Page 83 - 1961-08
P. 83
y Dmmm srrm m rn w i Nf, 2Q74
SĂRBĂTORIREA ZILEI u ltim ele: st e i* u lt im ele ştiri
n AU6UST fl SI
BELGIA O.N.U.; consuli generali din Ge ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI
neva; ziarişti etc. Din partea au-
BRUXELLES 25 (Agerpres). toritiăţilor elveţiene au participat celor frei a Conferinţei interratlenafe
In saloanele Legaţiei R.P.R. din A'ndre Giunand şi Jean Vincent;
Bruxelles Pavel Babuci, ministrul consilieri naţionali. GENEVA 25 (Agerpres). — fiecăruia din cele trei grupuri experienţelor nucleare. GENEVA 25 (Agerpres). — Este cît se poate de limpede
ft.P. Romîne la Bruxelles; a oferit TASS transmite : principale de state existente !as După ce a apreciat în mod o- TASS transm ite: că o asemenea- abordare a re
la 23 august un cocteil cu prilejul FINLANDA tăzi în lume : un reprezentant clin tragerii trupelor străine din Laos
celei de-a 17râ aniversari a elibe HELSINKI 25 (Agerpres). S. K. Ţarapkin, reprezentantul partea ţărilor occidentale partici ibjiediv situaţia creată, guvernul In şedinţa din 24 august a nu poate decît să complice şi să
rării Romîniei. Au participat nu Ea 23 august Ionel Crişan, în U.R.S.S. la conferinţa celor trei pante la blocuri militare ca sovietic a ajuns la concluzia că în Conferinţei internaţionale pen întîrzie această măsură absoluţi
meroase personalităţi ale vieţii sărcinatul cu afaceri al R.P.R, la puteri în problema încetării ex N.A.T.O. şi altele, un reprezen ace3te condiţii o ieşire din situaţia tru reglementarea problemei necesară pentru restabilirea pă
politice, economice şi culturale; Helsinki, a oferit .un cocteil, cu perienţelor cu arme nucleare, a tant din partea Uniunii Sovietice creată trebuie căutată pe calea re laoţiene (în componenţă restrîn- cii şi crearea unei situaţii nor
printre care conducători ai unor prilejul celei de-a 17-a aniversări acordat un interviu coresponden şi a celorlalte state socialiste, pre zolvării interdependente atît a pro să) a cbntinuat discutarea pro male în Asia de sud-est.
partide politice şi membrii gru a eliberării Romîniei de sub jugul tului postului de radio B.B.C. în cum şi un reprezentant din partea blemei dezarmării generale şi to blemei funcţiilor şi împuternici
pului parlamentar belgiano-romîn; fascist; la care au participat K. legătură cu situaţia creată astăzi ţărilor neutre. tale, cit şi a problemei încetării rilor Comisiei internaţionale de Conferinţa a adoptat hotărî-
membri ai corpului diplomatic; A. Fagerholm, preşedintele Parla la conferinţă şi cu perspectivele experienţelor cu arme nucleare şi supraveghere şi control asupra rea de a transmite comisiei da
membri ai Asociaţiei de prietenie mentului finlandez, Ahti KariaJaH acesteia. Aşadar, a subliniat S. K. Ţa a adresat puterilor occidentale pro retragerii trupelor străine şi a redactare patru propuneri pentru
;,Belgia-Romînia“; conducători ai nen; ministru al Afacerilor Externe rapkin, dorinţa Statelor Unite de punerea de a se înţelege asupra personalului militar străin de pe elaborarea unei formulări accep
unor societăţi industriale şi econo şi alţi membri ai guvernului fin La conferinţa de la Geneva a a-şi asigura portiţe pentru relua unei asemenea rezolvări a acestei teritoriul Laosului.
