Page 82 - 1961-08

Mr; 2014 araasçw3KS=»aa^J^Ba^ ..____ _ _ __ ««SWiltja^^AA'ail^ l » *^
Preocupare pentru calitate
Muncitorii, tehnicienii şi inginerii fa­
bricii de cherestea Sebeş, concomi­
tent cu realizarea planului dc produc­
ţie, acordă o atenţie deosebită şi îmbu-
jţStăţirii calităţii produselor. La depo­
zitul dc buşteni, unde se strînge tot
niaIerlaiul lemnos, fie transportat pe
apă prin plutire de la zeci de kilo­
metri pe Valea Sebeşului, fie cu ca-'
mioanelc sau pe liniile ferate, fiecare
bucrtă de lemn este minuţios anali­
zată, dîndu-i-se utilizarea cea mai co­
respunzătoare. Aici se sortează buştenii
pentru debitat în cherestea; de aici
ec expediază lemnul către exploată­
ri te miniere din ţa ra ; aici lemnul ne­
cesar Fabricilor de celuloză este rete­
zat Şi curăţit de coaje, iar bucăţile mai
'iecurte de 1 metru sînt îndreptate spre
eeclia talaj' industrial a fabricii etc.
In hala de gatere buştenii sînt trans­
formaţi în cherestea, scrndtrrile, du­
lapii, riglele şi alte sortimente capă­
tă dimensiuni precise, datorită grijii
cu care lucrează gateriştii şi ceilalţi
tovarăşi, ai lor. In depozitul de cheres­
tea. marfa debitată trece bucată cu bu­
cată prin (mintie iscusiţilor sortatori,
care o clasează după calităţi şi dimen­
siuni, în funcţie de standardele sau
normele în vigoare. Despre felul curai
este prelucrată şi sortată cheresteaua
la fabrica Sebeş vorbesc cifrele.
tu semestrul I, bunăoară, procentul
clwr stelei dc calitate superioară a
crcvnt de la 34,35 Ia sută, la 37,63
)-<> sută. Rczuit.ile asemănătoare s-au
obţinut .şi in luna tiwMS
In cinstea silei de 23 A ugust brigada condusă u: Elisa-
bela Popa de !a secţia m obilate a fabricii „Vidra“ din Orăştie,
a realizat economii la preţul de cost in valoare de 4.000 lei.
IU FOTO : şefa de brigadă Elisabeta Popa în tim pul lu ­
cru; ;i.
Planeta noastră trăieşte în
prezent zile istorice. In Uniunea
Sovietică a fost publicat recent
proiectul noului Program al
' P.C.U.S. — program ul construi -
jrii societăţii comuniste în
U.R.S.S. în tre ag a lume acordă
o uriaşă atenţie acestui eveni­
ment. „Un plan gigantic al
păcii şi al belşugului“, „Carta
lumii noi“, „Programul idealului
comunist“ — acestea sint cîteva
din titlurile ecourilor de peste
hotare.
Presa occidentală nu publică
de obicei m ateriale despre pro­
gramele Partidului Comunist.
Dar în cazul de faţă este vor­
ba de un document de o ase­
menea forţă, de o asemenea
im portanţă internaţională incit
ea nu-1 poate trece sub tăcere.
Ziarul „R aynold’s Neus“ scrie :
„Occidentul n-a fost în stare
pînă în prezent să vină cu
perspective atit de măreţe".
Da. intr-adevăr comuniştii din
U.R.S.S. au publicat un docu­
ment care deschide epoca cea
mai m ăreaţă din istoria poporu­
lui sovietic şi a întregii ome­
niri — epoca construirii socie­
tăţii comuniste.
Ais din ce construi
Comunismul — visul celor mai
înaintate m inţi ale omenirii des­
pre o viaţă luminoasă — de­
vine o re a lita te vie. Cît de de­
parte a ajuns Uniunea Sovieti­
că, dacă îşi poate propune în
mod practic sarcini care pînă nu
'de m ult erau considerate de
domeniul unui viitor îndepăr­
ta t I Au! tre c u t doar peste 40
Ide ani de la adoptarea celui
de-al doilea program al P.C.U.S.
— planul construirii socialismu­
lui în U.R.S.S. — cînd m arele
Benin a spus că în programul
respectiv nU trebuie date tr ă ­
săturile viitoare societăţi comu­
niste deoarece aceasta ar fi
ireal, întrucît nu era creat încă
materialul pentru o asemenea
orlnduire. Construcţia comu­
nismului a fost pusă atunci nu-
w ai ca un scop al partidului.
