Sebeş, lucrările a- au eliberat terenul, ei au În
Pontul lunii septembrie. gricole de vară — secerat, tre ceput arăturile. La d a ta de 24
ierat şi arături — au decurs august aveau pregătite pentru
într-un ritm rapid. In prezent, a fi însăm înţale cu grîu de Acolo unde focul nu se stinge niciodată
harnicii colectivişti din acest toam nă 160 ha. iar pentru orz
Turnătorii din Călan sînt rile planului de producţie mai sat, pregătesc buna desfăşurare de toam nă alte 40 hectare. Hunedoara. Gît de măreaţă eşti ce ce mai mari, fontă mai multă şi de In ziua de 23 August mii de side-
Intr-o continuă întrecere. In bine de 35 tone radiatoare, 9 a campaniei de toamnă. Cu tate de ioc. Oamenii, tineri şi vîrstnici, calitate mai bună. rurgişti au demonstrat. Ei au raportai
Centrul atenţiei lor stau înfăp tone piese sanitare, 24 tone p ie grîu de toam nă din soiurile Şi membrii gospodăriei agri te-au ridicat, te-au crescut într-una. înfăptuirea unor succese deosebite, la
tuirea unor obiective ca : spo se mecanice etc. C alitatea este Ponca şi Cenad, ei vor însăm în- cole colective din Mihalţ, raio Constructorii, cu braţele lor vînjoase, ...Oţelul este puterea ţării. Indus după-amiaza aceleiaşi zile, la cluburi,
rirea producţiei, îm bunătăţirea problema nr. 1. Preocupaţi de ţa 950 ha. Solele au fost identi nul Alba, pregătesc intens cam au înălţat schele şi apoi au instalat trializarea socialistă a ţării cere să în pădurea Chizid, s-a petrecut, s-a
calităţii pieselor turnate şi iefti îmbunătăţirea calităţii, munci ficate şi peste 100 ha. au fost pania agricolă de toam nă, Cu mii de aparate, au montat sute de tone se producă oţel mult, bun pentru a se c-întat, s-a dansat. Alţi siderurgişti însă
nirea preţului de cost prin fo torii, tehnicienii şi inginerii din deja pregătite şi fertilizate cu sprijinul brigadierilor de cîmp, construcţii metalice cucerind înălţimi construi oraşe noi, fabrici noi, maşini au rămas de „veghe“, şi-au continuat
losirea cu cea mai mare chib această secţie au realizat şi în gunoi de grajd. inginerul agronom, a stabilit din le. In eîţiva ani Hunedoara a devenit noi. Acest lucru îl înţeleg destul de lucrul Ia cuptoarele Martin şi elcctrR
zuială a m aterialelor şi m ate această privinţă succese. Turnă timp terenul care va fi însă- de nerecunoscut, un adevărat oraş al bine oţelarii din Hunedoara. De aceea ce, la furnale, la laminoare, la uzina
riilor prime. Şi munca lor este torul Gheorghe Manolache a LA TU&DÂŞ m în ţat în acest an cu griu şl flăcărilor, un oraş imens şi parcă de se întrec în muncă să obţină pe fie cocsoclumică. Aici, şi în această zl fo
?estul de rodnică. Pe graficul redus în perioada 1-20 august orz de toamnă în scopul pregă necuprins. care m.p. suprafaţă vatră de cuptor cul a continuat să ardă, coşurile s4
întrecerii s-au înscris succese procentul de rebut la piesele ce Pe colectiviştii din Turdaş, tirii şi îngrăşării lui. Din cele mai mult metal. Gum ? Scurtînd tim fumege, cuptoarele să producă.
