Page 85 - 1961-08

DRUMUL SOCIALISM ULUI
CÍNTECELE ANILOR NOŞTRI
Tinereţea ţării
Tinereţea ţării vie-o simt rpereu
In urcuş spre ţelul ce-1 iubesc şi eu,
Dîndu-mi îndrăzneala zborului în spaţii,
Cînd deschid cu fapta drum spre constelaţii.
Tinereţea ţării, din înalt de schele,
înteţeşte focul tinereţii m ele;
Inima-mi le simte zburînd împreună
Pline, avîntate, în drum spre Comună 1
VASILE POP
cercul literar „Flacăra" — Hunedoara
Bardă la spitalul le rapel
Iată viaţa, mugur pe zăpadă,
Stă să-ngheţe, g ata să cadă...
Mama întreabă : „— O să cadă î J
Ştie, cineva, ştie ?
Unde-i ? Să mă supun lui,
Ca iarba vîntului ?“
In petala ferestrei
noaptea s-a subţiat.
Ora de-odată-i tirzie :
Timpul — a început să fie I
Copilul a scăpat !
C. D. ZELETIN,
medic pediatru — Hunedoara
(din „Contemporanul“ nr. 25)
Expoziţie
Recent, la Casa raională de
cultură din Brad, s-a deschis o
expoziţie a artiştilor plastici a-
m atori închinată zilei de 23 Au­
gust, ziua eliberării patriei noas­
tre de sub jugul fascist. Expo­
ziţia cuprinde 58 de lucrări de
grafică şi pictură, m ajoritatea
inspirate din clocotul contempo­
raneităţii.
Demn de rem arcat este faptul
că, avînd în centrul atenţiei
omul zilelor noastre, tinerii ar­
tişti, prin linii viguroase, opti­
miste, au reuşit să-i sublinieze
noile trăsătu ri morale ce-1 ca­
racterizează : dîrzenia şi abne­
gaţia în muncă, bucuria muncii
etc. In acest sens, convingătoa­
re şi pline de forţă emotivă
sint linogravurile „Spre aba­
ta j“, „In abataj“, „Proba oţe­
lului1, „In căutarea filonului“,
„S-a înscris in colectivă“ (autor
I. R atz), „Portret de m iner“,
acuarela „Dogoare" (de P. E u­
gen) şi altele.
Un loc im portant în cadrul
acestei expoziţii îl ocupă grafica datoreşte lipsei de perseverenţă
m ilitantă, spre care arată pre­ în continuitatea activităţii cer­
M erg ciobanii iot cîntînd
Foaie verde de tufani,
Din Haţeg pînă-n Luncani
Numai turm e de ciobani
Cu mioare bălăioare
Ca zăpada sclipitoare,
Iar pe dunga plaiului,
In lumina soarelui,
Merg ciobanii to t cîntînd,
PRI
Ploua. O ploaie măruntă şi
rece de toamnă. Pădurea cu li­
niştite ei molcome şi tainice,
!învăluite într-o ceaţă uşoară,
sprijinea in virful copacilor
înalţi cerul de plumb.
Pămintul, sub covorul ruginiu
de frunze, m usteşte la fiecare
pas. Prin pînza cenuşie de apă
se desluşeşte ca o pată neagră,
cu contururi imprecise, podul.
Dedesubt, molatic şi întunecat,
se tirăşte in albia lui, Mureşul.
Pe malul celălalt, se ghicesc mai
lmult, acoperişurile ţuguiate ale
tirgului.
Ostaşii, cu pelerinele ude, cu
ploaia şlruinău-le pe feţe, stră­
bătură o cărăruie închipuită,
ce-i scoase curind la marginea
unui luminiş, aproape de malul
rlului. Unul dintre ei, înlătură
cu m ina o m ică perdea de
crengi din faţa ochilor:
— Acolo-i — spuse el arătiha
In direcţia podului. Celălalt se
apropie şi privi încordat. După
cîteva clipe, scoţîndu-şi carabi­
nele de sub pelerină, ocoliră a-
mîndoi luminişul ce lăsa vederii
un petec de cer cenuşiu şi o
luară in susul apei, spre pod.