Cum situ a ţia este alta, P.C.U.S.
a şi elaborat schiţa noii socie­
tăţi, 'dispune de constructori şi,
!Sxprimîn'du-ne în mod plastic
Despre preocuparea colectivului de
aici pentru îmbunătăţirea calităţii vor­
beşte şi faptul că în urma expedierii
a mii de m.c. cherestea, refuzurile sau
resortările din partea beneficiarilor au
fost neînsemnate,
Gu acelaşi elan lucrează şi colecti­
vul secţiei de binale, care îşi depă­
şeşte cu regularitate planul de pro­
ducţie.
Acelaşi lucru se poate spune şi des­
pre muncitorii de la fabricarea lăzilor.
In această secţie se confecţionează bi­
nar zeci ds mii de lăzi de diferite
tipuri pentru consum infern şi export.
Fiecare scîndurică este aşezată la lo­
cui' ei, fiecare cui bătut cu grijă. Pen­
tru a da produse de calitate cît mai
bună, colectivul de conducere al fabri­
cii se străduieşte ca zi de zi' condiţiile
de muncă să fie cît mai bune. Astfel,
este aproape terminată o nouă bală
unde urmează a fi montate două ma
şini moderne pentru producerea de fa-
laj industrial, care va intra nu peste
mult timp în funcţiune.
In lupta pentru îmbunătăţirea cali­
tăţii produselor s-au evidenţiat tova­
răşii Matei Diir, gaterist, Simion Ga-
vrilă, circulărist,. Virgil Stan.ciu, tîm-
plar, Rozina Moina?, circularistă în
secţia lăzi, Gheorglie Rotarii, maşinist
secţia de talaj şi alţii.
CLEMENT BOBEA
preşedintele comitetului
.smaicauiim i.r. e>eceş
fo=
cu cuvintele lui Lenin, există
m aterialul din care partidul a
început să clădească societatea
comunistă...
Esenţa principalei
sarcini economice
a U . R», S ,
Lenin a subliniat că progra­
mul partidului trebuie să fie
In acelaşi tim p şi planul „con­
strucţiei economice“,, care indi­
că cum Rusia poate trece pe
o adevărată bază economică ne­
cesară comunismului. Tocmai a-
ceastă idee leninistă stă la baza
proiectului de Program. Pla­
nul de făurire a economiei co­
m unism ului ocupă un loc cen­
tral în acest document. In p re ­
zent principala sarcină economi­
că a partidului şî a poporului
sovietic constă in aceea că „In
curs de două decenii să creeze
baza tehnico-m aterială a comu­
nism ului“.
In decurs de 10 ani volumul
producţiei industriale va creşte
de 2,5 ori, iar în decurs de 20
de ani de cel p uţin şase ori.
Aceasta va asigura pe deplin
dezvoltarea ram urilor economiei
naţionale care produc mijloace
de producţie şi obiecte de con­
sum.
Crearea bazei tehnieo-m ate-
riale a comunismului constituie
principala condiţie a trecerii la
comunism. F ără un asemenea
salt uriaş în domeniul econo
miei nu pot apare şi. nu se
pot m aturiza celelalte premise
m ateriale şi spirituale ale fazei
superioare a comunismului —
dispariţia deosebirilor dintre o-
raş şi sat, dintre m unca fizică
şl intelectuală, transform area
muncii în primă necesitate a
omului, creşterea uriaşă a con­
ştiinţei comuniste şi a nivelului
cultural aî membrilor socie­
tăţii.
Nu este aşa cum ar fi vrut
dl. Sehwartz.
In tendinţa sa de a calomnia
cu orice preţ. planul, grandios
al ereşterii bunăstării m ateriale
m u kw n m e m is m w r
Imil HIIHHI1BB3>WBggBMBB3B^SWSr*K*WaWMi
C om unistul
Constantin Ta-
iiisiav, cuptorar
ta Uzina m eta-
lo-chimică din
Ziaina, depăşeş­
te lunar planul
cu 3—4 la sută.
In fotografie:
Constantin Ta-
nislav la locul
de muncă.
P e n tru a s ig u ra re a fo n d u lu i
c e n tra liz a t d e p ro d u s e a g ric o le
Veniturile noastre
vor ii mai mari
Gospodăria noastră colectivă a cul­
tivat în toamna anului trecut grîu pe
lL0’ iiectare.