mice, oameni de ştiinţă şi artă, landez. De asemenea; la cocteil au celor trei puteri, a declarat S. K. rea experienţelor cu arme nucleare probleme. tabile pentru to ţi: propunerile
academicieni; ziarişti etc. Cocteilul luat parte conducători ai partide Ţarapkin, s-a creat un impas ex după înaheierea tratatului, precum Reprezentantul R. P. Polone, sovietică, indiană, franceză şî
s-a desfăşurat într-o atmosferă lor politice din Finlanda, printre trem de serios. Cauza acestui impas şi refuzul puterilor occidentale de In încheiere S. K. Ţarapkin şi-a Ogrodzinski, şi reprezentantul americană. Totodată delegaţia
cordială. care Kusti Kulo, preşedintele Uniu este că Statele Unite şi Marea a căuta o rezolvare a problemei exprimat speranţa că puterile orei-) U.R.S.S., G. M. Puşkin, s-au sovietică a făcut o rezervă, a-
nii Democrate a poporului finlan Britanie nu manifestă hoţarîrea mecanismului de control pe baza dentale vor -aborda în mod realist pronunţat1 împotriva unei serii rătînd că, după părerea ei, „pre
cL V E Ţ lA dez; Herta Kuusinen, preşedintele de a se rezolva această problemă egalităţii în drepturi, şi tendinţa aprecierea situaţiei şi vor accepta de prevederi ale propunerii a- vederea respectivă referitoare la
G E N E V A 25 (Agerpres). grupului parlamentar al U.D.P.F.; pe o bază reciprocă acceptabilă. lor de a-şi asigura o situaţie do- mericane în această problemă, supravegherea şi controlul asu
Cu ocazia zilei de 23 august, Iussi Saukkonen, preşedintele Par Statele Unite încearcă să constrîn- minanbă în organizaţia de control propunerea Uniunii Sovietice; subliniind că aceste prevederi pra retragerii trupelor străine şl
reprezentantul permanent al R.P. gă Uniunea Sovietică să semneze au făcut cu neputinţă încheierea urmăresc, de fapt, tărăgănarea a personalului militar străin din
Romîne pe lingă Oficiul european tidului conservator; Aimo Aalto- un asemenea tratat care să acor unui acord cu privire la încetarea care deschide calea spre rezolva retragerii trupelor străine şi a Laos nu trebuie să însemne că
al O.N.U.; Iacob lonaşcu, a oferit nen, preşedintele Partidului Comu de Statelor Unite libertatea de personalului militar străin din s-ar interzice retragerea trupe
un cocteil la restaurantul Palatului nist din Finlanda; Viile Pessi, se- acţiune pentru reluarea experien rea problemei pe o bază reciproc Laos. lor stiăine şi a personalului mi
naţiunilor. Au participat G. M. cţetar general al P.C. din Finlan ţelor cu arme nucleare după ex litar străin din Laos fără cori-
Puşkin, locţiitor al ministrului A- da; Vihtori Rantanen, al doilea pirarea termenului moratoriului, a- !acceptabilă. Delegatul S.U.A., Sullivan, a- simţămîntul prealabil al Comi
facerilor Externe al U.R.S.S.; Cijan j5r6şedinte al Uniunii centrale a dică la trei ani după încheierea încercat să demonstreze că pro
Han-fu, locţiitor al ministrului A- sindicatelor din Finlanda, profe tratatului. Or, Uniunea Sovietică erioasi siei internaţionale“.
