Page 84 - 1961-08

4*Dv.

VR O LE TA R I DIN TO ATE ŢĂRILE. U N IŢI-VAI

Amu’ XllI.,Nr. 2075 Duminică 27 august 1961 vt iuv.'t-rs’Aixrtrbm

4 ţ?ag>n5 20 ban!

Creşterea vitezelor de avansare— LA HUNEDOARA

indice im portant pentru minele S@ continui sirii ssiccissSor

Văii jiu lu i î In două zile: 1.078,6 tone metal pesta plan \

La- p rim a sesiune teh n ică a ţită cît m ai grabnic şi acest lu ­ 5 I n c in ste a zilei de 23 A u- b ă to a re , la H u n e d o a ra fo c u l $
m aiştrilo r m ineri din V alea cru se p o ate face I), în schim b
‘J iu lu i se s u b lin ia i m p o r t a n ţ a la abatajele frontale şi cam ere \ gust, sid eru rg iştii din I-Iune- a c o n tin u a t să ard ă. Pe rin e $
creşterii vitezelor de avansare se p rezintă m ai bine. In luna
Sn lu c r ă r ile m in ie re . P r i n t r e a l ­ iulie, de pildă, în fro n tale vi­ / cioara au produs, de la înce- a curs ca şi în celelalte zile >
tele se spu n ea că e necesar ca teza m edie pe bazin a fost de
la frontalele m inei L upeni să 26,5 m /lu n ă ceea ce în s e a m n ă < p u tu i a n u lu i, a p ro a p e 80.000 m e ta lu l in c a n d e sc e n t, p e c a - ţ
se ex trag ă în scurt tim p cîte 3 că practic s-a extras circa o fî-
'fîşii de c ă rb u n e la 2 zile, ia r şie de c ă rb u n e pe zi. L a m inele ? tone m etal peste plan, de bu- jele cu role au lu n ecat fă ră
!n restu l fro n talelo r din Valea Lonea, P etrila şi A ninoasa s-au
Jiu lu i 2 fîşii pe z i ; trebuie ajuns o b ţin u t viteze m ai m a ri (31,1 < n ă calitate. D in acesta laini- în tre ru p e re lam inatele. Side-
acolo încît în abatajele cam eră ra /lu n ă — 38,0 m /lu n ă ! ) . C re ş te ­
să se scoată cel p u ţin două cîm - rea vitezei în fro n ta le trebuie n a to r ilo r le re v in e 39.944 to - r u rg iş tii a u m u n c it cu şi m ai Peisaj hunedorean nou : se înalţă noile laminoare.
pm 'i de cărb u n e în fiecare a r i­
p ă de schim b ; trebuie ca la pusă pe seam a folosirii unor m e­ s ne, fu rn a liş tilo r 25.074 to n e, m u lt av în t, p e n tru a dezvol-
î n a i n t ă r i a v a n s a r e a m e d ie p e zi V. «o4ţ^e1lratnr iîllrot«r 114A .7C76Lî2O -tPo/Anv-ie/>. SCuncncnen- . , •, .. , _.
să fie de cel p u ţin 4-6 m. g a ­ tode m ai bune de m uncă, a ex­ ta succesele obţinute. D rept
lerie. In acest fel se va reu şi să ? se m in u n ate, dem ne de oa- u rm a re , în cele d o u ă zile, au
se obţină o pro d u ctiv itate m e- tinderii su sţin erii m etalice şi a S m eni harnici. . > 2 4 .8 5 0 .0 0 0 ie!
e c o n o m i!
'die p e b a z in de 1,300-1,400 to n e înzestrării cu utilaje de m are X i n zilele de 23 şi 24 a u g u s t, fo s t P ^ d u s e Reşce p la n 1.973,5 > P e n tru a n im .a le — c ît m a i m u lt

pe post în u rm ăto rii ani. p ro d u ctiv itate. Au fost puse în > cînd to ată ţa ra a fost în săr- tone m etal. n u tre ţ în s ilo z a t

