Page 87 - 1961-08

pa g. 4
ULTIMELE ştiri «ultimele ştiri,
DE PEST
Sherman Titov ia posto! de
din
MOSCOVA 26 (Agerpres). —
TASS transm ite:
In seara zilei de 25 august,
Ia postul de televiziune din M osm curînd vor putea fi văzute ‘foto­
cova a luat cuvînful pilotul cos­
monaut maiorul Gherman Titov,
Erou al Uniunii Sovietice, care
a răspuns la numeroase între­
bări sosite la studioul de tele­
viziune din partea cetăţenilor
Sovietici.
Cosmonautul a spus că şede­
rea sa în stafionar 'sub observa­
ţie medicală a luat sfîrşit şi că
fotul s-a dovedit a fi normal.
Şederea în Cosmos n-a pricinuit
nici o modificare în organismul
meu. a spus el.
Titov a arătat că i s-a înti­
părit în memorie ziua cînd a
fost numit comandant al navei
cosmice „Vostok-2“. Zborul cos­
mic este o încununare a unei
Intense munci de pregătire, ,a
spus el. In zilele dinaintea de­
colării navei „Vostok-2“ eram
cuprins de un mare elan.
Cosmonautul a subliniat că
din primele clipe ale istoricului
său zbor a fost ferm convins de
succes. Cînd „Vostok-2“ a înce­
put să se depărteze de Pămînt,
îşi aminteşte Titov, am exclamat
involuntar : „Am pornit, dragă I“
Maiorul Titov a amintit că
atunci cînd nava cosmică s-a
i înscris pe orbita stabilită, era
foarte interesant să observe Pă-
mîntul prin iluminatoare. Ima­
ginile se succedau vertiginos, se
vedeau ba nori, ba cîmpii, ba
păduri, şi totul apărea ca într-un
caleidoscop.
Cînd a intervenit starea de
imponderabilitate, a spus Titov,
mi s-a părut că m-am întors cu
picioarele în sus. Nu ştiu de ce
mi se părea că aparatele din
cabina navei îmi atîrnă deasu­
pra capului.
Din Cosmos pămînlul se vede
foarte frumos. El este parcă în­
conjurat de o aureolă albastră,
a spus Titov. Primul lucru care
te frapează este cerul negru şi
stelele foarte strălucitoare. La
orizont pămîntul se vedte alb, iar
atmosfera lui are o culoare al­
băstruie. Din Cosmos am văzut
zorile de 17 ori. Cînd încep zo­
rile se vede mai întîi o fîşie în­
gustă de pămînt ca o mică se­
ceră purpurie ca un corn de
lună.
După ce a arătat că a supor­
ta t normal starea de imponde­
rabilitate, Titov a povestit cum
se comportă unele obiecte în a-
ceste condiţii.
Mi-era comod să am creionul în
1dreapta, la nivelul pieptului.
L-am pus în acest loc şi, deşi
nu era prins şî nu atîrna de
ceva a rămas nemişcat. Apara­
tul de fotografiat pe care l-am
folosit în timpul zborului, se
S ă p iiiiiln o internaţională
F Au trecut două săptămîni de
! cînd guvernul Republicii Demo­
crate Germane a luat măsurile
menite să instaureze o pază te­
meinică şi un control efectiv la
frontiera cu Berlinul occidental.
Aceste măsuri, care au fost pri­
mite cu aprobare şi înţelegere’
de toate ţările socialiste, de oa­
menii cu vederi realiste din lu­
mea întreagă, şi-au vădit depli­
na eficacitate constituind o con­
tribuţie concretă la consolidarea
păcii, la frînarea provocărilor
militariştilor şi revanşarzilor
¦yest-germani. Prin aceste mă-'
suri s-a dat o puternică lovitu­
ră elementelor provocatoare, di-
versioniştilor şi speculanţilor de
valută, organizatorilor unui a-
'devărat „comerţ cu oameni“ din
Berlinul răsăritean în Berlinul
occidental. înfăptuirea fermă de
către guvernul R. D. Germane
a acestor măsuri a dtemonstrat
tăria orînduirii socialiste în R.D. măsuri periculoase. Politicienii
Germană, sprijinul de care ea
se bucură în rîndurile imensei
m ajorităţi a populaţiei din Gér-
mania.
