Page 86 - 1961-08
P. 86
2075 mu'MJK sommMOwi pag. 3
Progresul tehnic Ic ordinea ziiçi
Creşterea vitezelor de avansare — ©
indice «portant pentru minele Văii Jiului
(Urmare din oag. l-a) nă de încărcat este rentabil S P O R T IV E IM C IN S T E A
M A R II S Ă R B Ă T O R I
doar la lungim i m ari de galerii.
1. GENERALIZAREA Ş l APLI La galerii mai scurte un utilaj Dovedind multă pricepere şi spirit de iniţiativă, prim-to- Terenurile de sport din incinta şcolii pedago O asemenea impresie a lăsat echipa de hand
nu e oare rentabil dacă prin pitorii Nicolae Avram şi Moise Jit, de la uzina metalo-chimică gice, precum şi stadionul de la poalele ce bal in 7 a raionului Haţeg, care de altfel a
CAREA EXPERIENŢEI AVAN folosirea Iui galeria e d ată în Zlatna, depăşesc lunar norma cu 10— 12 la sută. tă ţii Devei, au găzduit în zilele de 23 şi 24 au ajuns pînă in finală, ocupînd locul II în această
SATE. Sînt tot m ai num eroase exploatare mai înainte de te r gust o serie de întreceri la volei, baschet, hand deosebit de atractivă întrecere.
brigăzile ele m ineri care obţin men şi se obţine o viteză m e Sporeşte mimul bal şi fotbal. Întrecerile, la care au participat
lu n a r viteze m ari fie avansare. die lu n ară sporită. Trebuie sportivi din întreaga regiune, au fost dotate cu Echipa de volei a raionului Ilia (din Bră-
Printre acestea m enţionăm pe arătat că în privinţa eficacită desfacerilor de mărfuri .,Cupa Eliberării“. Datorită unei buhe organi nişca) deşi nu a ocupat un loc de frunte in
cele conduse de C onstantin So- ţii economice a m ecanismelor zări, ele s-au desfăşurat in condiţii m ulţum i clasam entul general, a Lăsat totuşi o impresie
rescu de la Uricani, Sabin de încărcai, Valea Jiului, cu toare, m ulte fiind apreciate de publicul spec bună. Credem că dacă se va antrena cu şi mai
.Ghioancă de la Lupcni, M artin roate realizările de pînă acum, tator. De remarcat că spre deosebire de alţi m ultă sîrguiniă, echipa din Brănişca va con-
!Vass de la Vulcan, Nicolae Bo- este încă deficitară. ani, au evoluat unele echipe mai puţin cunos iUtili un adversar puternic pentru m ulte echipe
teanu, P etru T ătaru, Toth Gfle- cute şi care s-au bucurat de o bună apreciere. din regiune. Iată câteva aspecte de la aceste
za de la P etrîla şi altele. Expe La Lupeni, in sectorul IV B, întâlniri.
rien ţa lor, metodele lor de m un printr-o raţionalizare s-a m ă
că vor trebui temeinic studiate rit viteza lanţului pe craţere de In perioada ce s-a scurs de 28 AUGUST 1901 HANDBAL mai buni din competiţie, au în spectacol de bună calitate. Pri
şi extinse. Aici, un rol de m are la 0,40 m /secundă la circa 0,Î5 la începutul anului colectivul de Programul ! : 7,10 Cîntece de mun vins cu 3—0 fără a depune prea ma repriză se caracterizează!
im portanţă îl au m aiştrii, teh m/secundă, crescînd corespun lucrători din unităţile comer că ; 8,00 Din presa de astăzi; 9,30 întrecerile de handbal în 7, mari eforturi. prin nota de superioritate a e-
nicienii ş’f Inginerii, care t r e zător debitul craţerelor la un ciale ale O. C. L. Alimentara Tinereţea nc e dragă; 11,03 Fragmen deosebit de spectaculoase, au chipei Dacia. Ei conduc cu m aţ
consum de energie relativ p u interraionala Deva a depus o te din opera „Wilhelm Teii" de Ros- atras un număr mare de spec In finală, echipa din Alba a m ultă precizie mingea, iar ata
buie să dovedească şi cu acest ţin sporit. După cum se consi muncă susţinută. Ca urmare, sin i; 12,00 Muzică uşoară interpre- tatori. Este un m erit al comisiei întâlnit reprezentativa oraşului cul este bine coordonat de Niţu.