In tr-ad ev ăr, creşterea viteze­ funcţiune 4 haveze de cărbune in frunte, iaminafrM C o lectivele e x p lo a tă ri­ In scopul obţinerii unor producţii sporite de lapte şi carne,
animalele trebuie să aibă la dispoziţie furaje variate şi de bună
lor de avansare este la ora a c ­ K M P - 3 şi MV 60, 2 haveze lor m in ie r e din c a d r u l calitate. Unul dintre furajele ceie mai valoroase este porumbul
însilozat. Colectiviştii şi lucrătorii din G.A.s. s-au convins din
tualii u n a din problem ele te h ­ SK-40, care perm it hav area S 1 .1 0 0 tone lam inate au fost mm.,- ca re au d e p ă şit p la n u l T ru stu lu i a u ru lu i B ra d au plin de avantajele hrănirit animalelor cu porumb însilozat. De
!' p r o d u s e p e s te p la n la cele celor, d o u ă zile cu 252 to n e aceea, din vreme, ei au început însilozarea, respectînd reco­
nice şi organizatorice care fră- de pe şasiul lor şi ruculesc ^ tre i la m in o a re ale C. S. H u - lam inate. De rem arcat faptul a co rd a t o a te n ţie d e o se ­
/ n e d o a ra in zilele de 23 şi 24 că în cele două zile indicii de
hidraulic. T rebuie îndeosebi utilizare a agregatelor au fost b ită red u ce rii c o n su m u ri­
august. D intre acestea n u ­
m enţionat fap tu l că în fro n ­ m ai lam inatorii de la „650“ m ai m ari decît cei p lan ifi­ lo r sp e c ific e d e m a te r ia le
au în re g is tra t 500 tone, iar
cei de la b lu m in g 348 tone. caţi, iar consum urile specifi­ şi en e rg ie , p re c u m şi îm ­
*> B in e a u m u n c it şi la m in a to -
5 rii de la la m in o ru l de 800 ce au fo st reduse fa ţă de zi­ b u n ă tă ţirii ca lită ţii. D re p t

