Page 81 - 1961-08
P. 81
DRUMUL SÔGIAL1SMULU1 Nr. 2074
cefeF i s i i i i i i si me ri a| F R V N T A Ş I
CII N S Y IE L O R I >.—<r-'r—'t’'’r^r”**¦ S ig u ra n ja c irc u la
Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la prin economiile de com bustibil convenţional, aşa a J W Vvv
cipalele criterii ale întrecerii socialiste în cin sporit volumul utilajului rulant revizuit, aşa
stea aniversării partidului au trezit un entu au scăzut deranjam entele pe liniile de comuni- F a p tu l s - a p e tr e c u t p e la sîn t m u lt m a i n u m ero a se. In
ziasm deosebit în rîndurile ceferiştilor din tr im e s tr u l II p la n u l p r o d u c
‘ Simeria. Hi s-ail a n g a ja t ca în anul în curs caţii şi semnalizare. Aşa, patru unităţi ceîeris- 1 ju m ă ta te a lu n ii a p rilie a a - ţie i g lo b a le a fo st r e a liz a t in 3
[ să depună eforturi deosebite pentru ca siderur- p r o p o r ţ i e d e 135 la s u tă , ia r
¦ giştii din Hunedoara şi Călan, minerii din te din Simeria — depoul de locomotive, staţia 3 c e s t u i a n . L ă c ă t u ş u l cie r e p ro d u c tiv ita te a m u n cii d e p ă
• Valea Jiului şi ceilalţi oameni ai muncii din ş ită c u 54,8 la su tă . In c o n
regiune, să nu aibă greutăţi cauzate de tra n S im eria-triaj, revizia de vagoane şi secţia -j v iste M ih a i M a te i u rm ă re a cu tu l zilei d e 20 a u g u st se lu
sportul feroviar. O rganizaţiile de partid din c r a în c ă d e la 1 iu lie a.c.
unităţile ceferiste simeriene au luat noi m ă CT-4 — au cîştigat întrecerea socialistă des- -j a te n ţie p r e g ă tire a u n u i tren
suri pentru mai buna organizare a procesului
de producţie. Cei mai buni oameni, membri şi făşurată în trim estrul H al acestui an, pe re- J ă s m a rfă . V erifica cu g r ijă
candidaţi de partid, au fost puşi să m uncească
gionala G.F.R. Tim işoara. Patru unităţi frun- 3 fie c a r e ro a tă , fie c a r e osie. A -
în posturile de m are răspundere, acolo unde e
taşe pe regionala Tim işoara ! E un succes care 3 su p ra u n ei ro ţi s -a o p rit m a i
mai g r e u ; indicii de pian au fost analizaţi
rînd pe rînd în adunările de partid. face cinste celor ce l-au în re g istra t; e un nou i m u l t : i s-a p ă ru t de cu m R e zu lta te le a cestea bune
^ Aşa au fost obţinute depăşirile mari de plan,
imbold în m uncă, o obligaţie la o activitate şi -j a v ă zu t-o că a re c e v a d efect. sîn t în m a r e p a r te o u r m a r e
h J u J .—I w.? v j U U w J — f
mai avîntată. Zilele trecute, cu prilejul înmî- -j A c e r c e ta t- o a p o i a te n t, in a felu lu i c u m se r e p a rtize a ză
nării diplomelor de fruntaşi, ceferiştii de la ) a m ă n u n t şi ş i-a d a t s e a m a a ici sa rc in ile d e p la n , c u m se
cele patru unităţi s-au an g ajat ca în viitor să J c ă - i d e p la s a tă p e osie. N -a creea ză co n d iţii p e n tru rea li
ridice şi mai sus steagul întrecerii pentru a j m a i s ta t n icio c lip ă p e g în - z a r e a lor, c u m s e u r m ă r e s c
reedita succesele obţinute. Sîntem convinşi că 1 ? d u ri. A a n u n ţa t im e d ia t, v a - e le .