Ploaia încetase. începea să le
fie mai uşor...
...Cu o zi în urmă, cîteva hoar­
de răzleţe hitleriste reuşiseră să
scape de sub urmărirea deta­
şamentelor sovietice şi romîneşti
Nr. 2075
.- * * p !wîSSmsSgmSKKmÎÎ?
Sub acest titlu prezintă un şir de !(É l!
¦¦1
spectacole în principalele localităţi din lip sii:
!!!!ill
Peisaj hunedorean regiunea noastră unitatea „Patria" a
Gircului de stat din Bucureşti. Pro- IGvL'ţvfcşw.';.p lP s lii:
Fusese la-nceput o fundătură gramul^judicios alcătuit, cuprinde o PÉ Pl fÍÍl.ÉP
Aîgî... Nu se născuse-atunci' lumina, varietate de numere care mulţumesc
Stejari de beznă-şi înălţau tulpine in bună măsură exigenţele oricărui
Peste bordeiele din bătătură. iubitor al celei mai străvechi arte
Şi-un miG atelier, ascuns în fum din lume. Numerele de atracţie, care
A fost. Dar forţa dură, omenească, culeg de fiecare dată ropote de aplau­
Din tot ce-a fost făcu să se-mplinească, ze, sini în primul rînd din domeniul
G igantul ce în taţă-1 am acum ! dresurii. Duo Stan şi Bercuini reuşesc
să creeze iluzia unui meci de fotbal
ION DRÄGÄNESCU pasionant în dresura de cîini, iar în
tehnician — Hunedoara cea de maimuţe, a unor figuri de
(din „Munca" nr. *1138) echilibristică cu toiul... originale. Un
loc important îl ocupă apoi numerele
Ia sol. Intre acestea merită atenţie
un plastic acrobatic executat cu ele­
L a m p a d e m iner ganţa şi precizie de trupa Angelos, S M ,,,,,...,
contorsionism de Lidia Dumitrascu,
Sint prietena ce nu mă pot desparte o tînără cu reale calităţi de gimnas­ W id
De tine, brav miner, ce lupţi in mină tă şi balerină, excentricile acrobatice Casa raională de cultură nou construită în oraşul Sebeş
Să dărui lumii bulgări de lumină I ale lui Sile Crcţu şi Siminică, jongle­
riile executate de Duo Dumitrcscu, POŞTA REDACŢIEI Fo'c?or hunsdojţe&m
...Şi-o bucurie-mi m istuie ţiin ţa : jocurile icarfene susţinute de trio Tu-
1Aceea că-n adincuri eu am parte dorică etc. Nu lipsesc din program VASILE POP (Hunedoara). Ultime­ aveţi acumulată chiar o oarecare ex­ Foaie verde trandafir
Ca să-ţi vestesc, Intiia, biruinţa ! nici numerele care dau artiştilor de perienţă artistică. Pentru întregirea
circ titlul de oameni curajoşi, nume­ le versuri nu se ridică la valoarea ce­ acestei experienţe, pentru îmbogăţirea — Primilor cosmonauţi
TRAIAN MÜLLER rele executate cu siguranţă Ia trapez lor anterioare, din care am reţinut „Ti­ cunoştinţelor, ar fi indicat să prezen­ Iuri G agarin şi Gherman
student — Petroşani de I. Cucută şi evoluţiile Ia nereţea ţării". Se observă o oarecare taţi lucrările dumneavoastră în şedin­
scară în balans susţinute de Bebe şi grabă în închegarea imaginilor, ideile ţele de lucru ale cercului literar „Fla­ Titov —
(din „Tribuna" nr. 206) L. Dumitrescu. Pentru divertismentul sînt uneori confuz exprimate, folosiţi căra" din Hunedoara, care are fru­
prea multe adjective şi superlative, ri­ moase rezultate în munca de îndru­ Foaie verde trandafir,
mele sînt sărace („zi“ rimează cu mare a tinerilor creatori literari. Pe o sare de april,
„izbi“, „contur“ cu ,~azur“ etc.). Mai Fără aripi, fără pene,
izbutite sînt imaginile d in : „Gîntec S. VIOREL (Lupeni). Acelaşi lucru Un vultur zbura spre stele;
pentru august“ şi „Blocul a crescut“. putem spune şl despre primele dum­ A înconjurat pămintul
neavoastră încercări sosite de curînd Mai vijelios ca glndul...