facerilor Externe al R.P. Chineze, nu poate fireşte, accepta un ase iectul .american nu ar duce la
Nguyen Go Thach; adjunct al mi sori universitari, oameni de ştiinţă menea tratat. mmm După aceasta, conferinţa a
nistrului Afacerilor Externe al şi cultură. De asemenea, la coc rămînerea unor trupe străine pe
ll.D. Vietnam — şefii delegaţiilor teil au luat parte Vilho Siivola; S.U.A. urmăresc înfiinţarea unui Comentariile prese, engleze — trecut la discutarea următoarei
acestor ţări la conferinţa interna preşedintele Asociaţiei Finlanda- organ internaţional de control ca teritoriul statului suveran şi
ţională pentru reglementarea pro Romînia, precum şi membri ai re să asigure dominaţia lor în LONDRA 25 (Agerpres). „Nimeni nu ne-a convins încă, probleme de pe ordinea de z i :
blemei laoţiene. Au participat, de conducerii asociaţiei. Au fost pre acest organ, care să le permită Tratativele între Est şi Vest subliniază la rîndul său „Time neutru. Sullivan a pretins că de
asemenea, Georges Palthey, direc zenţi şefi ai misiunilor diploma folosirea mecanismului de control în vederea încheierii Tratatului and Tide“, că cea mai bună al funcţiile şi împuternicirile Co-’
tor general adjunct al Oficiului pentru dobîndirea unor avantaje de pace german sînt o necesi ternativă ar fi pieirea de pe ur legaţia americană n-ar dori alt
european al O.N.U.; George Sak- tice, precum şi alţi membri ai cor militare unilaterale, a spus S. K. tate imperioasă — aceasta este ma bombei cu hidrogen“. misiei internaţionale de supra
sin, secretar executiv adjunct al pului diplomatic acreditaţi la Hel Ţarapkin în continuare. Tocmai în părerea unanimă a săptămîna- ceva decît retragerea trupelor
.Comisiei economice pentru Euro sinki. acest scop puterile occidentale cer lelor engleze. Situaţia reclamă, declară veghere asupra interzicerii in
pa, D. A. Davies; secretar gene instituirea funcţiei de administra Săptămînalul „Tribune“ scrie „Spectator“, ca Occidentul ' să străine şi a personalului militar
ral al Organizaţiei Internaţionale In cinstea celei de a 17-a ani tor unic şi transmiterea către ă - că situaţia din Berlin îngăduie prezinte propuneri constructive. troducerii de trupe străine şi per-i
versări a eliberării Romîniei Ra cesta a întregii puteri executive. ca în viitorul cel mai apropiat străin din Laos în prezenţa mem
a Muncii, precum şi şefi ai misiu diodifuziunea Finlandeză a dedicat Puterile occidentale contează, nu să se înceapă tratativele „în po Chemînd Occidentul să ac sonal militar străin în Laos.
o emisiune succeselor obţinute de fără temei, că în cazul existenţei fida declaraţiilor provocatoare cepte tratative şi, în special, să brilor comisiei internaţionale.
nilor diplomatice acreditaţi pe lingă R.P. Romînă în domeniul cultural unui administrator unic, ele vor ale lui Willy Brandt, ,a propune recunoască guvernul R. D. Ger
şi social în anii de după eliberare. reuşi fără greutate să transforme rilor provocatoare ale lui1 Ade- mane, precum şi să garanteze ¦T-:
mecanismul de control intr-un nauer şi a observaţiilor stupide frontiera de pe Odter-Neisse, W.
° lntr-un meci internaţional de gurov — 57,50, Arcaiev — 56,95 instrument docil pentru promova ale lui Lyndon Johnson“ . Ară- ITANOI 25 (Agerpres). a
atletism desfăşurat la Budapesta puncte. Primul dintre gimnaştii rea politicii lor. Poate însă fi efi tînd că unii adepţi ai „războiu McLeliand atrage atenţia în După cum transmite Agenţia
echipa Dozsa Budapesta a în americani a fost Donald Tonri. cient numai un control care să săptămînalul „Peace News“ aJ automate şi revolvere, precum şl
vins cu scorul de 166—135 punc se întemeieze pe înţelegerea reci lui pentru Berlin“ se trezesc la supra faptului că pentru aceas Vietnameză de Informaţii, misiunea peste 1.000 de tancuri şi alte ma
te echipa Spartak Brno. ° La Nowa Huţa au loc cam-: procă a părţilor şi nu pe tendinţa realitate, săptămînalul scrie că ta Occidentul va trebui doar să dc legătură a înaltului comanda şini de război. Actualmente mai
pionatele de atletism ale R. P. de a se folosi mecanismul de con aproape întreaga presă engleză renunţe la visul de a atrage o ment al Armatei Populare Vietna multe subunităţi şi unităţi ale ar
® La „Zimny Stadion“ din Polone. Proba de 100 m. plaţi trol pentru impunerea voinţei „este astăzi de acord în ceea ce Germanie reunificată în blocul meze a adresat o scrisoare Comi matei sud-vietnameze sînt înzes
iPraga în prezenta a peste 6000 masculin a fost cîştigată de Foik unui grup de state altui grup. E- priveşte necesitatea tratativelor“ său militar. „A sosit de mult siei internaţionale de supraveghe trate cu aceste arme şi materiale
de spectatori s-a disputat M il cronometrat în 10”4/10. Sidlo ficienţa organului va putea fi timpul să se abandoneze acest re şi control în Vietnam. In scri de război.