prilej capacităţile lor de orga deră în cercurile tehnice ale m i sarcinile planului de desfacere tală !a chitară; 12,15 Din povesti de organizare care a progra Petroşani, pe care a învins-o cu In faţa porţii însă, cvintetul se
nizare şi conducere a p ro d u c nei, fap tu l acesta este o pre- au fost depăşite în ¦perioada rile scriitoarei Lucia Demelrius ; 14,40 m at şi asemenea întreceri. La 3—1, cîştigînd astfel cupa. dovedeşte ineficace. In min. 11
ţiei. Pentru creşterea vitezei âe miză pentru trecerea Ia extrage respectivă cu 7 sută. Totodată Gintă laureaţii concursului unional al fete au participat două echipe Niţu, sesizînd o greşeală a por
avansare în galerii este nece rea a 3 flşii de cărbune din s-a reuşit ca în acest timp să pianiştilor din Uniunea Sovietică", reprezentante ale raioanelor BASCHET tarului Duţă, care de altfel a
sară studierea şi aplicarea m e frontale pe 2 zile. Ia tă deci o se obţină beneficii peste plan 16,15 Note dc lector; 17,30 Roza vîn- Sebeş şi Alba (Ştiinţa Teiuş). fost nesigur în toi timpul m e
todelor bune de organizarea posibilitate pentru creşterea în valoare de 49.000 lei. turilor; 19,00 Almanah ştiinţific; 20,20 Cele două echipe au creat n u La baschet au participat echi ciului, a înscris : 1—0. Pînă ia
•muncii folosite de unele brigăzi avansărilor în frontale, care va Ncapfe bună, copii; „Vulpea şi co meroase faze caie au îneîntat. pele de băieţi şi fete ale şcoli pauză, jocul continuă sub ace-:
care obţin viteze m ari la în a trebui temeinic studiată şi ex In fruntea întrecerii s-au si coşul", poveste populară persană; In prim a zi fetele din Sebeş au lor sportive de elevi din Deva, Iaşi aspect, dar fără finalizare.-
intări de Ia minele Deva şi B ar tinsă în prim ul riad la Lupeni. tuat colectivele magazinului nr. 20,50 Tribuna radio; 21,35 Din cîn- învins cu 6—5, iar în a doua zi Alba Iulia şi Brad. Tinerii bas-
za. Ciclogrameîe de lucru ale 5, nr. 12 şi altele. tecele şl dansurile popoarelor; 23,17 fetele din Teiuş, cu 5—4. Avînd chetballşti au realizat unele în- Repriza a Il-a găseşte în atac
(acestor brigăzi pot fi adaptate Creşterea vitezelor de avan Goncerl de muzică uşoară. acelaşi golaveraj, a fost nevoie tîlniri frumoase. Locul I a fost pe jucătorii din Călan, Ei atacă1
sare a tra g e după sin® o p ro d u c îOAN ROŞU de două prelungiri pentru a se ocupat a tît Ia băieţi cît şi la dezlănţuit, dar portarul Stoică
jcimdiţiikir Văii Jiului. tivitate înaltă, producţie mai corespondent 29 AUGUST 1981 decide învingătoarele. Mai ru fete de echipele S.S.E. Deva. scoate sau reţine mingi grele,
mare, consum de lemn tot mai tinate, fetele din Sebeş, prin Fetele au învins pe cele din iar atacul nu şutează cu insis
' 2. FOLOSIREA DEPLINA A mic (se lichidează multe din lu tre care Alman, K lett, Botzoni, Brad cu 38—18 şi pe cele din tenţă. Şi în plină dominare a
MECANIZĂRII EXISTENTE. Aşa crările de întreţinere costisi Probsdorfe, Stanciu, Herinann Alba Iulia c u 40—26, iar bă Călanului, Dacia fructifică încă
cum arătam mai sus nu toate toare). De aceea, este cu totul şi Schell, au cîştigat „Cupa Eli ieţii pe cei 'din Alba Iulia cu de două ori prin C ontor şi G ăi
utilajele din dotare se folosesc necesar ca acestui indice teh- berării“ . 77—26 şi pe cei din Brad cu nă. Scor final 3—0 pentru Da-'
la capacitatea lor. Este nece nico-ecoKomic de prim ă impor • 48—28. Locurile n şi III au fost cia Orăştie.