spectatorilor duo Secvani prezintă reu­ VÎNĂTORU NICOLAE (Pelrila). Po­ la redacţie. Ţineţi o mai sirînsă legă­ Iuri drag, tu rus bărbat,
ezia „Vlăstar crescut sub flamura tură cu cercurile literare „N. Labiş" şi Prim u-n Cosmos ai zburat,
aartiştilor plastici amatorişite scene de iluzionism, iar duo Vul- dreptăţii“ este bogată în conţinut, bine „Minerul“, fruntaşe pe Valea Jiului, pe Şi-ai zburat tu vitejeşte,
f can se întrec pe sine în execuţia unor orientată. Unele versuri însă şchioapă- care aveţi posibilitatea să le frecven­ De-omenirea se uimeşte...
numere de excentrici muzicali. tă, multe exprimări sînt făcute prea ia taţi. Şi încă un s fa t: nu vă pripiţi în Şi la radio şi în film e
dilecţie îndeosebi Paul Eugen. cului de artă plastică al Casei modul general, unele rime sînt puse trimiterea versurilor spre publicare, de- Se vorbea num ai de line...
Lucrările „Marx“ (portret în raionale de cultură, precum şi In general, se poate aprecia că doar pentru a suna din coadă. Cu spri­ cît după o şlefuire îndelungă, după ce Boabă dulce de secară,
tu ş), „23 August“ (tuş colorat), lipsei totale de activitate a cer­ ansamblul Gircului de stat din Bucu­ jinul cercului literar „Minerul“ din sînteţi siguri că aii aflat în strofă cel Intr-o caldă si de vară
„Omagiu cosmonautului nr. 2“ cului de artă plastică al clubu­ reşti în turneu prin regiunea noastră, Petroşani, aceste deficienţe pot fi însă mai potrivit cuvînt „care să exprime Altă veste-am auzit,
(tuş) etc., se fac apreciate da­ lui muncitoresc din Gurabarza. reuşeşte să prezinte un spectacol cu­ înlăturate şi poezia poate deveni pu­ adevărul“, după cum ne învaţă lucea­ Care lumea a u im it:
torită ideilor pline de forţă pe rat, care aduce bună dispoziţie şi sa­ blicabilă. fărul poeziei romîneşti: Eminescu. Că-n Cosmosu-năepărtat
care le sugerează, mesajului Un alt aspect negativ al ex­ tisfacţii artistice. La această reuşită Inc-o navă a zburat,
um an, avîntat, pe care îl tra n s­ poziţiei este faptul că, în afară un merit revine desigur regizorului I. TULEA (Ghclar) „încercările lite­ N. ŞERBĂNESCU (Sebeşel). Nu Zeci de ore făr’ istov,
mit. de linogravura „S-a înscris in rare „cum le numiţi modest dumnea­ avem nimic de adăugat la răspunsu­ Cu eroul rus Titov...
colectivă“, sem nată de I. Ratz, Gezar Ţipa, precum şi orchestrei bine voastră versurile trimise redacţiei vă­ rile anterioare. Vi se cere mereu stu­ Aste fapte de viteaz
I. Ratz, prin portretele reali­ nu sint expuse şi alte lucrări pusă la punct, de sub conducerea di­ desc reale elemente de talent, simţ al diu, studiul literaturii romîneşti şi uni­ Şi mie mi-au dat curaj,
zate în ulei, dovedeşte o putere care să oglindească viaţa nouă rijorului Irimle ioan. măsurii, cunoaşterea tehnicii poeziei, versale şl a poeziei în mod special. Că-ntr-o zi şi-eu vei zbura
de interiorizare deosebită („Por­ a satului nostru. V. CHIS care depăşesc uneori nivelul de sim­ C-o navă din ţara mea.