uirea internaţională dte box din s-a clasat pe primul loc la a- asigurată numai în cazul cînd or • ¦¦ soare se arată că pînă în luna
tre echipele R. S. Cehoslovace şi runcarea suliţei cu 78,16 m. iar ganele de control vor fi formate vis“, scrie autorul. mai a.c. Statele Unite au trans In scrisoarea misiunii de legă
Japoniei. Pugilişlii cehoslovaci Sosgornik şi-a adjudecat proba de sus în jos, în toate verigile portat din Malaya în Vietnamul tură se subliniază că asemenea ac
au obţinut victoria cu scorul de de aruncarea greutăţii cu 18,36 lor, cu respectarea reprezentării de sud o mare cantitate de arma ţiuni ale Statelor Unite şi ale gu-'
10-4. m egale a părţilor. ment, inclusiv 60.000 puşti, puşti vernului Ngo Dinh Diem constH
tuie o încălcare serioasă a acorJ
° La 24 august s-a disputat ® Turul ciclist al R. D. Ger Tocmai călăuzindu-se după a- durilor de la Geneva din 1954.
3a Moscova întîlnirea interna mane a continuat cu desfăşura cest principiu, Uniunea Sovietică
ţională de gimnastică dintre e- rea etapei a 7-a : Dessau—Sten- a propus în locul administratorului :ey ocr=
chipeie masculine ale U.R.SS. şi dal (168 km). A cîştigat Grabo unic instituirea unui organ execu
S.U.A. Gimnaştii sovietici au cu timpul de 4 h — ’02”. In cla tiv colectiv sub formă de consi SEUL. După cum transmite vit 104 persoane, dintre care 25 Oficialităţi americane intensifică
obţinut victoria cu scorul dte samentul general individual con liu administrativ. Acest consiliu tre agenţia Reuter, în Coreea de sud au murit.
288,05—282,35 puncte. Primele duce Schur (R.D.G.) urmat la buie să se compună din reprezen campania de provocări
5 locuri în clasament au fost 5’05” de Ampler (R.D.G.). tanţi cu drepturi egale din partea
ocupate de gimnaştii sovietici. se semnalează numeroase cazuri BERLINUL OCCIDENTAL. împotriva Cubei
Victoria în clasamentul indivi ® Tînărul Andris Andreiko, în condamnat vehement îndemnurile dc encefalită. In ultimele şase Autorităţile din Berlinul occiden
dual compus a fost ocupat de vîrstă de 18 ani este noul cam delegaţiilor occidentale „de a se zile în provinciile de nord-est tal continuă acţiunile provoca NEW YORK 25 (Agerpres). Senatorul Cari Curlis a cerut
tînărul Pavel Stolbov (U.R.S.S.) pion ,al U.R.S.S. la şaşki. In tu r evita cuvinte tăioase“. Cu cît va ale Coreei de sud s-au îmbolnă- toare. In S.U.A. continuă campania să se instituie o blocadă mari
cu 58 puncte. El a fost urmat neul final, desfăşurat la Riga el fi mai adîncă prăpastia dintre a,- provocatoare anticubană, la ca timă totală pentru ca să fie sis
'de Azarian — 57,70 puncte, Kar- a totalizat 14 puncte din 20 po gtesor şi O.N.U., a spus Garcia ditaţie. Problema este foarte După cum a anunţat agenţia re participă activ oficialităţi a- tate toate livrările în Cuba şt
demelighi — 57,60 puncte, Mili- sibile. Pe locul doi s-a clasat Inqhaustegui, cu atît vor fi mai D.P.A., a fost interzisă activita mericane. După cum transmite dîn Cuba.