hoi. In cursul acestei luni, spre raionul Orăştie, i-a caracteri 500 ha. pe care se vor însămîn- Aici, a fost construit cel mai mare pul de elaborare a fiecărei şarje. Pe
exemplu, turnătorii din secţia le lucrează de la 12,5 la sută zat întotdeauna hărnicia. Şi in ţa păioase de toam nă, pînă în furnal al ţării. Aici, pe locuri pline tre Forţa, prim-topitor la „Oţelăria 1“ ...In dimineaţa aceasta de 23 August;-
nr. 1, au produs peste prevede- cît este admis la 7,5 la sută. acest an, ei au term inat lucră prezent au fost arate 300, iar altădată de hîrtoape şi gropi, s-au ridi ţi-sr putea chiar spune că succesul lui, la cuptorul Martin nr. 3 din secţia oţe-,
rile din cam pania agricolă de pe 100 ha. s-au încorporat în cat laminoare moderne. Aici au intrat titlul de fruntaş în întrecere are drept che lărie nr. 1 a intrat în schimb echipa
C p Î S r# i l © m a i Marin Budu a lucrat mai bine. vară printre primii din raion. grăşăm inte organice. în funcţiune cuptoare Martin şi elec zăşie tocmai acest lucru. Dar, nu nu lui Alexandru Nojogan, Din primei«
El a redus în aceeaşi perioadă trice de mare capacitate. Aici cărbu mai el ci şi Constantin Mogonea, Mi- minute lucrul a început cu însufleţire.;
Şi în anul acesta cetăţenii de de la kilom etrul 4 — satul Mi- nele din Valea Jiului e transformat în hai Tîrpescu, Traian Bîrlea şi mulţi La orele 8 şi 20 de minute se comandă
procentul de rebut de la 12,5 la pe cuprinsul raionului llia au hăieşti, care în curînd va fi cocs în bateriile nou construite. Aici alţii, care în cursul acestui an au dat scurt: evacuarea. S-a născut o nouă
sută la 7,4 la sută. dat dovadă de multă hărnicie şi dat în folosinţă. s-a pus temelia şl s-a ridicat oraşul zeci de şarje rapide, oţel mai mult şi şarjă — şarja numărul 17.325. Echipai
pricepere în munca desfăşurată siderurgiştllor... lui Alexandru Nojogan % elaborat şf
d e v re m e pe tărîm obştesc. In frunte cu ALEXANDRU TAŞCOV dc bună calitate. Şi în sectorul lami de această dată o şarjă rapidă. Ini
deputaţii, alegătorii circumscrip corespondent Harnici sînt oamenii tăi — Hune- noare 'zinca e cu rod. Sînt aici, la această zi echipa lui Nojogan a pro-:
Pe adresa redacţiei â sosit zi P e n tr u ©Opii —- ţiilor electorale au analizat po doară 1 — I-am întîlnit adeseori în Hunedoara, trei laminoare, trei „fraţi": dus peste pian mai bine de 45 tone»
lele trecute o telegramă. Prin sibilităţile locale, făcînd apoi o Comitetele de cetăţeni s-au iureşul muncii, la cuptoarele Martin, ,,1000“, „800“ şi „650“. Aşa se nu oţel. Nici echipa lui Petru Forţu de la
ăceasta colectivul de lucrători In satul Runcşor, încă de multă vre seamă de propuneri care, tradu dovedit de un real folos in ac la furnale, la laminoare, la uzina coc- mesc. Ga „putere“ şi „vîrstă“ nu se prea cuptorul Martin nr. 2 nu s-a lăsat mal
âi T.A.P.L. din oraşul H unedoa me se simţea nevoia construirii unei se în viaţă au contribuit Ia în tivitatea sfaturilor populare. sochimica, peste tot acolo unde se plă aseamănă. Dar în ceea ce priveşte pro prejos. Şi el, a realizat în ziua de 23
ra ne-a comunicat că planul pe şcoli. După alegerile de Ia 5 martie, frumuseţarea satelor şl la ridica Cină s-a ridicat problema con mădeşte metalul, cocsul, acolo unde ducţia, au acelaşi ţel: să dea pentru August o şarjă dc mare tonaj, o şarjă
cele 8 luni din acest an a fost a.c., la prima consfătuire ce a avut rea lor din punct de vedere so struirii unui dispensar medical focul este într-una nestins. In mun înflorirea patriei mai multe laminate. rapidă.