lele an terio are. u rm a re , în 7 lu n i a le a n u ­

lu i în c u rs a u fo s t o b ţi­

n u te, p e în tre g u l tru st, e-

m întă inten s m area m asă de talele m ari de la Lupeni vi­ > Toate oţelăriile &y depăşit c o n o m ii d e 2 4 .8 5 0 .0 0 0 lei. mandările Ministerului Agriculturii privind modul de folosire
teza de av an sa­ a porumbului destinat pentru siloz.
m ineri şi te h n i­ re m edie realiza­ ¦ Cu toate că au avut de în- iar la cuptoarele electrice / VALER BANCIU
? tim pinat o seam ă de g reutăţi 22,6 tone. Succese fru m o a se , L corespondent In rindurile de mai jos redăm clteva aspecte privind felul
cieni de la ex ­ tehnic — tă în iulie (cînd < cum se m unceşte în cîleva u n ită ţi agricole socialiste la tnsi-
> (lip să de fier vechi, de pil- care-i situează pe oţelari <; lozarea furajelor.
p lo a tă rile V ăii Progresul \ 'dă), o ţe la rii au d e p ă şit p la - printre fruntaşii întrecerii
¦ nui de p ro d u cţie în zilele de socialiste. Şi aceasta m ai j
Jiului. Cu toate i i. .i . pe m ină s-a ob­ ales dacă ţinem seam a de Ufiiaje noi
că rezultatele la Oi dinea zilei ţinut un randa- 23 şi 24 a u g u st. L a s e c ţia fa p tu l că oţelul produs în zi- •;
¦de p î n ă a c u m O.S.M. n r. 2 a u fo st p ro d u se lele am in tite este de b u n ă ca-
5 o®««.®oo®oo< m en i de p e s ­ peste p la n 682 to n e de oţel; la litate. La fa b rica d e b e to a n e a
se c ţia O.S.M. n r. 1 90 tone,
sîn t m u lţu m ito are, ele nu e x ­ te o tonă pe post în m ulte zile) I.C .S . H u n e d o a r a a u in t r a t La G.A,C. din Aurel Vlaica
prim ă inlru to iu l posibilităţile este cu 2,8-3,4 m /lu n ă m ai m are
Şi c o n d iţiile c re a te în d ire c ţia decît în prim ele luni ale a n u ­ d e c u rin ă în fu n c ţiu n e
obţinerii u n o r viteze de av an ­ lui.
sare corespunzătoare. d o u ă co n ca so a re. P rin în ­ C olectiviştii din satu l Aurel un loc de fru n te. De aceea, cu
La m ulte ab ataje cam eră de Vlaicu, raio n u l O răştie, deţin cîteva zile în u rm ă colectiviştii
F aţă de anul trecut, la g ale­ la Lonea, P etrila, U rieani se z e s tr a r e a fa b ricii cu a c e s ­ 189 c a p e te b o v in e d in c a r e 92 din sa tu l A urel V laicu au înce-:
p u t însilozarea porum bului.-
Aglomeratoriştii şi furnaljştii te u tila je, p ia tra co n ca - vaci de lapte. P entru acestea, ei Spaţiile fiind asigurate din tim p,
au asig u rat trifoi şi lucernă,
rii se obţine acum în m edie o sa tă se p r o d u c e în in te r io ­ iar la recoltat, tra n sp o rt şl ta -
a v a n s a re cu c irc a 6 ,8-7,1 m . pe borceag şi fin n a tu ra l în c a n ti- sa^ m obilizate toate fo r-
lu n ă m ai m are. In V alea J iu ­ m unceşte cu un randam ent m e­ Şirul succeselor obţinute in pentru faptul că în niciuna ' ru l fa b ricii, în lă itu rîn d u -se tăţi apreciabile. Dar, nu treţu l î e ^e ' s_ a r e u ş it c a n u m a i în c î­
lui există în dotare 9 m aşini de diu d e ’3,500-6,000 to n e pe post, ’ c in ste a zilei de 23 A ugust din aceste zile n -a u d ep ăşit > teva zile, să fie însilozate peste
î n c ă r c a t E P M -1 , m a i b in e de 30 ca u rm are a creşterii vitezei de procentul adm is de decla- ţ a stfel ch eltu ielile de tr a n s ­ însilozat ocupă în h ran a anim a- 500 to n e p o ru m b . L u c r a r e a con->
de reîncărcătoare cu bandă, o avansare. La aceste m ine fro n ­ co n tin u ă şi la secţiile aglo- sate. L lelor de la această gospodărie tin u ă cu acelaşi spor.
m aşină Bnio. F olosirea deplină > m e ra to r şi fu rn a le 1-4. L a p o rt.
a tu tu ro r acestor m ijloace p o a ­ turile de ab ataj cam eră au în a ­ ? a g lo m e r a to r , în zile le de 23 vyvw vw w vvw o
te duce la sp o rirea vitezei m e­ > şi 24 au g u st, p la n u l a fo st VAS ILE POP
in ta t în iulie de p ild ă cu 51,2- _> corespondent
'd ep ăşit cu 705 tone, ia r la \ La G. A. S. Orăş­
94,4 m /lu n ă , cea m ai b u n ă r e a ­ > secţia I-a fu rn ale, în aceeaşi ţ tie se execută ară­
/ p e rio a d ă , cu 104 to n e. S -a r e - ) turi de vară pe 300
lizare fiind o b ţinută în a b a ta ­ ;• m a r c a t în d e o s e b i e c h ip a { ha. Pentru îmbu­
X p rim -fu rn alistu lu i Ilie M it-
dii de avan sare d ar nu to ate jele cam eră de la m ina P etrila. f că, ai cărei m em bri au des- nătăţirea fertilităţii
ţ 'cărcat fo n ta din fu rn a lu l solului au fost îm­
sînfc u tiliz a te l a c a p a c ita te a lo r. A c e a stă c re ş te r e s u b s ta n ţia lă a prăştiate îngrăşă­ La G .A .S.
nr. 2 în d im in eaţa zilei de minte chimice pe din Petreşti
La m in a L upeni de exem plu, din vitezei de av an sare provine din \ 23 A ugust. întreaga suprafaţă,
L M erită lau d e fu rn a liştii şi ele fiind încorpora­ Şi la gospodăria agricolă d#
bele 1 2 re în c ă rc ă to a re se u tili­ fa p tu l că la to t m ai m u lte a b a ­ te în sol odată c.u s ta t din P etreşti se lucrează in ­
U ra j ! © t i © aii"® irăturile. tens la însilozatul furajelor. In
zează doar 1 0 , iar din acestea taje se aplică m etoda de av an ­ a fa r ă de cele 1.140 to n e de m a ­
d e © a llifi© a s 8e IN FOTO: meca­ zăre în silo zate cu cîtva. tim p în
rezultate cit de cît m u lţu m ito a­ sare altern ativ ă în am bele aripi nizatorii execută a- urm ă, lucrătorii din această u n i­
In staţia Simeria-călători s-a arături pe ultimele ta te tre b u ie să m ai însilozec-e şi
re dau doar 4-5 reîn cărcăto a­ ale ab ataju lu i. La IJricani de deschis un curs de gradul I M suprafeţe. porum bul în să m în ţa t în acest
în care se pregătesc noi cadre sc o p p e 117 h a . I n ju r u l d a te i
re. Din p ric in ă neutilizării un o r pildă, a şa p ro cedează to ate b ri­ pentru funcţiile de acari, frînari de 15 a u g u s t s - a în c e p u t in s i-
şi manevranţi. Iozatul.
m ecanism e, a condiţiilor n e fa ­ găzile, avansînd în m edie cel
L ucrînd cu 3 tocători, lu cră­
vorabile de ap rovizionare şi p u ţin 2 m 'schim b. A c o n trib u it torii din gospodăria agricolă de
stat Petreşti, au însilozat pină
asistenţei tehnice necorespun- de asem enea g rija m ai aten tă la 25 a u g u s t a.c. p e s te 510 to n e
porum b furajer.
zătoare, m ulte brigăzi de la în a ­ pentru o bună şi ritm ică ap ro ­