tret“, „Portret de bătrin), iar ŞT. FENEŞANU plu începător. Se poate spune că deja I. STRĂUT
în lucrări ca „Bujori“, „Toam­ Portret de miner
nă“, „Pădure“ executate de a- linogravura E. PAUL e p v M tM i m
semenea în ulei, se arată a fi
cu deosebire un sensibil colorist Âlblnlţa făurită in sat e gospodărie
al peisajului patriei noastre.
Albiniţa făurită Aromată ca o pară... Foaie verde iasomie,
Tinăra artistă amatoare An­ Tot colindă poeniţa Iar dulceaţa de pe floare In sat e gospodărie
tonia Moga semnează, printre Şi ştiubeiul din prisacă O preface-n stropi de soare, Şi e multă bucurie.
altele, o lucrare în ulei care se Cu nectar gustos l’ncarcăl Ca să aibe toţi cei mici Partidul ne-a ajutat
impune prlntr-un colorit reţinut, Apoi pe lucru se-aşterne: Miere, să-i crească voinici. Viaţa veche de-am schimbat,
dar plin de veridicitate. Pulbere de stele cerne Satul de-am electrificat...
Şi ţră.mintă albă ceară, ION MARINESCU Lumină şi difuzoare
Dacă expoziţia deschisă la Ghrtid
Brad constituie o realizare pro­ Cîntul meu
m iţătoare, trebuie să am i ntim
însă că surprinde prin numărul Cîntul meu azi, frăţioare,
Creşte sub raze de soare.
mic de expozanţi. Aceasta, se Cîntul meu arde ca para
Că partidu-n toată ţara
Aduce belşug, lumină,
Şi-o face mîndră grădină,
Are-n casă fiecare,
Fără griji şi fără gînd, azfră ţio a reMîine chiar televizoare...
Că au oile-adunate Foaie verde iasomie,
De la colectivi bogate.
Şi-o găteşte ca pe-o floare In sat e gospodărie
Auzită de I. MARINEStiU
Pentru clasa muncitoare. Şi-am scăpat de sărăcie...
de la Petrice Nicolae
din Cioclovina, raionul Auzită de ION MARINESGU Auzite de AUREL IFRIM
de la Bob Maria — Simeria
Haţeg de la Petrice Nicolae din
Gioclovina, raionul Haţeg
ETE pile obuzelor şi copacii sfîrte- varăşul său îl trase uşor de pe­ văliei din strada Mare la care De la marginea dîrei de drum zvicnire se ridică în genunchi
caţi nu i-ar fi vestit că acolo lerină : slugărea şi s-a ascuns în tufele prins la viroagă, pe o distanţă şi repezindu-şi braţul înainte,
care se uniseră la trecerea Car- a fost război. Cit despre tîrg, astea. A fost găsit. Venise după de vreo 30 de m., locul era n e ­ aruncă grenade. M itraliera, ca
paţilor. După ce se ocupă ttr- n u-l vedea, ci îl sim ţea doar. — Ce este ? ! — se întoarse el poliţaiul şi feciorul cel mare ted ca-n palmă, ici-colo, cîteva turbată, rase păm intul cu salve
gul de pe malul Mureşului, hi- Vederea ajutată de ochii m in­ mirat. al băcanului. L-au lovit. Iată, pietroaie presărate la intim pla- scurte. Rusul simţi cîteva lovi­
tleriştii încropiră la repezeală ţii, refăcea după atita tim p sîngele din rănile de atunci l re. Nu m ai puteau înainta, fără turi uşoare de-a latul pieptului.