îndeplinit cu 15 zile m ai de loc între deputaţi şi alegători, mai cial-cultural. în satul Cărmăzineşti, comite că, oamenii de aici se întrec cu pro
vreme, adică la 15 august. Pină mulţi cetăţeni ai satului au propus tele de cetăţeni ale mai multor priile lor gîndnri. Alexandru Gomşa Ca de obicei, de 23 August siderur- La oţelăria nouă oamenii au avut do
la această dată colectivul de ca în acest an şi în satul lor să în Sarcina privind buna gospo circumscripţii electorale s-au an sau Alexandru Olarii, furnalişti de nă giştii de la Hunedoara şi-an făcut bi luptat şi cu unele greutăţi. Flerul
lucrători al T.A.P.L. H unedoara ceapă, prin muncă voluntară, construi dărire şi înfrum useţare a sate gajat că vor da tot sprijinul. dejde, au realizat 40-50 kg. fontă peste lanţul muncii depuse în acest an. Rod vechi, necesar pregătirii şarjelor de oţel,
;şi-a depăşit angajam entul la rea localului pentru şcoală. Propune lor stă mereu în atenţia depu plan pe fiecare m.c. volum util de furnal nic bilanţ I La Hunedoara s-a produs n-a fost destul de suficient. Gu toate
economii peste plan cu 143.526 rea a fost acceptată de comitetul exe taţilor şi a comitetelor de ce Aşa, de pildă, comitetul în şi zi calendaristică. In sprijinul lor au în acest an peste plan mai bine de acestea oţelarii din această secţie s-aiî
lei, Iar la beneficii sarcina p la cutiv al Sfatului popular din Gura- tăţen i de pe raza comunei Roş fruntea căruia este deputatul venit ceilalţi comunişti. 24.000 tone fontă, 15.000 tone oţel, străduit să realizeze rezultate cît mai
nificată a fost depăşită cu sada, care s-a angajat că le va da eam. Trandafir Costea, a mobilizat 37.000 tone laminate, 22.000 toile mi bune în producţie. La cuptorul nr. 4,-
582.904 lei. sprijinul Ia toate acţiunile întreprinse. peste 30 de cetăţeni care, prin Iile Mîtcă, loan Bîldea, au redus la nereu aglomerat şi s-au realizat aproa şarja nr. 7.763 a fost elaborată într-uri
Pentru ca lucrările să se desfăşoare în La îndemnul deputaţilor, Ioan muncă patriotică, au transpor zero procentul de declasate. Şi aici or pe 16.000.000 lei economii. minim de timp, produeîndu-se peste
-o - mod organizat, oamenii din satul Runc Caba, Alexandru Cotara şi Pe tat din carieră, peste 8.000 leg. ganizaţia de partid le-a venit în aju prevederile planului de producţie aproa
şor şi-au ales un comitet de cetăţeni tru Josan, peste 150 de cetă piatră de vară, pe care au ars-o tor. Gomuniştii, împreună cu tovarăşii Asemenea succese îmbărbătează şi pe 40 tone oţel.
(Şolecliviştii din satul Galaţi, raio- pentru construcţie în fruntea căruia ţeni au tra n sp o rta t 680 m.c. de apoi. De asemenea, tot ei au lor de muncă fără de partid, munci mai mult oamenii în muncă. întrece
nui Haţeg, paralel cu lucrările agri- l-au numit pe deputatul Sabin Jujan. balast pe care l-au aşternut transportat şi 12 m.c. de nisip. tori fruntaşi, tehnicieni şi ingineri, au rea lor devine de Ia o zi Ia alta mal La furnale întrecerea a continua!
fcble, se ocupă şi de noile construcţii de-a lungul drumului raional valorificat mai bine rezervele interne, entuziastă, mai vie... şi în această zi cu acelaşi entuziasm.'