fostul campion Iser Kuperman. puternice poziţiile noastre. Trebuie tea organizaţiei vest-berlineze a agenţia U.P'.I., la 24 august doi
să curmăm agresiunea. Partidului Socialist Unit dini Senatorul Kenneth Keating,
NEW YORK 25 (Agerpres). luat cuvîntul reprezentantul Ior Germania. Conform instrucţiuni senatori republicani au cerut
flASS transmite : daniei. care a subliniat că Orga Debitînd cîteva fraze goale des lor Senatului, au fost închise care susţinea în trecut blocada
nizaţia Naţiunilor Unite nu trebuie pre „strălucita“ istorie a Tuni toate cele 12 birouri ale P.S.U.G. „să se adopte neîntîrziat mă economică totală a Cubei, a de
I.a şedinţa din după-amiaza să stea cu mîinile încrucişate şi siei, delegatul Turciei Menemen- din Berlinul occidental. clarat că este timpul să se în
zilei de 23 august a sesiunii să privească la felul în care pute cioglu a adresat laude Franţei suri hotărîte împotriva premie ceteze orice comerţ cu această
speciale a Adunării Generale a rile coloniale încearcă pe calea pentru „tradiţiile ei liberale“. HANOI. După cum transmite tară.
O.N.U. a continuat discutarea armelor să-şi perpetueze domina rului Cubei, Fidel Castro“.
situaţiei ameninţătoare create în ţia. Nu trebuie să îngăduim agre Cu aceasta şedinţa de diminea
Tunisia în urma agresiunii Fran sorului să-şi săvîrşească nepedep ţă a luat sfîrşit. simplă. Franţa trebuie să-şi e- Agenţia Vietnameză de Informa
ţei. De la tribuna O.N.U. au ră sit fărădelegile, a declarat dele vacueze imediat şi fără condiţii
sunat din nou discursurile pline gatul Iordaniei. El a cerut ca Or NEW YORK 25 (Agerpres). trupele din Bizerta, a spus Ah ţii postul de radio „Vocea Patet !v v a m trai ale muncitorilor.
de mînie ale reprezentanţilor ganizaţia Naţiunilor Unite să %- In şedinţa din după-amiaza med Zabara. Lao“ a anunţat că gruparea de
ţărilor independente din Africa dopte măsuri practice pentru a zilei de 24 august a sesiunii1 la Savannaket formează 40 de MANILLA 25 (Agerpres).