an g ajam en tu l lor va fi îndeplinit. } ş g o n u l a fo st scos d in g a rn i- S -a s ta to r n ic it a ici o b ic e iu l
( tu r ă şi a p o i rep a ra t. D e fe c- c a in fie c a re lu n ă , d u p ă c o n
1 la bias, spre mai ine împreună cu brigada pe ( tu l, c a re ar fi p u tu t u şo r sfă tu irile de p ro d u c ţie să
care o conduce, mecani
cul de locomotivă Gheor- \ trec e n e o b serv a t, p u te a a vea se a lc ă tu ia sc ă p la n u ri d e m ă
ghe Cioară de la depoul
C.F.R. Simeria a economi \ u r m ă r i g r a v e : In c u rsă , ă e - suri. A p o i, s ă p tă m în a l — lu n i
sit în ultimele 5 luni 43
tone combustibil. L p la sa re a ar fi crescu t şi d e- d im in e a ţa — a c e ste p la n u ri
In întrecerea desfăşurată anul trecut gulile din primul trimestru şi a luat t r a ie r e a e ra sig u ră . A şa însă, să fie a n a liz a te de că tre
între unităţile ceferiste din ţară, colec măsuri de îndreptare.
tivul nostru de muncă a reuşit să se <? d a t o r i t ă a t e n ţ i e i v r e d n i c u l u i c o n d u cerea secţiei şi b in e în
situeze pe locul I, fapt pentru care a Şi realizările sînt mult mai fru.
primit drapelul de stafie fruntaşă pe ra moaşe. In trimestrul I[ planul produc > lă că tu ş, a c c id e n tu l a fo st ţe le s îm b o g ă ţite. L a a c este
mură. Aceasta după ce în trimestrele ţiei globale a fost realizat în proporţie
II şi HI ale aceluiaşi an, primiserăm de 139,2 la sută. In aceeaşi perioadă / evita t. şed in ţe de a n a liză să p tă m l-
diploma de fruntaşi pe regionala G.F.R. indicatorii de bază au fost realizaţii
Timişoara. după cum urmează : tone expediate — t* n a le , ş e d in ţe o p e ra tiv e , sîn t
2S9 la sută, osii încărcate — 266 la
Fără îndoială succesele obţinute au sută, osii descărcate — 170 la sută, PRINCIPALA N O A S TR A PR EO C U PAR E; < D a r cite a sem e n e a fa p te nu in v ita ţi să p a r tic ip e şi fr u n
constituit pentru noi un imbold în osii în tranzit cu prelucrare — (24 de va-
muncă şi ne-au îndemnat la eforturi la sută, staţionare la încărcări-descăr- <> î n t i l n e ş t i l a r e v i s t a C ăci fie- ta ş i in p ro d u c ţie , p r e c u m şi
deosebiie pentru a le reedita. Aşa se cărl — 115 ta sută, călători expediaţi <! g o a n e d i n S i m e r i a !
face că începînd din primele zile ale — 118 Ia sută, regularitatea circula
anului în curs, fiecare membru al co ţiei — 95,55 la sută. Iată deci pentru Economisirea combustibilului < c a re m u n cito r, p rin m u n ca c e i c a re a u a b a te ri. In felu l
lectivului nostru s-a străduit oa la lo ce am cîştigat întrecerea.
ial său de muncă treburile să mear L sa d e si c u si, r e m e d ia z ă d e - a c esta se p o a te u rm ă ri r e a
gă cît se poate mai bine. La sfîrşiţul Un succes însă trebuie să aducă
trimestrului I însă, cînd s-a făcut bi după sine un altul. Noi vrem să cîş- $ fecte, e v ită a c cid en tele de liza re a fie c ă ru i in d ice , p o t fi
lanţul întrecerii, am constatat că alţii tigăm întrecerea şi în trimestrele ur
ne-au luat-o înainte. mătoare. Rezultatele obţinute pînă Pe tovarăşii Pavel Erdei, se p ro d u c ţie i g lo b a le cu 11,51 la S -a realizat acest lucru în spe ^ circu la ţie. I n tim p la r e a a fâ - lu a te m ă su ri im e d ia te a co lo
acum ne dau speranţe. In iulie am de cretarul organizaţiei de partid sută, iar productivitatea m uncii cial pe ru tele C aransebeş şi Coş-
Faptul i-a ambiţionat şi mai mult păşit planul producţiei globale cu 33 de la depoul de locom otive din cu 15,90 la s u t ă ; c îştig u l m e lariu. N um ai în luna iulie m e ^ c u t c a în lo c u l r e s p e c tiv să u n d e a c tiv ita te a p ra ctică c e
pe oamenii noştri, munca a început să la sută; în august ani îmbunătăţit re Sim eria şi Teodor P urdea, şeful d iu a c re sc u t cu 5,97 la su tă , c a n ic ii de pe lo co m o tiv a 50.124
se desfăşoare cu şi mai mult elan. gularitatea circulaţiei Ia 99 la sută şi depoului, i-am găsit discutind Iar la consum ul de com bustibil a u e c o n o m is it 32,1 to n e c o m \ fie lă c ă tu ş u l M a te i. P u te a fi re. A şa a fo st re zo lv a tă p r o
Programul de circulaţie şi compunere- am redus media de staţionare cu 2 convenţional s-au econom isit bustibil convenţional.