sar să se creeze condiţii cores tan ţă să i se acorde Ia exploa La băieţi au participat echi ocupate de echipele din Alba
punzătoare folosirii lor depline tările Văii Jiului m axim um de pe din raioanele Sebeş, Alba, La sfirşitul jocului, echipei
şi în acest scop trebuie com atenţie. Haţeg şi oraşul Petroşani. Echi Iulia şi respectiv Brad. Dacia Orăştie, i-a fost inm înată
b ătu tă şi lichidată părerea unor pa din Sebeş, form ată din Fle- din partea Consiliului regional
ingineri că a introduce o m aşi ţ: şeru, Suman, Klein, Pîrvu. Ol FOTBAL U.C.F.S. „Cupa regiunii H une
tean, Daniel, John, Salea şi doara“. Echipei Victoria din
Brigada artistică de agitaţie activă Programul 1: 6,30 Melodii popu Venholdt, a fost cea mai bună. Bogata activitate sportivă or Călan i-a fost inmînată o p la
lare romineşti interpretate Ia diferite In finală, echipa din Sebeş a ganizată de consiliul regional chetă.
instrumente; 7,30 Sfatul medicului: învins echipa Haţegului cu sco U.C.F.S. în oraşul Deva. în cins
rul de 22—14, în urm a unor ac tea zilei de 23 August s-a în +
Brigada artistică, de agitaţie Valea Morii etc. In continuare, n it şi depăşit planul lunar de Importanţa hranei pentru buna func ţiuni m ult aplaudate. Locul II cheiat cu meciul de fotbal con
nr. 2, ce activează în cadrul brigada arată că mai există m i producţie şi aspru criticaţi co ţionare a organismului ; 8,00 Din pre a fost ocupat de echipa din întrecerile sportive s-au bucu
clubului m uncitoresc din G ura- neri, puţini la num ăr, care nu daşii, cei ce „se ascund“ cum sa de astăzi; 9,15 Interpreţi romîni Haţeg, iar locul UI de reprezen tând pentru finala „Cupe! regiu rat de o m are popularitate,
bar za, a devenit de m ult cu urmează exemplul fruntaşilor, se exprim a brigada, „sub plan“ . de muzică uşoară ] 11,30 Gîntece col tativa raionului Alba (Ştiinţa
noscută şi îndrăgită de local care prin munca lor superficia In legătură cu îndeplinirea ia hoznice; 11,45 Radio Prichindel : „Bi Teiuş). nii H unedoara“ între Dacia fiind urm ărite de un num ăr în
nici. Prezentând cu regularitate lă, um flă preţul de cost. Sce timp a planului de producţie, cicleta cu ghidon albastru“, scenetă de
pe scena clubului sau la gurile neta satirică „Consultaţia“ a ra prin versuri sugestive, însoţite Emil Gonciu ; 12,30 In faţa hărţii : VOLEI Orăştie şi Victoria Călan. semnat de spectatori. M eritul
de mină texte inspirate din tă alegoric cum preţul de cost de muzică, luînd ca unitate de M adagascar; 15,10 Goncerf de muzi Cele două echipe s-au pre
munca minerilor, popularizînd s- a u m fla t fiindcă a consum at m ăsură minutul, brigada arată că uşoară ; 16,15 Vorbeşte Moscova ! ; Intilnirile de volei au durat bunei organizări şi desfăşurări
fruntaşii şi metodele lor de cu lăcomie rebuturile, tim pii rit de im portantă este folosirea 18.30 Limba noastră, vorbeşte acad. cel m ai m ult. La această dis zentat în acest prag de sezon
lucru, brigada artistică de agi morţi, m aterialele risipite, toate raţională, „din plin“ , a tim pu prof. Al. Graur ; 19,00 Revista econo ciplină s-au prezentat 9 echi il are Consiliul regional U.C.F.S.