In acelaşi timp, prin măsurile
sale, R. D. Germană a zăclărni-
dit planurile strategice ale mili-
tariştilor şi revanşarzilor vest-
germanl care urmăreau cu orice
!preţ să torpileze reglementarea
paşnică cu Germania în acest
ian. Elementele fasciste din Ger­
mania occidentală, interesate în
menţinerea rămăşiţelor celui,
de-,al doilea război mondial şi
intensificarea încordării interna­
tionale, sperau că organîzînd
diversiuni şi acte subversive vor
reuşi să creeze în problema înche­
ierii Tratatului de pace cu Germa­
nia o situaţie de haos; să zdrunci­
ne orînduirea socială şî liniştea în pronunţa în favoarea tratative­
R. D. Germană şi să determine
astfel ţările socialisţe să renun­
ţe 1a încheierea unui tratat dte
pace.
Infrîngerea suferită de aceste
Cercuri a produs furia militari'ş-
tfjlor, revanşarzilor şi provoca­
torilor de tot solul. Conducătorii
consiliului municipal din Berli-
Redacţia şi administraţia ziarului : Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; ?S. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul !,6 August" — Petroşani
afla în faţa mea fără a fi aşe­
zat pe ceva.
Titov a spus că speră că în
grafiile pe oare le-a făcut în
Cosmos. El a menţionat, de a-
semenea, că a fotografiat au­
reola pămîntului care i-a plăcut
foarte mult.
Telespectatorilor li s-au ară­
ta t notele din jurnalul de bord
al navei cosmice pe Care maiorul
Titov le-a scris în timpul zbo­
rului său. Cosmonautul a com­
parat senzaţiile pe Care le-a în­
cercat' în timpul zborului1 cu
„Vostok-2“ cu senzaţiile pe ca­
re i le-au lăsat primele zboruri
cu avionul. El a subliniat că
nava cosmică poate fi manevra­
tă aproape tot atît de uşor ca
şl un avion cu reacţie. „Vos­
tok-2" a putut fi dirijată în orice vietice a rachetelor.
direcţie, a spus cosmonautul,
Titov a spus că în timpul zbo­
rului a avut cu el 25 de foto­
grafii ale sale pe care în Cos­
mos le-a semnat. Cînd s-a îna­
poiat pe Pămînt a dăruit aceste
fotografii constructorului princi­
pal şi altor persoane care au
lucrat la pregătirea zborului cos­
mic.
Titov a arătat creionul cu ca­
re a făcut note în Cosmos, ex-
ponometrul şi ceasul de mînă
pe care le-a avut în timpul zbo­
rului. Au fost prezentate, de a-
semenea, două tuburi în care
s-a aflat hrana cosmonautului.
Titov a spus că fiecare tub con­
ţine 150 grame de materii nu­
tritive şi că pentru un prînz sînt
suficiente trei tuburi.
Răspunzînd la o întrebare,
maiorul Titov a menţionat că
pentru a deveni cosmonaut tre­
buie să ai' o sănătate bună, 0
înaltă pregătire fizică şi cunoşj
tinţe temeinice în diferite do­
menii, deoarece tehnica rachete­
lor este complexă.
După cum a relevat maiorul
Titov, tovarăşii săi cosmonauţi
sînt foarte bine pregătiţi şi ar fi atentatele să-şi bage minţile în
îndeplinit cele două zboruri cos­
Scurte ştiri-Scurte ştiri-Scurte ştiri
PARIS. In legătură cu sam a­
volnicia autorităţilor franceze
care au hotărît să deporteze de
pe aşa-numitele „teritorii de pes­
te mări“ ale Franţei un număr
de activişti ai mişcării democra­
tice pentru participarea la lupta
anticolonialistă, Biroul confede­
rat al Confederaţiei Generale a
Muncii a dat publicităţii o de­
claraţie în care protestează cu
hotărîre împotriva actelor sama­
volnice ale autorităţilor şi îşi
exprimă solidaritatea deplină cu
victimele represiunilor, precum
nul occidental în frunte cu
Brandt, ca şi guvernanţii de la
Bonn au încercat să folosească
acest prilej pentru a exercita
presiuni asupra puterilor occi­
dentale în vederea provocării
unui conflict de mari proporţii.
Adenauer a mers pînă acolo în j
cît a ameninţat cu „un embargou
total asupra comerţului cu în ­
tregul bloc răsăritean“, adică
cu ţările socialiste. A reieşit
însă repede că politica nesăbuită
de „represalii economice“ nu pu­
tea decît să lovească în primul
rînd în economia R. F. Germa­
ne. Avertismentul hotărît dat de
guvernul R. D. Germane în pro­
blema „represaliilor economice"
a contribuit la trezirea la rea­
litate a unor cercuri economice
din Germania occidentală, care
au cerut să se renunţe la aceste
vest-germani au primit un aver­
tisment şi din partea opiniei: pu­
blice din Europa occidentală,
care a criticat acţiunile provo­
catoare ale Bonnului. Intr-un
articol redacţional, ziarul „Daily
Express“ a arătat că „vorbind
în general, orice ţară are drep­
tul să-şi închidă frontierele pen­
tru cetăţenii ei. Hotărîrea Ger­
maniei răsăritene nu face să sca­
dă necesitatea tratativelor, ci',
dimpotrivă, le face şi mai ne­
cesare. Acum este tocmai timpul
cie a se diice tratative“.