şi Asia care au demascat pe vi sprijini poporul Tunisiei în lupta speciale a Adunării Generale a F. Shanahan, delegatul Noii
novaţii vărsărilor de sînge din lui dreaptă, să condamne acţiunile O.N.U., primul a luat cuvîntul
regiunea Bizertei. Franţei şi s-o oprească să-şi re N. F. Greaznov, reprezentantul Zeelande, a făcut apel la con batalioane şi 50 de companii de Aproximativ 2.000 de munci Potrivit ziarului „Philipplneu
pete fărădelegile în altă parte a R.S.S. Bieloruse. Referindu-se la cilierea celor două părţi. Fără trupe de diversiune şi desant, tori de la Societatea dte trans Herald“ aproximativ 1.500 di
Reprezentantul Arabiei Saudî- lumii. încercările delegaţilor occidentali să facă deosebire între agresor alcătuite din subunităţi tailan-i porturi aeriene din Filipine au
ie a arătat că scopul proiectu- de a face vinovată Tunisia pen şi victima agresiunii, delegatul deze, sud-vietnameze şi ciankai- declarat recent grevă paralizînd funcţionari de la societăţile dte
Bui de rezoluţie' al celor 32 de Reprezentantul Republicii Gui tru vărsările de sînge din a- Noii Zeelande a cerut celor două şiste. Clica rebelă, arată postul transporturile aeriene de călă slat pentru .asigurări au decla
I p r i este clar: s-ă apere Tunisia neea, Telli Diallo, a rostit o am ceastă ţară, el a spus : Intr-ade părţi „să se abţină de la pro de radio, pregăteşte reînceperea tori şi mărfuri în întreaga ţară. rat, de asemenea, grevă protes-
I şi să obţină retragerea trupe- plă cuvîntare prin care a demascat văr cinismul colonialiştilor nu vocări“. Greviştii revendică îmbunătăţi tîr.d împotriva încălcării de că
Plor agresive de pe teritoriul a- nenumăratele abuzuri săvîrşite de are margini atunci cînd aceştia tre aceste societăţi a clauzelor
jcestei ţări. colonialiştii francezi. Delegatul îşi pierd terenul dte sub picioare. Reprezentantul Poloniei, B. războiului din Laos. rea condiţiilor de muncă şi de contractelor de muncă.
Guineei a subliniat că Bizerta este S-ar putea crede că Tunisia a
Reprezentantul Indoneziei a o consecinţă logică a politicii pe organizat un dtesant la Toulon Lewandowski, a exprimat soli
dai o ripostă încercărilor dele care o promovează Franţa după ameninţînd însăşi existenţa
gaţilor occidentali de a dovedi Franţei. Poporul tunisian însă daritatea poporului polonez cu 4444444944444444444444444444444444444444 44444444 4444444444444444444444444444444444444
„necesitatea“ menţinerii bazelor cel de-al doilea război mondial. vrea să obţină evacuarea trupe
militare pe teritoriul altor ţări. El a avertizat popoarele afri lor ocupanţilor de pe teritoriul epoporul luptător al Tunisiei şi ¦¦¦¦¦¦¦ A ajuns vestita in lumea in- se „documenteze'' asupra situaţiei mit „planverde“ careprevede >
Respingem cu hotărîre concep său, doreşte să devină stăpîn la ¦4 treagă situaţia grea a ţărănimii ţărănimii, s-au întîmplat lucruri acordarea de sprijinfinanciar 'l
ţia că bazele militare, pactele cane frăţeşti că toţi duşmanii în- el acasă. a cerut Adunării Generale să ¦4 italiene. Intr-una din ţările care care au stîrnit rîsul şi indigna
militare şi alianţele militare veteraţi ai independenţei Africii Organizaţia Naţiunilor Unite ¦4? se socoteşte printre cele mai îna- rea întregii Italii. Oamenii d-lui producătorilor agricoli. Insfirşit!
contribuie la menţinerea păcii, acţionează în comun şi că ar fi bine trebuie să obţină îndeplinirea impună Franţei să respecte în 4¦ lată o 171ăsură concretă. Intr-ade
a subliniat el. Aceste baze mi- ca unii conducători ai Africii să-şi întocmai a declaraţiei istorice cu tocmai hotărîrile Consiliului de intate şi civilizate state din lagăr prîm-ministru, doritori să aran- văr, este o măsură mai mult de-
îitare create, chipurile, în sco dea seama cît mai curînd de acest lu privire la acordarea independen Securitate şi să-şi evacueze tru 4 rul capitalist viaţa ţăranilor a jeze o documentare ca lumea, im- cît concretă. Şi va avea desigur.