descotupuncre a trenurilor a fost tot la sută. Ceea ce înseamnă că avem un plan de m ăsuri p entru îm 1.772 to n e. De la În c e p u tu l a n u \ i n s ă l a f e l d e b i n e !f i o r e l b le m a a p ro vizio n ă rii cu m a
deauna respectat. Media de staţionare, şanşe... b u n ă tă ţire a m uncii pe viitor. lui şi p în ă acum noi am econo Trebuie de asem enea rem ar
ca urmare a acestui fapt, a fost sim m isit a p ro x im a tiv 4.300 to n e cată — a reluat tovarăşul P ur L C h iciu , N ic o la e Irim ie sau teria le, re p a ra re a v in ciu ri-
ţitor redusă. Organizaţia de partid a IO SIF 1SAI !ÎNTREBARE: C ititorii z ia ru com bustibil convenţional. dea — calitatea bună a rep ara
analizat cu simţ uc răspundere nere secretarul organizaţiei de partid lui n o stru a r fi bucuroşi să afle ţiilor curente. Echipa condusă < o rica re a ltu l. In m o d sig u r lo r etc.
pentru care rezultate aţi cîşti ÎNTREBARE : S -a econom isit de Aurel Vesa, precum şi lăcă
staţia Simeria-triaj gat în trecerea. V reţi să le satis- o m are cantitate de com busti tuşii Ioan Şolea şi Tiberiu Fol- <• d e f e c t u l a r f i f o s t o b s e r v a t . A
faceţi această dorinţă ? bil. Aţi p u tea să ne sp u n eţi cum
s-a reuşit acest lucru ? teanu, au executat totdeauna I Ş i a tu n c i m a i p o a te m ira p e In trim e stru l I al a cestu i
RĂSPUNS : Cu cea m ai m are lucrări de cea m ai bună calita an c o le ctiv u l reviziei d e v a
p lăcere — n e -a sp u s tov. P u r RĂSPUNS: D esigur — a In te. La aceasta a dus — bin eîn j c in e v a f a p tu l c ă în to t c u rsu l g o a n e a a v u t in d ici d e p la n
dea. în cursul trim estrului II tervenit tov. Erdei. încă de la ţeles — m ăsurile luate de către rid ica ţi. C u to a te a c e ste a n -a
al acestui an, colectivul de m u n începutul anului, principala organizaţia de p artid în urm a . t r i m e s t r u l u i 11 r e v i z i a d e v a - o c u p a t lo c u l I în în tre c e re .
că al depoului de locom otive noastră preocupare a fost eco unei analize a m uncii sectoru D e ce ? P en tru că un m u n
din Sim eria a depăşit planul nom isirea com bustibilului. Şi lui de rep araţii, cînd s-au con > g o a n e n - a a v u t n ici u n a c- c ito r s - a a c c id e n ta t u ş o r la
aceasta pentru că ne-am dat s ta ta t unele deficienţe. u n d eg et. C eea ce b in eîn ţeles
? c ld e n t de circ u la ţie ? F ără n u s -a r e p e ta t în trim e stru l
ÎNTREBARE : în trecerea, de 11. A c e s t l u c r u d o v e d e ş t e c ă
sigur, continuă. Ce p ărere aveţi, Ş în d o ia lă că nu. D e fa p t şi lu p ta p e n tru titlu l de fr u n
p u te ţi ocu p a şi în viitor u n loc ta ş i e fo a r te strîn să . C o le c
fru n taş? •p p e n t r u a c e s t l u c r u co lecti tiv u l r e v iz ie i e h o tă r it în să
să c u c e r e a s c ă lo c u l I şi în
RĂSPUNS : Nici nu ne gîn- v u l r e v iz ie i a c îş tig a t în p e tr im e s tr e le III şi IV.
rio a d a re sp e c tiv ă în trecerea
so cia listă p e reg io n a lă .