Inlr-una din adunările generate, co­
lectiviştii hotărîseră să vindem statu­
lui pe bază de contract 40.000 kg.
grîu.
Datorită faptului că am folosit nu­
mai săminţă de înaltă productivitate,
eă am arat o mare parte din teren cu
maşinile S.M.T. şi mai ales că s-a
efectuat plivitul pe întreaga suprafa ¦
ţă însăminţată cu grîu la timpul op­
tim, recolta anului acesta a. fost foar­
te bună. Producţia medie de grîu la
hectar a întrecut cu circa 1.000 kg.
grîu pe cea realizată în anul trecut.
Aceasta a făcut ca într-o altă adu­
nare generată, ţinută cu cîteva* săp­
tămâni în urmă, colectiviştii din gos­
podăria noastră să hotărască supli­
mentarea cantităţii de grîu contracta­
tă cu sfatul cu încă 7.000* kg. Aceas­
ta înseamnă că veniturile obţinute de
la cultura vegetală ver spori cu ce!
puţin 12.000 lei, ceea ce va permite ca
şi veniturile în bani repartizate la zfua-
rattneă membrilor gospodăriei să spo­
rească.
Întreaga cantitate de grîu contrac­
tată cu statul (47.180 kg.) a fost.
transportată ia baza de recepţie încă
de Ia arie.
Deocamdată n-am împărţit încă
avansul de 40 Ia sută. Din calculele
făcute reiese însă că vom repartiza
cîte 3 kg. grîu la zi-muncă,, iar pe
întregul an, cu toate că am prevăzut
să repartizăm 4 kg. grîu, noi sperăm
să dăm mai mult de 5 kg
Sînt colectivişti în gospodăria noas­
tră ca de pildă Toma Anghel lui Niţu,
Emil losif, Toma Istrate, Alexandru
Fleşer şi alţii, care vor primi anul
acesta, numai .grîu, peste. 2.000 kg. fie­
care. Far în bani, s-au repartizat deja
2 avansuri a cîte 6 tei la zi muncă.
de I. MIKAILQV,
observator politic al Agenţiei
de Presă Novosti
a poporului sovietic, G. Schwarlz,
observator american, a început
să afirm e imediat după publi­
carea proiectului de Program
că, chipurile, a fost neglijată
problema producţiei mărfurilor
de larg consum în favoarea dez­
voltării industriei grele. Dar
dacă arunci numai o privire a-
supra capitolului respectiv din
Program, constaţi cu uşurinţa
că principala sarcină a indus­
triei grele — „este de a satis­
face mai bine şi mai deplin ce­
rinţele vitale ale omului, ale
societăţii sovietice“.
In capitolul special cu privi­
re Ia producţia bunurilor de
consum popular se spune :
„P.C.U.S. va îndrum a eforturile
spre asigurarea creşterii rapide
a producţiei obiectelor de con­
sum popular. Resursele crescin­
de ale industriei trebuie să fie
folosite, intr-o* măsură to t mai
m are pentru satisfacerea m ulti­
laterală a nevoilor oamenilor
sovietici, pentru construirea şi
utilarea întreprinderilor şî insti­
tuţiilor de deservire social-cuî-
tu ra lă a populaţiei. P aralel cu
dezvoltarea în ritm accelerat a
tuturor ramurilor industriei u-
şoare şi alim entare, In produc­
ţia întreprinderilor industriei
grele va creşte ponderea obiec­
telor de consum popular“.
Programul prevede, de aseme­
nea, crearea, paralel cu o pu­
ternică industrie, a unei agri­
culturi înfloritoare m ultilateral
dezvoltate şi de o înaltă pro­
ductivitate, care va asigura un
belşug de produse alim entare şi
de m aterje primă. Volumul to ­
tal al producţiei agricole va
spori în zece ani de circa două
ori şi jum ătate, ia r în 20 de
ani — de 3,5 ori. Această creş­
tere va depăşi cererea creseîndă
de produse agricole. Din ce re ­
iese acest lucru ? Producţia glo­
bală a culturilor cerealiere va
a l s ta tu lu i
lată deci că suplimentarea contrac­
tului cu încă 7.000 kg. grîu, nu a
micşorat cu nimic veniturile membri­
lor gospodăriei noastre colective Dim­
potrivă, banii primiţi în plus vor mări
valoarea zilel-miincă.