taţie mobilizează oamenii m un tolerate de unii mineri codaşi lui de lucru. mică radio; 21,15 Jurnalul satelor; pe masculine şi 5 feminine. fotbalistic destul de bine pre
cii la îndeplinirea şi depăşirea 22.30 Muzică uşoară; 23,00 Concert Echipele de fete, cu excepţia V. ALBU
pianului de producţie, constitu Din experlsnfa In încheierea spectacolului, simfonic. celor din Deva. s-au prezentat gătite, ele reuşind să ofere un
ie un perm anent şi preţios a ju brigada artistică de agitaţie ri destul de slab. Se credea că în V. FURIR
tor al minerilor în lupta pe d u h u rilo r fruntaşa dică un adevărat imn de slavă 28 Şl 29 AUGUST 1981 finală vom asista la un joc ceva
care o dau pentru obţinerea muncii minerilor, muncii în tre DEVA: Cielito-Lindo ; Circul; mai interesant. Aşteptările însă ATLETISM
unei cantităţi sporite de m ine ca Avram Cosina şi T raian Be- gului nostru popor, care îşi fău SIMERIA : Veneţia, luna şi tu ; n-au fost confirmate, deoarece
reu de calitate superioară. nea de la Musariu, Guga An reşte prin muncă un viitor tot HUNEDOARA-: Dragostea şi pi echipa din Alba, care a jucat Campionatul republican
ghel de la Valea Morii şi alţii. mai hjm înos. lotul secund'; PETROŞANI : SM în finală cu Deva, a opus, mai
Convingător în acest sens este In opoziţie cu numele acestor atentă, bunicuţa ! ; Bufonul re ales în primele două seturi, o de tineret etapa regională
ultim ul spectacol prezentat de codaşi, în scenetă sînt popu + gelui ; ALBA IULIA : Telegrame; slabă rezistenţă. Intr-un timp
brigadă pe scena clubului m un larizaţi minerii care luptă pen Spectacolul brigăzii artistice Unde nu ajunge diavolul ; LO- scurt, devencele au învins cu Jn zilele de 23 şi 24 august a avut 4X100 m. a fost câştigată ! • ' echipa
citoresc. în că de la început, pre tru minereu de calitate, pentru de agitaţie nr. 2 este un specta NEA : Prinţesa cu steaua de 3—î, cîştîgînd „Cupa E liberării“. loc la Deva, pe stadionul Cetate, eta din Deva cu timpi1! de 51” 9/10; Disc
zentatorul, secondat cL. ceilalţi economii la lemnul de m ină etc. col a n tren an t, plin de vioiciu aur ; BRAD : Pescuitori in apă pa regională a campionatului republi băieţi: locul I, Gh. Zacreş (Deva),
interpreţi, anunţă publicului te ca P. G roza de la orizontul 1S9 ne. A ranjat cu m ai m ultă a te n tulbure ; TEIUŞ : Imagini ale Băieţii, în schimb, au jucat can de tineret la atletism. La aceste 26,95 m.; locul îl, Lucian Popescu
matica spectacolului: redarea şi I. D araban de la orizontul ţie, (restrîngindu-se partea in unui trecut glGrios ; HAŢEG : mai bine. Semifinala dintre întreceri au luat parte atleţi şi atlete (Petroşani) 26.68 ni.; 400 in. plat: lo
unor aspecte pozitive şi negati 30+60 — Musariu, Alexandru troductivă şi evitîndu-se versu Confidentul doamnelor ; ORAŞ- din întreaga regiune Hunedoara. De cul I, Ioan Zgîia (Alba 59" 4/10; Io-'