D a r a cesta este n u m a i un
a sp e c t al m u n cii c o lectivu lu i
[de la r e v iz ie . S u c c e s e le p e n
tru ca re d ip lo m a d e fru n ta ş p e
r e g io n a lă se află la S im eria
seam a că-i o su rsă valoroasă dim altfel — n e-a răsp u n s e n
de econom ii, d ar care cere m u n tuziasm at tovarăşul Purdea. In Cu deranjamente minime
că pentru a o valorifica. In a- august, am depăşit planul de
cest scop am lu at m ăsuri ca producţie cu peste 4 la sută,
flecare locom otivă să fie revi iar p roductivitatea m uncii cu Secţia de centralizare şi tele scară activitatea colectivele de
zuită după program , pentru ca 6 la sută. In num ai două decade comandă nr. 4 Simeria are o muncă ale acestei secţii. Oa
in a c e s t fel s ă fier e lim in a tă o r i mare rază de activitate. Coş- menii secţiei CT 4 sînt cei care
ce defecţiune tehnică. am econom isit 320 to n e co m lariu, Săvîrşin, Zlatna, Cugir, veghează zi şi noapte la liniile
bustibil convenţional. Aşa că, Bouţari, Lupeni, Hunedoara — telefonice şi telegrafice, precum
Econom ii de com bustibil au repet, avem toate posibilităţile iată reţeaua pe care îşi desfă- şi ca sistemul de semnalizare
fo st obţinute şi pe seam a rem or- să ocupăm şi în v iitor u n loc să funcţioneze perfect.
cării trenurilor cu supratonaj.
fru n ta ş.
Chiar şi numai dintr-o suma
O OOCOCW OOOO; ata mu ooo oooooooooo ră prezentare a sarcinilor se
vede ce muncă de răspundere1
revine acestui personal, ce ca
lificare şi pricepere i se cere.
C ite 120 v a g o a n e -o re e c o n o m is e ş te ziln ic b rig a d a d e m a n e v r a n ţi c o n d u să d e şe fu l d s m a P e n tr u fa p tu l c ă au c îş tig a t lo c u l i in in tr e - #4 q o o r e v i z i a d e v a g o a n e ş i 4 9 . 0 0 0 l e i s e l ţ i a Şi, totuşi, în întrecerea desfăşu
C onstantin R ădulescu, din sta ţia S im eria-triaj. rată în trimestrul II pe regio
IN M ED A LIO N î C. K ă d u le s c u , d irijîn d p rin m ic ro fo n o p e r a ţiu n e a de c o m p u n e re a u n u i cere, c ele p a tr u c o le c tiv e d e c e fe r iş ti d in S i C T ~4 - D i n a c e s t e s u m e a u f o s t p r e m i a ţ i c e i nala C.F.R Timişoara, secţia
CT 4 a cîştigat locul I. Aceasta
m e r i a a u f o s t p r e m i a t e c u 2 5 0 .0 0 0 le i. 171.000 pentru depăşirea planului de
producţie cu 7,55 la sută, redu
tren. a p r im it d e p o u l, 8 2 .0 0 0 s ta ţia S i m e r i a - t r i a j , m a i m e r i t u o ş i m u n c i to r i. I a t ă c î ţiv a d in tr e ei. cerea preţului de cost cu 1.5 la
sută, reducerea numărului de
0 IOAN PĂCURARU este ® Cîte 400 lei au prim it şi cest an cu locomotiva mecani deran jamente cu 50 la sută, re
şef de m anevră şi lucrează în ducerea duratei deranjamentelor
sectorul de compunere al sta conducătorii de m anevră EMIL cului VASI LE TĂMAŞ n-au cu 31 la sută, reducerea numă'-1'
ţiei Sim eria-triaj. In ce-l pri rului întîrzierilor trenurilor cti
Imbold spre noi realizări veşte, n-a tăcut să întîrzie în BOZAN şi LAZĂR LUCA. avut nici o întîrziere la desti 12,3 la sută, reducerea duratei
acest an nici un tren. Cu alte întîrzierii trenurilor cu 13,7 la
a s» cuvinte toate trenurile forma • Ceferiştii sînt printre pri naţie. La fel cele tractate de sută etc.