ANGHEL AVRAM
preşedintele G.A.C. din Baiomir, produse agricole şi animaliere, am
raionul Orăştie
Răspundem prin fapte
grijii ce ni se poartă
In întreaga activitate, noi primim un
ajutor de preţ din partea partidului
şi al statului. Prin grija lor, în gos­
podăriile noastre colective se trimit
numeroase cadre de specialitate care
ne îndrumă cum să. procedăm pentru
a smulge pămîntuiui rod tot mai bo­
gat, ni se pun la dispoziţie maşini
agricole de înaltă productivitate, în­
grăşăminte chimice etc. in plus, an de
an, primim însemnate sume de bani
drept credite pe termen lung şi fără
dobîndă pentru a ne dezvolta multila­
teral gospodăria, iar prin unităţile
cooperaţiei de consum avem posibili­
tatea să ne procurăm orice mărfuri de
uz gospodăresc. Gum putem să răsplă­
tim la rîndut nostru aceste binefaceri?
Prin asigurarea din surplusul nostru
F ie r-v e c h i p e n tr u u ţe lă p ii
Tinerii din* raionul Brad mo­
bilizaţi de ofganfzăiiile IJ.T.M.
au colectat şi predat I.C.M.-ulul
peste 342 tone fier vechi. Cele
mai mari cantităţi de iier vechi
au strîns tinerii din organizaţii­
le U.T.M. E. M. Barza, I. M.
Ţebea şi Atelierele centrale
Crişcior.
F aţă de 16 tone de fier vechi,'
creşte în decurs de 20 de ani
de peste două ori şi, in prim ul
rînd, prin sporirea recoltei la
ha. ; producţia de carne va
creşte In zece ani de circa trei
ori, iar în 20 de ani de aproape
p atru ori. Producţia de lapte va
creşte in zece ani de peste două
ori, iar în 20 de ani de ap ro a­
pe trei ori.
B elşu gul pentru ora
întreaga această bază econo­
mică puternică, întreaga orln­
duire socială cea mai dreaptă
şi mai um ană — toate acestea
sînt pentru om, pentru ferici­
rea lui.
Despre acest lucru se vorbeşte
în Program. Acesta este leiţ-
motivul lui. Iată principala idee
din Program.
„P.C.U.S. trasează sarcina de
Im portanţă istorico-m ondială de
a se asigura în Uniunea Sovie­
tică cel mai înalt nivel de trai,
în com paraţie cu orice ţară a
capitalism ului“..
In primul rînd partidul pre­
vede sporirea volumului venitu­
lui naţional al U.R.S.S. în u r­
m ătorii 10 ani aproape de
două ori şi ju m ătate, iar în 20
de ani. aproxim ativ de 5 ori. In
U.R.S.S. acesta este intr-adevăr
venitul poporului, deoarece el
aparţine făuritorilor săi — oa­
menilor muncii. De aceea, o
dată cu creşterea venitului vor
avea loc în m od inevitabil
schimbări extraordinare în si­
tuaţia tuturor păturilor popu­
laţiei din ţară.
In urm ătorii 10 ani veniturile
reale ale muncitorilor şi func­
ţionarilor (ţinîndu-se seam a de
fondurile sociale) vor creşte în
medie, pe cap de lucrător, a-
proape de două ori, iar în 20 de
ani — aproximativ de trei ori-
trei ori şi jum ătate. Veniturile
reale ale colhoznicilor vor creş­
te in 10 ani de peste două ori,
în 20 de ani — de peste p a tru
ori.
In concluzie In U.R.S.S. ve­
a iinei aprovizionări cit mai abunden­
te a oamenilor muncii de la oraşe cu
produse agroalimentare.
Fiind conştienţi de sarcina ce ne stă
în faţă şi nouă, colectiviştilor din (Sil­
nic. în această privinţă, pe lîngă alte
contractat anul acesta cu statul şi
50.000 kg. grîu.
Acum, după ce am sfrîns recolta şi
am constatat că ea este deosebit de
bună, am ajuns la concluzia că deşi
vom repartiza la ziua-nuincă membri­
lor gospodăriei cîte 3,5—4 kg. grîu,
putem livra statului o cantitate mai
mare decît cea contractată de noi. De
aceea, cu asentimentul colectiviştilor,
am hotărît să vindem statului încă
3.000 kg. dc grîu. Din producţia (de
cea mai bună calitate) pe care ¦am
obţinut-o, printre primii din raion am
şi transportat la baza de recepţie în­
treaga cantitate (53.000 kg.) de grîu
contractată. Tot printre cei dintîi din
raion am predat alte 49.700 kg. grîu
în contul muncitor S.M.T.