puri defensive sînt folosite pen cru. Am afirmat şi afirmăm, a spus ţei ţărilor şi popoarelor colo pele din Tunisia. rămas neschimbată de secole, pînziseră şoseaua pe care trecea o mare influenţă asupra vieţii
tru înăbuşirea mişcării de eli în continuare delegatul Republicii niale. ¦4?
berare naţională şi pentru sub Guineea, că bazele militare străine Adunarea Generală trebuie să Delegatul Cambodgiei a de
minarea independenţei 'tînerelpr şi prezenţa trupelor străine pe condamne cu hotărîre acţiunile clarat că delegaţia lui este de
State. Singura rezolvare a pro teritoriul statelor africane consti agresive ale Franţei şi să ceară părere că un stat suveran poate
blemei Bizertei, a spus el, o con tuie o sabie a lui Damocles dea evacuarea imediată a tuturor să-şi ofere teritoriul pentru o
stituie retragerea imediată şi trupelor franceze dte pe teritoriul bază militară străină. Nimeni
necondiţionată a tuturor forţelor supra tinerelor state ale Africii. „Să Tunisiei, inclusiv evacuarea ba însă nu are dreptul să-şl men
armate franceze din Tunisia. nu aşteptăm repetarea evenimente zei maritime militare şi aeriene ¦¦ Lipsa de pămînt, exploatarea ne- maşina, cu sute de vaci adunate ţărănimiiitaliene. In primul ritul
lor de la Bizerta trebuie să acţio militare de la Bizerta. ţină forţele armate pe un teri ¦44 va sporirapid fenomenul părăsi
Reprezentantul Albaniei a de năm în mod unit“ — a declarat Prezenţa trupelor franceze în toriu străin împotriva voinţei ruşinată a moşierilor şi chiaburi- clin regiunile împrejmuitoare. As-
clarat că ţara sa sprijină întru- delegatul Guineei adresîndu-se po Tunisia constituie un act de a- poporului acestei ţări. Cauza lor, analfabetismul, bolile sociale rii loturilor de către ţărani. M
ţolul cauza justă a poporului poarelor frăţeşti din Africa. gresiune, a declarat Ahmed Za-
tunisian. bara, delegatul Yemenului. Tru Tunisiei este o cauză dreaptă, a 4 fac viaţa în satele italiene un ] Kxzzmn.’ .. v.V-u.zJtva . r *îx-• face să crească valul nemulţumirii
Reprezentantul Marocului a cri pele franceze ocupă în mod ile spus el. 4 iad. Din ce în ce mai des se populare, va adinei sărăcia şi m'r
Reprezentanţii Afganistanului ticat poziţia delegaţiilor care, a- gal o parte din teritoriul Tuni abate ţeste satele Italiei valul ta ca să „combată" afirmaţia for- ' zeria. De ce ? Pentru simplul mo
şi Sudanului au susţinut proiec vînd în vedere relaţiile prieteneşti siei, a spus el, şi aici nu poate înainte de închiderea şedinţei 44 nemulţumirii maselor, din ce în tiv că prin producători agricoli
tul de rezoluţie .al celor 32 de pe care le întreţin cu guvernul .avea loc vreun arbitraj sau me a luat cuvîntul, pentru a răs ce mai des are loc un fenomen planul verde“ înţelege pe mo
ţări şi şi-au exprimat speranţa francez, refuză să condamne pe punde, delegatul american A'. 9444 care a devenit specific agricultu- şieri şi chiaburi care vor primi
că suveranitatea Tunisiei va fi; agresor. Stevenson. Răspunzînd la decla 44
restabilită, iar trupele franceze 4
vor părăsi Bizerta. Agresiunea franceză împotriva raţiile delegatului Cubei, SteJ 4 rii Italiei: greva de mari ţropor- ţetor de stingă care susţin că m - sprijin financiar din partea gttver-
Tunisiei; a spus reprezentantul