te de brigada sa s-au încă1
D a , p a tr u u n ită ţi c e fe r is te d in S im e ria a u c îş tig a t lo c u l 1 in în tr e c e r e a p e r e g io n a lă l drat în program ul stabilit. mii care cunosc cînd minerii mecanicii MATEI RIGĂU şi Evidenţieri se cuvin deopotri
Pentru toate acestea, cît şl pen vă întregului colectiv. S-au re
E u n su c ce s r e m a r c a b il c a re f a c e c in ste c o le c tiv e lo r d e m u n c ă re s p e c tiv e . S u cc e su l în să se c ere tru alte merite, Ioan Păcura- şi cocsarii îşi intensifică efor IOSIF ALBU. Cei trei meca marcat în special electromeca
d e zv o lta t. R e a liză rile v iito a r e tr e b u ie să fie şi m a i fru m o a se. ru a fost prem iat cu 525 lei. nicii Ironim Bonţa, Ilie Cîrnu şl
turile. Ei au atunci de tra n nici s-au rem arcat însă şi în Alexandru Zolotan, prin inter
I a tă c e n e -a u d e c la ra t în le g ă tu r ă cu a c e st lu c ru c îţiv a lu c ră to ri d e la c e le p a tr u u n ită ţi. ® Ml HAI PRĂJAN lucrează venţiile lor prompte şi'sigure la
de asemenea în staţia Simeria- sportat mai multe vagoane cu lupta pentru economisirea orice defecţiune.
triaj. El este conducător de
m anevră la cocoaşa de triere. cărbune şi semicocs. Dar a- combustibilului. Ei au reuşit P ag in ă realizată de :
Aplicînd metoda de compune
re prin descompunere la tre cest lucru cere eforturi spori ca lunar să reducă, în medie, N. ANDRONACHE
nurile de Peştiş, obţine zilnic
economii de 120 vagoane-ore. te din partea ceferiştilor, care consumul specific de combus F oto: 1. TEREK
Cu aceeaşi metodă el obţine
Cît mai mult cărbune economisit însem nate economii şi la gar trebuie să asigure vagoane la tibil convenţional cu 16-17 la
niturile pentru Petroşani. Mi
hai Prăjan a îost prem iat cu timp şi bune. la tă ce sarcini sută. Fiecare dintre ei a fost
400 lei.
Cel mai important succes ob fruntaşi şi pe viitor. Locyl I ta să remorcăm cît mai multe im portante are de îndeplinit prem iat cu cîte 900-1.000 lei.
ţinut de colectivul nostru în a- însă, nu se cîştigă uşor. Deci trenuri cu supratonaj.
cest an este fără îndoială econo va trebui să depunem şi mai lăcătuşul de revizie EMIL 0 Cîte 500 lei au prim it şi
misirea celor peste 4.300 tone multe eforturi. Brigada pe care Muncind în acest tel brigada
combustibil convenţional. Acesta o conduc se va strădui să facă noastră se angajează că va re BENŢÂ şi tovarăşii lui. In a- îochiştii Ml HA! SUSA si ILIE
de fapt a cîntărit mult cînd s-a o revizuire mai bună locomoti duce în fiecare lună consumul
stabilit cîştigătorul primului loc vei şi o ungere perfectă şi eco de combustibil convenţional cu cest an Benţa a conclus echi CONSTANŢI NOVICE
pe regională. nomică. De asemenea vom cău- 10 la sută.
pa de reparaţii a vagoanelor • De la CT-4 au fost pre
Cum e si firesc vrem să fim PETRU STÂNCIU
mecanic de locomotivă pentru cărbune cocsiîicabil. Şi m iaţi printre alţii electrom eca
Spre Socul I pe ţară minerii n-au avut obiecţii. Peti“ nicii IRON1M BONŢA şl
tru aceasta vrednicul lăcătuş ă IOAN BARTOŞ cu cîte 900
prim it drept prem iu 710 lei. lei, ALEXANDRU ZOLOTA-
Si la tel ca el lăcătuşul MI RU cu 800 lei şi ILIE CÎRNU
MAI MATEI.
® Trenurile remorcate în a- cu 600 lei.