In felul acesta, noi ne-am sporit
considerabil veniturile băneşti, putînd
împărţi membrilor gospodăriei la ziua-
inuncă şi mari sume de bani.
K-EAMPULTZ IO AN
preşedintele G.A.G. Cîlnic,
raionul Sebeş
cît era prevăzut în planul or­
ganizaţiei U.T.M. de la Atelie­
rele centrale să fie colectat în
acest an, pînă în prezent s-au
colectat 20 tone. In mod deose­
bit s-au evidenţiat utemiştii Vio-
rel Ometa, Serafim Iuga, Gheor-
ghe Jurca şi Aurei Neagu care
au muncit cu multă însufleţire
pentru a da oţelăriilor cît mai
mult fier vechi.
HggggBaB»BBaBaa8BBHBM^
niturile reale pe fiecare cap de
lucrător vor creşte în 20 de ani
de peste 3,5 ori.
In cel de-al doilea deceniu
fiecare familie sovietică va a-
vea o locuinţă confortabilă g ra­
tuită. Se va schimba înfăţişa­
rea satului, satele şi oraşele vor
fi am enajate şi vor deveni mai
frum oase. In urm ătorii 10 ani
se va înfăp tu i trecerea Ia ziua
de m uncă de 6 ore, cu o zi n e ­
lucrătoare pe săptămînă, sau
la săptăm înă de lucru de 34-36
ore — cu două zile nelucrătoa­
re. In cel de-al doilea deceniu
tim pul de m uncă se va reduce
şi mai mult.
Principiul cointeresării m ate­
riale, retribuirea după cantita­
tea şi ca lita tea muncii va ră~
mîne în vigoare în întreaga pe­
rioadă de construire a comunis­
mului. Dar atunci cînd sarcina
atingerii celui mai înalt nivel
de producţie a m ărfurilor de
larg consum va fi rezolvată,
cînd venitul naţional va creşte
de m ai m ulte ori, U.R.S.S. va
înainta în mod considerabil pe
calea înfăptuirii în practică a
principiului com unist: „Fiecă­
ruia după nevoi“.
La sfîrşitul celor două dece­
nii prevăzute, societatea sovie­
tică va asigura în mod gratuit :
— întreţinerea copiilor în in­
stituţiile pentru copii şi şcolile-
internat.
— întreţinerea celor inapţi de
muncă.
— Invăţămîntul.
— 'Asistenţa m edicală şi tr a ­
tam entul sanatorial.
— Locuinţă şl servicii comu­
nale.
— Folosirea transportului co­
munal.
— Odihna In casele de o-
'dihnă.
-— A lim entaţia publică In în ­
treprinderi.
-k
Astfel va fi tradus în viaţă
marele vis al omenirii.
In acest fel vor fi dovedite
din nou prin fapte, prin m ij­
loace paşnice perfecţiunea şl
superioritatea noii orînduiri so­
ciale, m ărea forţă vitală şi jus­
teţea ştiinţifică ă ideilor comu­
nismului.; f.
M - 8*'
*
27 AUGUST 1961
PROGRAMUL 7 : 6,00 Melo­ moasă eşti patria mea“ — pro­
dii populare r o m în e şti; 8,00 gram de c în te c e ; 8,30 Clubul
Şcoala şi viaţa ; 9,30 Teatru la voioşiei. „Vărul m eu de la o-,
microfon pentru copii. Un cîn- raş", scenetă de Vasile Cojoca-,
tăreţ al p o p o ru lu i: „CiprTan r u ; 10,30 Revista presei străi­
Porumb eseu", scenariu radiofo­ ne ; 11,00 Festival internaţional
nic de Virgil Stoenescu şi Octa­
vian S a v a ; 11,30 Vorbeşte Mos­ muzical „Primăvara la Prag a—
cova 1; 13,10 De toate pentru 1961“ ; 12,25 A ctualitatea cultu-
ral-artistică ; 13,40 Cîntă Gigt
t o ţ i ; 14,00 Vitrina cu noutăţi M a rg a ; 14,30 Cine ştie, clşti-
g ă : 16,00 Oameni şi fa p te ;
de m uzică u şo a ră ; 15,20 La 17.15 Versuri ăe dragoste clin
şezătoare; 16,00 Frumuseţile lirica u n ive rsa lă ; 19,00 Carnet
patriei oglindite în comoara de reporter: Printre viitorii
s tu d e n ţi; 19,30 Album de ro­
folclorului nostru : Joacă fete şi m a n ţe ; 20,05 Muzică de dans
21.15 Antologie clasică: Ion
flăcăi — m o n ta j; 19,00 M uzi­ C reangă; 23,10 Muzică de dans.-
că populară romînească ; 20,00 BULETINE DE Ş T I R I ; 7,V0 ;î
Teatru la m icrofon „Cifra" de 13,00; 22,00; 23,52 (programul
1) : 7,50; 14,00; 20,00; 23,00
Rabinăranath Tagore, traducere (programul II).