in ta re sau de la pregătiri ob­ vizionare cu m ateriale şi vago-

ţin viteze de avansare sub ni nete goale, asig u rarea cadrelor

velul a 30-32 rn/lună, ceea ce de m u ncitori conform form aţiei

este m u lt p re a p u ţin . S itu aţii tip şi cu ca lific a re c o re sp u n z ă ­ Şcoala a început la 15 a u ­ *4*
a se m ă n ă to a re se p o t în tîln i Ia to are. gust a.c. şi are o durată de 3
luni. Ea funcţionează cu un nu­
A nînoasa, P etrila, V ulcan. In asem enea condiţii se naşte măr de 40 elevi. Programul

Se desprinde de aici, ca o in tre a b a rea firească : p o t creşte

condiţie p rim o rd ială p e n tru în con tin u are vitezele de av an ­

creşterea vitezei de av an sare în sare la lu crările m iniere din şcolii este bine întocmit; lecţii­
galerii, n ecesitatea folosirii la Valea Jiului ? R ăspunsul este le sînt pregătite temeinic. Pen­
tru a fi mai uşor înţelese, lec­
cap acitate deplină a tu tu ro r c la r : condiţii şi posibilităţi ţiile sînt urmate de instructaje intim i staţiei de «-!tricliefe
practice.
m aşinilor de încărcat, asig u ra­ există. Sînt însă necesare o se a ­

rea locurilor de m uncă cu m a ­ mă de m ăsuri cu caracter ge­

terialele treb u incioase şi vago neral, pe lîngă cele locale, sp e­ In timpul şcolii, elevii primesc
bursă, iar la terminare vor tace
n ete goale, p la sa re a lo r cu e fe c ­ cifice locurilor de m uncă şi ...V a ra a n u lu i 1960. P e m ir iş - d in cele m a i a rză to a re : noi de asem enea s-a în s id it cu o c u m sîn t : Ion O p rea şi Ion '
o practică de 15 zile, după care te a p ro a sp ă tă , p e p la to u l stră - m ăsuri C uto a te g reu tă - V lă d u lescu , d e co ra ţi cu „ M ed a -
tive calificate. anume : te h n ic o -o rg a n iza to ric e lu n ă în a in te .