ve din m unca m inerilor din c a C ioara şi A lexandru Cor nea de rile introduse doar pentru r i TIE : Ursul alb ; Principiul su Ştiinţa Petroşani şi Corvinul remarcat că la aoest concurs au avut cui II, Alex. Anescu (Deva) 59" 5/JO;
drul E. M. B arza Apoi, sub p re Ia Valea Morii, Nicolae Uricău mă), complectat cu noi aspecte prem ; SEBEŞ : Strada Seiller drept de participare sportivii născuţi 100 ui. p la t: locul 1, Andrei Feirabent
textul unei vizite colective cu de la Brădişor etc. din m unca şi viaţa minerilor, nr. 8 ; ZLATNA : Rosemarie ; Hunedoara a fost deosebit de in .anii 1939-1942. (Deva 12” 1 locul II, Emil Barbu
spectatorii pe la gurile de mi el se va bucura de un şi m ai ILIA : Casa de pe două străzi ; (Alba) 12” 3/10: Suliţă băieţi : locul
nă membrii brigăzii artistice de După această scenetă, mem mare succes. APOLDUL DE SUS : Rosemarie. spectaculoasă. Reprezentanţii o- Iată rezultatele ieltnice: I, Gh. Zacreş (Deva) 51,54 m.; locul
brii brigăzii artistice de agita Pregătind şi prezeniînd cu re II, A. Feirabent (Deva), 35,42 m .;
agitaţie aduc în scenă un crîm- ţie comunică spectatorilor si gularitate spectacole bine înche rasul ui Petroşani au învins pe 1500 tn. p lat: Jocul 1 A-ron Petru înălţime: V. Neidoni, (Haţeg) 1,65 tn.;
pei din elanul muncii minerilor, tu a ţia întrecerii socialiste ce se gate, apropiate de preocupările (Petroşani) 5’,02”: locul II Ioan Sere 200 in. p ta t: locul I, A. Feirabent (De
evidenţiind fruntaşii producţii desfăşoară în cadrul E. M. B a r minerilor, brigada artistică de merit, dar greu in cinci seturi. (ilia) 5’,03”; Triplu sa lt: tocul i, va) 25” 9/10. Ştafeta 4X400 m. bă
lor mari de minereu de bună za. Cu acest prilej sînt popu agitaţie nr. 2 va continua să fie Simion Bolea (Deva) 11,87 m.; locul ieţi a fost cîştigată de echipa din Pe *
calitate : Nicolae Lungu şi loan larizaţi cei care şi-au îndepli pentru aceştia un adevărat spri Acest meci a fost o adevărată II Lucian Popescu (Petroşani.) 11,72 1roşa ni.
Iga de Ia Ruda, Nicolae Adă- jin în activitatea zilnică de pro m.; 800 ni. p lat.: locul I Ioan Zgtin
ducţie. finală. Cealaltă semifinală din (Alba) 2’29"; tocul II Rudolf Peter Lungime fete: Mafia Marian (Ilia)
m uţ şi Anghel Bocan de la (Petroşanii 2 \ 3 r ’; Lungime băieţi: 3,55 m.ţ G reutate: Viorica Lncaci
C. VASILE tre Deva şi Alba nu a avut is locul I, Emil Barbu (Alba) 5,79 m., (Brad) 7,28 m.; 400 m. plat: M. Mi-
Brădişor, Nicolae Meteş de la hălţian (Deva) l’,16” 1/10; 100 nt,
toric. Voleibaliştii din Alba, cei locul II, Aurclian Bercea (Orăştie) plat: Viorica Ticiu (Petroşani) 15”
Din non pretendenţi la titlul 1. lap te de oaie, 1.045 kg. lină, 4/10; 200 m. p la t: Mihălţian M. (Deva)
5^58 m .; Greutate băieţi: tocul I, Pe 32" 2/10.