menite să contribuie la dezvoltarea La începutul lunii mai, lucrările Roşcani—Dobra, au curăţat O activitate' rodnică au des au bravat greutăţile, au îmbunătăţit Ilie Mîtcă, furnalist fruntaş, a fost îti
bazei materiale a gospodăriei. Nu de pregătitoare au şi început. Munca a şanţuri pe o lungim e de 2.000 făşurat şi comitetele de cetă procesul tehnologic şi au izbutit să dimineaţa acestei zile de serviciu. Echi
mult, ei au terminat construcţia unei fost organizată pe brigăzi. In timp ce m. şi au îm prejm uit şcoala de ţeni din circumscripţiile electo smulgă din furnale producţii din ce în pa sa a înscris noi şarje de bună ca
magazii pentru cereale, cu o capaci unii oameni dădeau- zor la confecţio 7 ani pe o porţiune de 40 m. rale ale căror deputaţi sînt Vir- litate, a produs peste prevederile plai
tate de 18 vagoane. Ei şi-au planificat narea cărămizii, alţii transportau cu Pentru toate aceste lucrări ei gil Delieleanu şi Teofil Lupşa, Furnaliştii de la secţia l-a furnale a C.S.H. demonstrind cu nului 25 ionc de fontă.
Ca pînă în toamnă să termine şi con atelajele piatra şi balastul necesar au efectuat peste 2.500 ore de care au antrenat un număr în graficul realizărilor obţinute pînă la 23 August.
strucţia unui pătul pentru porumb. In pentru fundaţie. Din zi în zi, munca muncă patriotică, realizînd o semnat de cetăţeni la confec De la laminorul de 650 mm. (ovară--
finest scop, tot materialul necesar a Ie era fot mai cu spor. Pînă la sfîr- economie de circa 12.000 lei. ţionarea cărămizii şi la tran încă din primele ore ale dimineţii, şi pe estradele din parcul Ştrandului, şui Alexandru Peterfi, şef a] schimbu
fost procurat şi depozitat pe locul con- şitul lunii iunie, ei au efectuat peste sportarea pietrei necesare. în străzile oraşului Haţeg fremătau de pe terenurile şi stadionul sportiv, săr lui de luminători care a lucrat îri
itru cţici. De curînd s-a terminat şi 4.000 ore de muncă patriotică, iar ea In prezent, cetăţenii comunei tregul material fiind adunat, oameni îmbrăcaţi în haine de sărbl- cursul dimineţii de 23 August, ne a cot
Confecţionarea cărămizii necesare pen- rezultat al acesteia, s-au confecţionat Roşcani participă in mod e- urmează ca în silele acestea să toare. Pe piepturile multora dintre ei bătoarea zilei de 23 August a con munient că treburile au mers "bine.
ţfu construcţia noului sediu al gospo 20.000 bucăţi cărămida, s-au transpor fectlv la construcţia noului pod înceapă săpăturile la fundaţii. străluceau ordine şi medalii, mărturii tinuat în cîntec şi joc. Maistrul ioan Crişan, laminatorul Eu-'
dăriei, care va începe în aceste zile. tat 27 m.c. de balast şi întreaga can gen Oniga, manevranţii Ioan Furca
lOANiCHIE POPA Peci şi Constantin Ştefan au obţinut
La toate aceste munci s-au eviden titate de piatră necesară fundaţiei, corespondent noi succese în întrecere. In primele opt
ţiat colectiviştii Gheorghe David, Va- Pînă acum a fost turnată funda ore de lucru colectivul secţiei lamino
ifle Gherman, Goslică Iile, în fruntea rului „650“ a produs în ziua de 23 Au
cărora se află JV'.ihai Vasion, preşedin ţia urmînd ca în zilele acestea să în gust peste plan zeci de tone laminate.
tele gospodăriei colective.