D acă aceasta este în linii m ari Ing. GH. DUMITRESCU vor fi repartizaţi în producţie. ju it de silu etele b a teriilo r ca r- p e n tr u c a s ta ţia d e c o c s în b ri- ţile iv ite p e p a r c u rs u l e x e c u ţie i, U a M u n c ii“ , N ic o la e R u g a d , io n '
situ a ţia vitezelor de avansare ia (Continuare tn pag. 3-a)
înaintări (ea trebuie îm bunată- EMIL CREŢU b o flu id , au so sit e x c a v a to a r e şi c h e te să in tr e în fu n c ţiu n e c it s -a u în c a d r a t în p la n şi a lte H o rv a th ,ş te f a n lu h a s z şia lţii.'
corespondent b u ld o ze re p u te rn ic e , ca re au in -
c e p u t să sco rm o n ea scă p ă m în - m ai repede. secţii ca d e p o zitu l de că ră m izi
D in su c c in ta d a re d e se a m ă p e
şi ş a m o tă , s ta ţia d e d o za re, s ta - H u lf, r e p e d e , d a r şi ie ftin ’

tu l. U n c o le c tiv a lc ă tu it d in c o - ca re şefu l şa n tie ru lu i o p re ze n - ţia de con casare, b e n zile tra n s- d in c a - ,
m u n işti în c e rc a ţi, m u n c ito ri, in - p o rto a re şi a ltele,
g in e ri şi te h n ic ie n i, în fr u n te a ta co n sfă tu irii ă e p ro d u c ţie , ci- U n co lectiv a lcă tu it C o stin
L a loc d e c in s te se a f l ă şi c a - dre tin e re c a in g in erii
că ro ra se a flă in g in eru l B en e- fre in tr-a d e v ă r im p resio n a n te T rip şa , T e o d o r N e g ru ţ şi T e o - (
d îc t S ta n ciu , a u p o rn it c u e n - dor P o p escu , m a istru l
tu z ia s m să d ea v ia tă u n u i ob iec- reţ ţ n a ten ţia . In tr-u n tim p scu rt lita te a . D e p ild ă , co şu l ă e fu m Io n n şi a lţii,în d r u m a ţi P opescu s
u n an d e S lle)’ l0C U l ex ecu ta t de b rig a d a c o n d u sa d e d e co-v
,.

(C irca

i tt ii vv ss tt aa bb ii ll ii tt dd ee CC oa nv ag rr ep suunl an li InI iI - V şte i p ro a sp e te a fost lu a t de to v . P a u l N a g y , a fost aşa de m u n istu l D u m itr u B ă u ,in g i n e r i
0 P U S (lerie d e şe f a d ju n c t al şa n tieru lu i, s tu ­
lea a l p a r tid u lu i: c o n stru ire a a p r o a p e 5 0 .0 0 0 „ fă b ricu ţe“ ; cei b in e tu r n a t în c o fra ju l m e ta - d iin d că ile d e re d u c e re a p r e ­
să p a ţi au fă cu t lic g lisa n t, în c ît n u a u m a i fo st ţu lu i de co st, a re u şit să în lo ­
; sta ţie i e x p erim e n ta le p e n tru m .c. d e p ă m fh t n e c esa re ten cu ielile. Ş a m o to rii c u ia scă cu su cces cei 2000 m .p .
p o sib il să se fa -
jo b ţin e re a p rin p ro c e d e e n oi a
ic o c su lu i în b r ic h e te d in c ă r b u n e izo la ţie te rm ic ă ăe sta b ilit cu
^ă e V a l e a J iu l u .
b e to n d e zg u ră e x p o n ă tă ; circa

i In lu p ta cu că ld u ra c o p le şi- 500 m .c. b e to n c ic lo p ia n s-a u

ito a re, lu cru l a în c e p u t în tr-u n tu rn a t cu zg u ră ă e fu rn al în ­

h it m in ten s. D in fu n d a ţiile a- lo c u in d p ia tr a b ru tă c o stisito a ­
>.i l n c t a p ă r e a u p r i m e l e s c n e l e t e
so n e te şi m o n t e z e u n m i l i o n Kg.conduşi d e t o v a r ă ş u l n co
rac, de re; cu b a la s tu l r e z u lta t in u r-
a p o i d e 3000
fle r b e to n , în g h iţit, a sem en ea au ex ecu ta t ’ sittS tu rtlm canm .