Tn întrecerea pe care au la n de fruntaşi 3.000 kg. b rin z ă etc., gospodăria
sat-o in anul trecut, pentru dez tru Fodor (Petroşani) 9,58 in- locul
voltarea sectorului zootehnic In a încasat în primele 7 luni din
G.A.C., colectiviştii din Cîlnic, II, Gh. Zacreş (Deva) 9,30 m.; Ştafeta
raionul Sebeş, au reuşit să ocu acest an 283.000 lei. în sem n ate
pe prim ul loc. P e n tru ce li s-a
acordat titlul de fruntaşi ? Pen venituri au mai fost realizate
tru faptul că în domeniul creş
terii animalelor ei au obţinut prin vînzarea către stat a
In anul T'96'0 cele m ai bune r e
zultate : 3.100 1. lapte anual pe te cu plante cerealiere. In răs 79 vaci, 8 jn n in ci şi 19 viţele), 20.500 kg. carne de bovine, p o r
cap de vacă furajată, o încăr punsul la chemare se prevede 526 ovine şi 39 capete porcine.
cătură corespunzătoare de ani apoi vînzarea către stat a cîte Cum a fost asigurată sporirea cine şi ovine, în g reu ta te vie.
male Ia suta de hectare teren, 5.000 kg. carne de bovine, ovi num ărului de anim ale In acea
au realizat la termenul planifi ne şi porcine la fiecare su tă de stă unitate ? Colectiviştii din Dacă la veniturile realizate pînă
cat şi cu un preţ de cost scă ha. teren' agricol, cu 200 kg. m ai Cilnîc au folosit în prim ul rind
zut construcţiile zootehnice, au mult decit s-a stabilit iniţial cu chibzuinţă toţi cei . 175.000 acum vom mai adăuga şi pe cele
organizat munca in acest sector prin chemarea la întrecere. lei prim iţi de ia sta t drep t Cre
aşa cum o cere ştiinţa zooteh dite pe term en lung şi fără do- ce se vor obţine pînă la 30 d e
nică. Realizarea angajam entelor lua bîndă cum părînd numai anim a
te a co n stituit şi constituie pen le de rasă cu o m are producti cembrie, rezultă că această gos Start în campionatul regional de fotbal
ÂntjCi'aineiîte tru colectiviştii din Cîlnic p rin vitate. In plus, din fonduri pro
cipala lor preocupare. Ei sînt prii s-au cum părat 8 vaci şi a podărie va obţine num ai din
snob lizafoare fost reţinut tot tineretul pro
întrecerea venit de la anim alele cu caii sectorul zootehnic venituri de
Pornind de la realizările ob dintre G. A. C. tăţi de producţie superioare.
ţinute anul trecut în sectorul peste o jum ătate de milion. 'V /^ V
zootehnic şi chibzuind gospodă convinşi că astfel îşi vor întări Jn scopul obţinerii unei pro
reşte asupra posibilităţilor pe continuu gospodăria, vor avea ducţii ridicate de lapte, colec Multă atenţie se acordă la Incepînd cu ziua de azi, sta re m ai mare pentru latura gătire şi selecţionare a arbi
care le au de a spori continuu, un cuvînt greu de spus la sfîr- tiviştii din Cîlnic au aco rd at şi dioanele din regiunea noastră
atlt şeptelul proprietate obş şitul anului cînd se va face bi acordă o deosebită atenţie îngri G.A.C. din Cîlnic şi asigurării vor cunoaşte din nou animaţie. muncii educative a jucătorilor, trilor.