NEW YORK 25 (Agerpres). Cubei, Garcia Incbaustegui, ne a- venson a încercat să demonstre 44 ţii a muncitorimii agricole. mărul vitelor este intr-o îngrijo- ţiului. Asta înseamnă cămoşierii
La şedinţa din dimineaţa zilei minteşte de acţiunile agresive ale
/jpe 24 august a Adunării Gene cercurilor imperialiste ale S.U.A. ze o absurditate şi anume că ! 4444 Ziarele sînt pline cu ştiri care rătoare descreştere. Bineînţeles şichiaburii vor aveaputinţa să
rale a O.N.U., convocată pentrucţis- împotriva Cubei, iar curajul Tuni S.U.A. îşi menţin baza militară 4444 arată mizeria în care trăiesc ţă- trucul a fost descoperit şi guver-
siei se aseamănă cu erpismul po de la Guantanamo pe teritoriul1 4 rănii italieni. Autorităţile se nul a fost silit chiar să ia de exploateze „la un nivel mai
Starea problemei agresiunii fran- porului cuban. Delegatul Cubei a Cubei pentru „apărarea emisfe pare că nu citesc ziarele şi nu fac ochii lumii unele măsuri împotri- înalt“, să-şi întărească puterea,
Ze împotriva Tunisiei, primul a rei occidentale“ şi nu în vede prea dese plimbări pe la ţara. va preazeloşilor săi slujitori, să-şi mărească proprietăţile, lip
rea unei agresiuni. sind cît mai mulţi ţărani săraci
P. D. 'Morozov, reprezentan t4 t otuşi cînd Ministerul Bugetului Dc data aceasta însăşi un or- de pămintul lor.
tul Uniunii Sovietice, luînd cu- i 444 a publicat datele statistice din gan oficial, Ministerul Bugetului,
vînlul în replică, a declarat: care reiese că din pricina mize- recunoştea o situaţie tragică. Bă' Trebuie să recunoască oricine
riei, la fiecare trei minute un ţă răsirea pămînturilor este un fe- că guvernanţii italieni au o ima
ginaţie bogată, Trucul cu vacile
Ne-am aşteptat cu toţii că pînă 44 ran italian îşi părăseşte lotul de nQmm caracterhlic a $ m m doT din Calabria e o simplă naivitate
la urmă delegaţia S.U.A. se va ?
pronunţa ferm şi precis asupra pămînt şi pleacă la oraş să cau italiene. de copil pe lingă „planul verde
fondului problemei care se dtez 444 te de lucru, lucrurile au fost so In parlamentul italian s-au dus recent adoptat. Numai că ţăranul <>
4? cotite ca „ajunse prea departe" italian nu o să-şi poată hrăni co
bate şi asupra proiectului de re vii discuţii. Nu se mai putea tă piii cu trucuri, nici măcar dacă
4 ca autorităţile să mai poată tă
zoluţie propus de 32 de state.
Am fost profund deziluzionaţi 44 cea. Aceasta s-a întîmplat nu la cea. Nu mai mergea cu trucuri I ele sînt elaborate de specialişti
că acest lucru nu s-a întîmplat. 4 atît de perfecţi ca politicienii a~
multă vreme după o vestită căd Trebuiau limte măsuri, flaţi în slujba capitalismului şi
44 latorie a primului ministru al 1ta- „
Delegaţi? Statelor Unite, a 4
4 Hei în regiunile agricole din Sud. & masuri s-au luat. moşierimii. 'Ţăranul italian mai
subliniat P. D. Morozov, nu va 4
reuşi însă să evite să se pro In acea călătorie din Calabria în Majoritatea reacţionară a par are deci un cuvînt de spus.,
¦4
nunţe în problema centrală ori- care primul ministru trebuia să lamentului a adoptat un aşa-nu- P. DINESCU
cîte manevre ar întrebuinţa. ¦¦¦¦¦»¦¦¦¦¦¦¦«••»¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦ft ¦»¦¦¦¦<,? <•
Redacţia st administraţia ziarului! Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189 ; ?5. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul i,6 August“ — Petroşani