, __ m .c. ă e b e to n p e fu n d a ţiile tu r - z id ă ria r e fra c ta r ă la u n n iv e l niSmt n _____A n n n ™ 7
n a te . m 0 n to rii a u în ă lţa t c a lita tiv rid ica t, re sp e c tîn d cu
\ rii se Q i'ăbeau să le îm b r a c e in ză ri s -a u e x e c u ta t 4000 m .c. b e ­
800.000 leg. c o n s t r u c ţ i e m e t a -
^ c ă m a şe d e le m n c u s u tă cu fir to n . ş i to a te a c e ste a s -a u r e a - 1
>ăe o ţe l. R in ă p e rin ă , a r m ă tu -
trile d isp a r, fiin d în g h iţite d e m ii s i Ti c i e t e r o s t u r i l e v e r t i c a l e şl U za t a stfe l în c ît lu cră rile sîn t '

U că. N ici zid a rii-şa m o to ri nu o rizo n ta le. C o m u n istu l Ion

s -a u lă sa t m a i p r e jo s ; ei au ° p r e a , a n im a to ru l în trecerii so - ă e b u n ă c a lita te.

In u rm a a cesto r m ă su ri cit Ş l'

1ă e m e t r i c u b i ă e b e t o n m o n o l i t . r e u ? it: s ă ^ z i d e a s c ă c e i 1.8 0 0 a a lto ra , la n o u a u zin ă , c o n -

m .c. ă e z id ă r e ă e ş a m o t In a - a ™LZV v stru cto rii a u re a liza t eco n o m ii
in te d e te rm e n cu 30 ă e zile ! f a so n a re a §l m o n ta r e a a r m a tu -
Sn i u r e ş u l î n t r e c e r i i — d e m a i b in e d e o ju m ă ta te d e \
întregişi coiecfîv A ici, la C ă la n , p e u n ic u l ş a n -
rilo r d e la u z in a e x p e r im e n t a - m ilio n l e i !
tie r d e a c e s t g e n din ţa ră , s -a In c in stea
lă. L u c r în d după in iţia tiv a : zile i ăe 23 A u - v

...S a la d e ş e d in ţe d e v e n is e n e - o b ţin u t u n r itm d e lu c ru ă e - a „ M e i un jie r re b u ta t — p en tru g u st, la s ta ţia d e c o c s - b r ic h e te i

iiî n c ă p ă t o a r e . F erestrele la rg d r e p tu l im p r e s io n a n t. L a c o şu l o c ît m a i b u n ă c a lita te a ar- ă e la C ă la n , s -a a p rin s p r im u l \

,ă e s c h is e o fe r e a u p r iv e liş te a in- d e fu m , în a lt d e 50 m ., v ite z a m ă tu rilo r“ , b rig a d a sa a reu - f o c : a în c e p u t în că lzirea c o - :

ă u stria lă a C S ta n u lu i în p lin ă ziln ic ă ă e lu c ru a fo st d e d o u ă Ş it s ă s e s itu e z e în f r u n te a ln- şu iu l ă e fu m d e la b a te rie. E {

d e zv o lta re . U n ii p e b ă n ci, a lţii ori m a i m a r e d e c ît c e a p la n i- trec e rii p rivin d c a lita te a şt res-

p rim a m a re izb in d ă a c o n stru c ­

,în p icio a re, tin e ri şi virstn ici, fic a tă (lu cra rea s -a e x e c u ta t p e c ta re a te rm e n e lo r ăe e x e c u -

>o a m e n i d e t o a t e m e s e r i i l e , c o n - n u m a i î n 2 4 z i l e f a ţ ă ă e 4 5 de­ to rilo r d e p e a c e s t şa n tier...

Organizînd bine munca, echipa de arm ătură de la depoul C.F.R. Sirneria, condusă de s t r u c t o r i i „ b r i c h e t e l o r “ , d e z b ă - p l a n i f i c a t e ) ; t u r n u l "ăe b r i c h e - D in p lu to n u l fru n ta şilo r ln - ŞT. N. GAFTONIE
tehnician principal la I. C. S.
comunistul loan Vesa, reduce imobilizarea locomotivelor cu ocazia spălărilor, în medie cu 10 \ t e a u in u n a d in zile le ca n ic u - ta r e s -a te r m in a t cu 30 zile m a i tre c e rii se d e sp rin d fig u ri h o -
la sută. Hunedoara
i Icre a le lu i cu p to r, p ro b le m e re p e d e , b a te ria d e co csifica re tă rîte , d lrze, d e c o m u n işti, a şa

In fotografie : Echipa execută reparaţia unei locomotive. , -v^ .