tească, cît şi productivitatea lanţul întrecerii dintre gospo jirii şi furajării animalelor. Echipele de fotbal din cele
animalelor, membrii gospodăriei dăriile colective. Dar, să dăm Respectând cu stricteţe progra bazei furajere. Fiind convinşi două categorii ala campiona
colective din Cilnlc au răspuns curs cifrelor, faptelor pentru a mul de grajd, stabilind pentru tului regional iau startul intr-o
chemării la întrecerea lansată vedea în ce m ăsură au fost tra fiecare vacă raţii în raport de că num ai hrănind bine anim a nouă ediţie.. Miile de oameni lucru ce s-a reflectat In com Considerăm bună măsura
Se colectiviştii din Cistei cu duse in viaţă sarcinile stabi greutatea ei, producţia de lapte ai muncii din oraşele şi comu
angajam ente m ult sporite faţă lite. etc., ei au reu şit ca în perioada lele pot obţine producţii sporite nele regiunii, suporteri şi spec portarea sportivă a jucătorilor luată de comisia regională de
'de obiectivele stabilite în che 1 ian u a rie — 1 august a.e. să ob tatori pasionaţi ai sportului cu
După aproape 7 juni ţin ă in medie 1.854 litri lapte de carne şi lapte, colectiviştii balonul rotund sînt dornici ca pe teren. « fotbal privind alcătuirea celor
mare. El s-au angajat bunăoa pe cap de vacă furajată, Demn in această ediţie a campiona
ră, să realizeze pe cap de vacă De la data cînd a fost lansa de subliniat este Insă faptul că din Cîlnic au strîns şi depozitat tului regional să urmărească In cadrul cam pionatului din două categorii ale campiona
h ira ja tă 2.500 1. la p te m arfă tă chemarea la întrecere au tre de la unele loturi (loturi eli meciuri de bună calitate, în
(în chem are se prevede doar cut aproape 7 luni. în acest tă) s-a obţinut o producţie me pînă acum toate fibroasele (450 care fiecare jucător să dove amil trecut, unele echipe nu tului. Aceasta va duce la o
timp, la gospodăria agricolă co die — am p u tea spune record dească că şi-a însuşit o bună
2.000 litri), să contracteze du lectivă din Clinic s-au înregis pentru regiunea noastră — de tone fin şi 250 tone trifo i), u r - pregătire tehnică şi tactică, să s-au ridicat la nivelul cerut. omogenizare a campionatului,
statul întreaga cantitate de lap tra t succese deosebite pe linia peste 3.000 1. 'lapte "pe cap de dovedească o disciplină de
te şi să realizeze o încărcătură realizării obiectivelor propuse. vacă fu ra jată în num ai 7 luni. mînd ca în aceste zile să încea sportiv de tip nou. Şi aceasta datorită modului la valori m ai egale intre echi
de 36 capete bovine la suta de Gospodăria şi-a dezvoltat m ult Aceasta ar echivala cu circa
hectare teren agricol din care şeptelul. Ea deţine acum 320 4.500-5.000 1. lapte anual. In pă insilozarea porum bului de Ediţia din anul trecut a do cum au înţeles unii să-şi alcă pe, la o luptă m ai pasionată.
16 vaci de lapte. S -au angajat, capete bovine din care 119 sîn t aceste loturi au fost selecţiona vedit în mare parte acest lu
de asemenea, ca pînă la sîîrşi- vaci şi 121 viţele p în ă la dc/i te cele mai productive vaci care pe acele parcele pe care le vor cru. Echipele din campionatul tuiască echipa, folosind ele Demn .de rem arcat este faptul
tul anului să deţină un număr ani, 667 ovine (to ate cu lină au fost în acelaşi tim p date pe regional, in marea lor majori
de viţele egal cu cel al vacilor sem ifină) şi 101 capete porcine seama îngrijito rilor-m ulgători stabili tehnicienii agronomi. In tate, s-au comportat la nive
de producţie, să crească la fie din care 10 scroafe şi 60 porci lul pretins de sportul din ţara
care 100 ha. teren arabil cîte 15 la îngrăşat care vor fi livraţi fruntaşi U skat Simion şi Schus- total, această unitate va însilo- noastră. Dovedind o bună pre m ente nelocale, cave au umblat :ă au fost prom ovate o serie
capete porcine şi cîte 100 p ă statului în baza contractului în ter Mihai. Realizarea producţi gătire tehnică şi tactică, echi
sări ia flecare 100 ha. cultiva cheiat. Sectorul zootehnic a ilor de lapte am intite creează za peste 2.000 tone de n u tre ţu ri pe ca Dacia Orăştie, Victoria după interese materiale, cît şt de echipe tinere din mediul
crescut considerabil, dacă avem premize sigure depăşirii anga Călan, Metalurgistul Cugir, M i
în vedere faptul că Ia începutul jam entului luat cu privire la diferite asigurîndu-se astfel cîte nerul A.ninoasa, Minerul Deva slabei pregătiri la antrenam en sătesc.