cîteva poziţii de apărare, prin­ casă cu casă, stradă cu stradă, Rominul era roşu la faţă. să fie văzuţi. Un nasture al rubaştii zbură ca
tre care şi o viroagă din capă­ închegînd cîteva imagini din —- Merg eu înainte. Cunosc s-a prelins chiar pe piatra asta. luat de vînt. Rămase în ge­
tul podului, in care postară o aşezarea omenească unde îşi drumul. Aici am copilărit! urmă O privi, o pată parcă mai stă­ — Zvirlim grenade — spuse nunchi, cu o expresie de mira­
mitralieră, ce avea în raza el petrecuse copilăria obidită şi el după o mică pauză. ruia încă pe ea. Ii apăru un rusul cu o mică zvicnire a bra­ re pe faţă. Capul îi intrase par­
mica plajă de lingă pod şi o plină de suferinţe. Era totuşi îşi însoţise cuvintele cu ges­ zîm bet trist in colţul gurii. 1 ţului. că intr-un cuptor şi o ceaţă
bună parte din şoseaua ce se emoţionat, şi emoţia revederii turi, crezînd că tovarăşul său nu s-a părut doar. Piatra a fost de lăptoasă începu să-i acopere
întindea dreaptă ca o linie. Mi­ cu locurile dragi îi strălucea în înţelege atîtea vorbe romîneşti atunci doar roasă de atîtea vin- Se traseră pînă aproape de ochii. Mai auzi explozia grena­
siunea celor doi ostaşi era de priviri şi ii încălzea sufletul. Ar dintr-odată. turi, spălată de ploi, arsă de marginea cealaltă a drumeagu­ delor sale, cîteva ţipete, şi prin
a distruge acest cuib de m itra­ fi stat m ult tim p retrăind amin­ — Da ? ! — se mira sincer soare... lui, pentru a scurta din distan­ ceaţă văzu două vestoane ce­
liere. Ostaşii, un rus înalt, tirile fără să-i pese de ploaie, rusul. ţă, tăind cu piepturile urmele nuşii scufundîndu-se in Mureş,
blond, cu ochii albaştri, melan- dacă dinspre pod nu ar fi răz- — Ce faci ? l — auzi in spa­ adinei de căruţe. apoi întunericul îl învălui, din
bătxit pînă la el strigăte g u tu ­ II privi pe tovarăşul său cu tele lui. ce în ce mai mult. Căzu ge-
SCHITĂ PREZENTATĂ rale. Privirile i se întunecară. ochii lui albaştri ca cerul de In clipa aceea, mitraliera im- mind, pe spate, cu braţele larg
ÎN CADRUL CONCURSULUI Străinii de pe pod strigau ceva mai. Erau trişti, dar dincolo de Rominul tresări nedumerit, proşcă o salvă. Gloanţele muş- deschise, vrind parcă să îmbră­
în nem ţeşte şi tirau după ei acest abur de tristeţe ardea o apoi inţelegînd despre ce era cară păm intul in faţa lor. R o­ ţişeze zenitul. Soldatul romin
LITERAR REGIONAL ceva greu, pentru că nişte hîr- flacără vie, o vîlvătaie. Trase vorba, zîrnbi stînjenit. Se oprise minul sim ţi cîteva fire de noroi nu avusese tim p să facă nici o
„SUB FLAMURA şîituri se împleteau cu vocile adine aerul in piept şi cuprinse fără voia. lui Ungă piatra cu pe frunte. mişcare. Rămăsese neclintit, în­
PARTIDULUI“ lor. în priviri zările: pricina. îşi şterse de pe frunte gropat in noroiul drumului, cu
sudoarea amestecată cu pică­ Erau descoperiţi. faţa crispată de durere. Un
colici şi un romîn născut in tîr- Cei doi ostaşi prieteni priviră — Aşa este şi la noi —- şopti turi de ploaie. Pe pod se iscase învălmăşea­ glonte îi sfârtecase şi lui umărul.
gnl de pe m alul celălalt, care încordaţi într-acolo. lă. Glasuri speriate, gltulte de Cînd explozia se stinse îşi privi
se ceruse voluntar in misiune, el, apoi, după o clipă, zim bină Dinspre pod se auziră din nou frică, răcneau comenzi peste co­ tovarăşul care gemea înăbuşit.