Anul trecut am cîştigat drapelul de va trebui să ne Intensificăm eforturi- r.e astfel în procesul tehnologic. De s r v v c o o OOOOOOOO OOO SOOC-OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC-
unitate fruntaşă pe ţară, anul acesta, le, să muncim mai organizat, pentru asemenea, voin urmări cu multă aten ONOAVKF
tn cel de-al doilea trimestru, , locul I a obţine realizări şi mai frumoase. To ţie utilizarea Ja maximum a fiecărui
pe regională. Oare ne-ar sta bine ca varăşii din tura în care muncesc eu vagon.
de-acum înainte să rămînem în coa sînl holărîţi să lupte cu toate forţele
dă ? Fireşte că nu. Vrem să cîştigăm Dintru ca fiecare tren să fie compus CONSTANTIN DIACONESCU, (I f.
şl în acest an locul I pe ţară. De aceea infr-un timp cît mai scurt, încadrîndu- şef de manevră
Vom fi la înălţime
N e dăm seam a că de m u n ca P e n tru c a să n u a v e m în să şc o a la d e c a lific a r e o a m e n i n oi,
n o a s tr ă d e p in d e în m a r e m ă d e ra n ja m e n te , e n e v o ie să se cu p e rsp e c tiv ă , b in e sele c ţio n a ţi.
su ră b u n u l m e rs a l c ircu la ţiei p e e x e c u te lu cră ri d e în tre ţin e re 'A vem în să n e v o ie d e m a i m u lt
c a lea fera tă . D e a ceea n e v o m d e bu n ă ca lita te . In a cest sco p sp rijin d in p a r te a fo ru rilo r n o a s
stră d u i ca n u m ă ru l d e ra n ja v o m in ten sifica c o n tro lu l c a li tr e su p erio a re. D eseo ri n i se
m e n te lo r să sc a d ă c ît m a i m u lt, tă ţii a su p ra tu tu r o r lu cră rilo r. în tîm p lă să n e lip sea scă u n e le
b a c h ia r să n u ex iste d e ra n ja D e a s e m e n e a , n e v o m o c u p a în m a teria le.
m e n te . ş i e p o sib il a c est lu m a i m a re m ă su ră d e c re ştere a In ce n e p riveşte, p r o m ite m
cru . In lu n a a u g u st d e p ild ă , ca lifică rii o a m e n ilo r. V o m p r a c c ă v o m fi la îriă lţim e şi p e v ii
p in ă în 20, n - a m a v u t d e c ît 2 tic a p e sca ră m a i la rg ă m e to d a to r. \«
in s tr u c ta je lo r p e te r e n la lo c u rile
d e ra n ja m e n te şi a c elea d e scu rtă IOAN CRIŞAN
tehnician la C.T.-4
d u ra tă . d e m u n că , şi v o m trim ite la
Nici un accident de circulaţie
A ceasta este lozinca sub care rii. Se va pune m are accent pe m a te ria l de greşeli, ci şi m oral, MATEI RIGAU LAZAR LUCA IOAN DUSA NICOLAE iRlMIE
va m unci colectivul no stru de efectuarea probelor de frînă, în fa ţa în treg u lu i colectiv. mecanic de locomotivă la
acum înainte. D oar vrem să deoarece în această direcţie m ai depoul C.F.R. Simeria. In luna conducător de manevră în electromecanic în staţia CT-4 lăcătuş la revizia de vagoa
avem încă lipsuri. De asem e îm p reu n ă cu tovarăşii de august brigada sa a economi staţia Simeria-triaj. Toate tre Simeria. întotdeauna a interve ne din Simeria. Nici un vagon
ocupăm în acest an locul I pe (m u n c ă d in t u r a in c a re lucrez, sit 7,2 tone combustibil con nurile compuse de echipa sa nit cu succes la defectele in revizuit de el n-a avut vreun
ţabă. Ce vom face p en tru acea nea vom extinde pe scară m ai venţional. se încadrează în program. stalaţiilor de semnalizare. detect de circulaţie.
sta ? larg ă în tr-a ju to ra rea in tim pul sîntem h o tărîţi ca din vina n o a
serviciului. F iecare om , ia. pos stră să nu existe nici un acci
Echipa complexă va verifica tul său, va răspunde nu num ai dent de circulaţie.
în m od deosebit calitatea unga VIOREîi CHICIU
lăcătuş de revizie