anului colectiviştii din Cîlnic producţia de lapte. şi altele, pe lingă rezultatele
aveau ca proprietate obştească 12 tone siloz pe cap de vacă f u bune de pe teren au oferit p u te. Slab s-au com portat în Ce aşteaptă spectatorii de la
•Ioar 1G4 capete bovine (din care însem nate succese au fost în blicului un spectacol fotbalis
registrate la G.A.C. din Cîlnic rajată. tic de bună calitate. Condu campionatul trecut echipe ca noul campionat ce începe azi ?
şi în ceea ce priveşte veniturile cerile asociaţiilor respective şl
clin sectorul zootehnic. Livrînd + antrenorii au dovedit autori Aurul Zlatna, R etezaiul H a In primul rină desigur o
statului pe bază de contract tate şi exigenţă in munca de
137.260 1. la p te de vacă, 3.000 Rezultatele bune obţinute In educare şi antrenare. La aces ţeg, Şurianul Petreşti, C.F.R. comportare şi mai bună ca
te colective şi asociaţii a exis
întrecere la G.A.C. din Cîlnic tat de asemenea o preocupa Simeria etc. Ca urmare şl plnă acum a tuturor echipelor,
dau tot dreptul colectiviştilor jocurile prestate de acestea, au spectacole fotbalistice de tot
de aici să aspire şi în acest an fost de slabă calitate, sub toa mai bună calitate, rezultate cit
la unul din locurile fruntaşe. mai frumoase. Pentru atinge
Ei nu trebuie să uite însă de un te aspectele,
angajam ent pe care şi l-au La unele echipe a lăsat mult rea acestor sarcini, conduce
luat, dar, de care pînă în pre de dorit m unca educativă in rile asociaţiilor sportive cit şi
zent n-au ţinut îndeajuns sea rindul jucătorilor. Acest lucru antrenorii şi instructorii vo
ma. Este vorba de ferm a de p ă il dovedeşte numărul mare de luntari au datoria să perseve
sări. In această privinţă pînă jucători sancţionaţi in campio reze în munca de pregătire a
acum nu s-a făcut nimic la natul trecut. echipelor. Totodată este nece
Clinic. Credem insă că a sig u ră Cît priveşte arbitrajele, aces sar ca lipsurile manifestate
rile date de către consiliul de tea în marea lor m ajoritate pînă acum să fie lichidate.
conducere al gospodăriei, vor li s-au ridicat la nivelul cerut. Numai muncind cu tot spi
totuşi realizate. Aşa pum preci
za tov. Ioan K ram pultz, preşe Pe lingă arbitru, cu bogată ritul de răspundere la pregăti
dintele gospodăriei, s-a luat ho- activitate, au fost delegaţi şi rea echipelor, a fiecărui jucă
tărîrea ca în scurt tim p să se arbitrii tineri care în m ajori tor in parte, vom putea oferi
amenajeze adăposturi pentru ta te s-au achitat cu cinste de miilor de oameni ai muncii
500-700 păsări şi să se treacă sarcina încredinţată. Este drept prezenţi în fiecare duminică
de îndată la procurarea lor. însă că pe alocuri, arbitrajele pe stadioane, jocuri bune, con
Realizarea şi a acestui obiectiv au fost slabe. Colegiul regio stante, desfăşurate intr-un ritul
va face cu siguranţă posibil ca nal a m anifestat în această di susţinut de-a lungul celor 90
dorinţa colectiviştilor din Cil- recţie o slabă muncă de pre- m inute de joc.
nic să se înfăptuiască. „ ’ •X/VV1’
V. PIŢAN