se opriră lingă o buturugă de — Gcniştii... — şopti rominul. vinovat, se dădu la o parte a- strigăte şi lătrături de din i. menzi.
pe mal. Malul, care altădată Celălalt făcu un semn apro­ dăugind: Foftim ! Gemu. îşi înfipse coatele in pă­ Cercetaşii căutau spre viroagă, ...Dinspre pod se auzeau ura­
intra Un in Mureş, era acum bativ cu capul şi spuse pronun­ mintul nisipos şi işi trase trupul în tim p ce mitraliera cu gura te puternice. Detaşamentele so-
sfîrtecat de obuze, ale căror ţând cu greu : Rominul netezi ţeava carabi­ înainte, spre pod. Ar fi vrut ei hidă şi neagră ca noaptea, vieto-rom îne luaseră cu asalt,
gropi rinjeau hiăe Ungă undele — Mergem, nu ? nei cu un sem n de m ulţum ire, să-şi întrebe tovarăşul dacă el ii fixa. Rusul se întoarse spre tîrgul. Primul rănit se întoarse•
liniştite ale rlului. apoi îşi îndesă boneta pe cap are mamă, dar tăcu. Răscolise rom in: cu ochii luminaţi de o voinţă
După ce mai iscodiră cîteva şi începu să sc Urască printre amintiri vechi, pline de durere, neînfrtntă să le privească,
Romînul, un om bine legat, clipe locurile, intrară în tu fi­ tufe. ce-i deschiseseră răni pe care — Terminăm ? Apoi, oftlnd, scrişnind din dinţi de durere. De
cu trăsături pline de hotărire şurile de răchite de pe mal. viitoarea războiului le cicatri­ strlnse in pum n un bulgăre ud. lingă el, romînul încercă să
şi putere, privea nedum erit, cu Apropiindu-se de pod, am in­ zase. Şi la noi aşa păm int bun / arate şi el spre pod cu mină
durere ascunsă locurile cunos­ Acestea, rărite m ult şi piperni­ tirile năvăleau nestingherite, care atîrna vlăguită de-a lungul
cute. Urau aproape aceleaşi, l aăucîndu-i in faţa ochilor im a­ Ocoli o tu fă şi coatele i se Romînul se îmbujorase. Apucă
s-ar fi părut câ nimic n-a fost cite, nu le perm iteau să treacă gini din copilărie. Se vedea des­ înfipseră in tr-u n drumeag ce încheietura mîinii tovarăşului trupului şi cu ochii înrouraţi
cliniit din locul său, dacă gro­ culţ şi, murdar, colindând tu fi­ intra lin în Mureş. Înainte, pe său şi cu glumii trem urat îi abia ingăim a:
aplecaţi, fără să fie văzuţi. Tre­ şurile şi sfoara de pădure după acest drumeag veneau tîrgoveţti ş o p ti:
cuiburi de păsări. Apoi vrem ea să-şi spele caii. Acum, dincolo — Am învins Vane a, am ln<
buiau să se Urască. Ostaşul so­ cînd avea un petec de pînză de el, pe un petec de plajă era — Dacă eu mor, aici mă în­ VillS...
neagră prins de mîneca zdren­ gropi.
vietic vru s-o ia înainte, dar to ­ ţuită a cămăşii. Purta doliu. mitraliera. Soldatul se opri. îşi MIR CE A TUŢĂ
Murise maică-sa de oftică. Cu Omul ii zîrnbi, căutînă parcă cercul literar „Flacăra"
pieptul slab, apăsat de întune­ simţi tovarăşul tîrîndu-se, pînă cuvinte de încurajare. Ii puse
ricul şi sărăcia ce domnea în­ palma prietenos pe u m ă r: Hunedoara
casă, atunci s-a răzvrătit prima ajunse cu capul lingă al lui.
oară. A fu g it de la stăpînul pră­ Cercetară împreună acum locul. — Lasă, atacăm.
Se răsuci şi desfăcu o grena­
dă din centură. Zîmbea. Dintr-o