de Uela Stroescu; 22,35 Muzică
de dans.
PROGRAMUL I I : 7,35 „Fru-
Cmeafm&w.
p r o d u s e l e 8.011:
S sm ek ia fab ricaţi?
«Sin Sâpte
pasteurizat î
5i FOLOSITOARE
ORGANISMULUI $ i SE
GASFSC DE VÎNZa RE LA TOATE MAGAZI­
NE ie Aumentare,odop de c o n s u m
Si IA Pl-uri
27 AUGUST 1961
DEVA ; Avionul pleacă la ora
9 ; Circul ; SIMERIA : Volga-
Volga; HUNEDOARA : Dragos­
tea şi pilotul secund; PETRO­
ŞANI : Fii atentă bunicuţa ! ;
B ufonul regelui ; ALBA 1UL7A :
Telegrame ; Cîntecul mării ;
LONEA : Haiducul ds pe Cere-
muş ; BRAD : Cuibul vulturilor ;
TEIUŞ : Veneţia, luna şi tu ;
HAŢEG : Setea ; ORĂŞTIE :
Strada Preriilor ; Dragostea te
aşteaptă ; SEBEŞ ; Pline şi tran­
dafiri ; Z L A T N A : Imagini ale
unui trecut glorios ; ILIA : A-
veau 19 a n i; APOLDUL DE
SU S: Imagini ale unui trecut
glorios.
^OOOOCOOOOOOOO'OOOOOOOOOOOC^XXxOOOCOOOOOC-OOOOOOO^-- ?ObObOOO000bbb<x^0<x>0<x><x?<>000<><>0<>3
G ospodării agricole colective,
întovărăşiri agricole
şi producători individualii
V a io rific a fi surplus'-.ă d? produse
aerro-alimentare
i§ c e r e a l e
H iejgii-ine
o §8 f r u c t e
0_ w
| H p ă să ri
| m in te re de a.lbm e
g i| d eşeu rim e ta lic e şl tew tîlc i
| prin unităţile oooperafîel de consum din |
1 regiunea Hunedoara primind preţuri avantajoase S
0 0 0 0 0 0 0 0 0 <>0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 '>0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 <>0 0 0 0 0 0 0 0 c*0 0 c c - 0 0 0
ox.L. mmmmhunedoara
V IN D E
prin unităţile sale din
H unedoara» G h e la r , Teliatc şS
Călan
sortimente bogate de:
® produse zaharoase;
m paste făinoase;
© conserve de carne, legume şi peşte;
© iife rite produse lactate;
© ape minerale, vinuri de masă şi
băuturi spirtoase
VvAVW W W , W W V W V v
ANUNŢ
?
întreprinderea de electricitate
Sibiu
exw. c iuir s
— Reparaţii capitale, mijlocii şt curente la orice tip şi m ărim e
3e transformatori 'de putere şi eleo Îromotoăre.
— Mo'diifcări a eâracteristlcil or transformatorilor de putere şi \
electromotoare.
¦“ Repriaţu 'capitale, mijlocii şi curente la orice F de separatori,
întrerupători şi comutatori electrici, dl.... elf e meca, îce de reancla-.
sare (U.G.P.)\
Rec6ndi{ionare fizică (usca re, filtrare, centrifugare)' a uleiului;
de transformator cu instalaţie fixă şi mobilă.
Verificarea mijloacelor de protecţia muncii din instalaţii elec-
trlce (mănuşi dlelectrlee, ştăngl e’ic.y,
TnfoTriaţîÎ se pot primi zilnic între orele 7-12 la telefon 9680 sau!
, în scris pe adresa : întreprinderea de electricitate Sibiu, strada Uzi-
l neî nr. 3.
!r v w w 1