ceapă lucrările de zidărie. Harnicii Dc asemenea muncitorii, tehnicienii
M1HAI DACU şi inginerii din secţiile a Il-a furnale,
colectivist constructori s-au angajat ca pînă Ia laminorul dc 800 mm., aglonieratorul
dc minereu, uzina cocsoc.liimică etc. au
7 Noiembrie a.c. să ridice clădirea în obţinut în ziua de 23 August succese
remarcabile în întrecerea ce o desfâ-;
roşu. şoară pentru sporirea producţiei, penJ
tru o calitate superioară a produse-f
ROMAN NAN lor.
corespondent
Aşa n-au născut şi se nasc de alt-'
fel marile înfăptuiri. Aşa izbutesc hu-
nedorenii să producă acum în numai
6 zile producţia de oţel şi în 17 zile
producţia de fontă realizată în între
gul an 1944.
GH. CALINESCU.
ale preţuirii acordate de statul nostru
oamenilor muncii.
I ÂP
..fira 10. In sunetele fanfarei, co Comuna llia a întîmpinat Mitingul a fost deschis de
loanele de oameni ai muncii se în sărbătoreşte cea de a 17-a ani tovarăşul Teodor Vasiu, pre
dreaptă spic tribună. Colectivele de versare a eliberării patriei noas şedintele Comitetului executiv al
muncitori ale întreprinderii de construc tre de sub jugul fascist. Gea Sfatului popular raional, care ă
ţii drumuri Haţeg, poartă un imens murile caselor, erau pline cu dat cuvîntul tovarăşului Con
panou reprezentînd graficul realizări flori, pe clădiri se găseau ta
lor obţinute de ei: depăşirea planu blouri, lozinci, drapele. stantin Covaci, membru al bi
lui de producţie cu 30 la sută şi rea
De dimineaţă oamenii mun roului Comitetului raional do
lizarea de economii în acest an în cii din llia şi raion, îmbrăcaţi
valoare de 1.700.000 lei. Grafice asemă în frumoase costume naţionale, partid, care a vorbit despre re
nătoare poartă şi muncitorii de la I.I.L.
„Vasile Roaită“, fabrica „Ceramica“ •purtînd drapele, lozinci, panouri, zultatele obţinute de poporul
din Baru Mare, întreprinderea fores grafice s-au îndreptat spre se
diul sfatului popular raional romîn în cei 17 ani de la elibe-i
tieră din Haţeg etc. Sosesc apoi sa unde a avui loc. mitingul.
lariaţii de la U.R.C.C., Spitalul unifi rare. i'
cat, cooperativa „Retezatul“, ceferiştii
depoului şi staţiei Subcetatc şi Haţeg SILVIU CERCEA!
dc. Şirul delegaţiilor sosite din G.A.C. corespondent ‘
este mai mare faţă dc.anul trecut. Nu
mărul gospodăriilor colective a sporii
şi el şi alături de colectiviştii din To-
teşti, Pîriişa, Bcrthelot, Ostrov, au ve
nit la marca sărbătoare şi colectiviştii
din Băcşti, Sălaşul Superior, Livadia,
Pui şi uin celelalte sate unde au luat
fiinţă noi gospodării colective.
Mitingul oamenilor muncii din ora
şul şi raionul Haţeg a fost deschis
de Iov. Gheorghe Oprinescu, secretar
al Comitetului raional de partid
Haţeg. A luat apoi cuvîntul tov.
Leontin Draia, preşedintele Comite-
tului executiv al Sfatului popu
lar raional, care a vorbit des
pre măreaţa sărbătoare a poporu
lui nostru, trccînd în revistă succesele
Recent la Călan a fost terminat parţial un nou agre g a t d defurgic — staţia dş co cs brichete, la care s-a şi aprins cu care oamenii •Mmcij dc pe melea
focul pentru uscarea coşului de fum. gurile hnţcgnnc a • întîmpinat aceas
IN FOTO.; Vedere p a rţia lă a staţiei de cocs brichete. tă sărbătoare. Pe scena sălii feştive