In faţa atitudinii adoptate de
opfnia publică internaţională, a-
venturierii din Getrmania occi­
dentală şi Berlinul occidental
şi-au schimbat în aparenţă tac­
tica. Ei au încercat să acredite­
ze ideea că în -fapt şî ei s-ar
lor. In realitate însă, după cum
a reieşit şi din cuvîntarea ţinută
'de Adenauer în Bundest'ag, gu­
vernanţii Vest-germani ar dori
ca tratativele să fie purtate,
nici mai mult nici mai puţin
decît în problema extinderii re­
gimului imperialist, militarist al
R.F.G. asupra Republicii Demo­
crate Germane, urmărindu-se li­
ULTIMELE ŞTIRI * ULTIME LE ŞTIRI
eviziuneP r e z e n ţe
mice sovietice la fel de bine
cum le-a îndeplinit el şi maio­
rul Gagarin. Despre ei veţi auzi
în curînd, a spus Titov.
La o altă întrebare cosmo­
nautul a spus că îi plac foarte
mult versurile lui P'uşkin şî
Maiakovski, lirica lui Esenin şî
Blok, se pasionează după rom a­
nele istorice Dintre compozitori
cel mai mult i-a îndrăgit pc
Ceaikovski şi Glinka, iar din­
tre cîntece moderne — „Te iu­
besc, viaţă“.
Maiorul Titov a mulţumit cor­
dial constructorilor navei cosmi­
ce „Vostok-2“ pentru minunata
for muncă şi le-a urat noi suc­
cese în dezvoltarea tehnicii so­
Teroriştii francezi continuă
sí-si faci de rap
PARIS 26 (Agerpres).
„Teroriştii continuă să organi­
zeze acte de sabotaj în Franţa —
de la începutul acestei săptămîni
ei au pus la cale peste 50 de
atentate cu bombe, dintre care 30
numai în noaptea din 22 spre 23
august, scrie în numărul din 25
august al ziarului „L’HumaniteŢ
Leon Feix, membru al Biroului
Politic al P.C. Francez. Creşte nu­
mărul scrisorilor şi al foilor vo­
lante cu ameninţări, difuzate de
!.organizaţia armată secretă“.
„Populaţia este foarte îngrijorată“. - palii vinovaţi ai complotului de la
Obiectivul principal al teroriş­
tilor ultracolonialişti, subliniază
Feix, este „de a crea condiţii care
să permită ca, la momentul opor­
tun, să se dea lovituri serioase
singurei forţe care se împotriveşte
cu adevărat fascismului şi aventu­
rilor, adică clasei muncitoare şi
organizaţiilor ei“.
Totuşi, arată autorul articolu­
lui, „nu ar fi greu să fie silite
grupurile fasciste care pun la cale
şi cu toţi oamenii muncii din
Guadelupa, Martinica şi Reu-
mion. Biroul confederal al C.G.T.
subliniază că măsurile împotriva
conducătorilor organizaţiilor sin­
dicale şi democratice constituie
o încălcare flagrantă a libertăţii
cuvîntului şi a opiniei.
STOCKHOLM. La primul
Congres internaţional de farma­
cologie de la Stockholm care
reuneşte aproximativ 1500 dele­
gaţi din 46 ţări, acad. Grigore
Benetato, şeful delegaţiei R. P.
Romîne, a prezentat c comuni-
chidarea socialismului în R. D.
Germană.
I'n acelaşi timp, Adenauer con­
tinuă să respingă propunerile
Uniunii Sovietice cu privire la
încheierea neîntîrziată a Trata­
tului de pace cu Germania şi la
normalizarea pe baza acestui
tratat a situaţiei din Berlinul
occidental. Astfel, orientarea
politică vest-germană continuă
să rămînă aceeaşi. Ei încearcă
în prezent să provoace în pri­
mul rînd S.U.A. şi alte ţări mem-'
bre ale N.A.T.O. la acţiuni ne­
cugetate urmărind să creeze o
prăpastie atît de mare între U-
niunea Sovietică şi S.U.A. care
să nu mai poată fi reglementată
prin tratative. Desfăşurarea e-
venimentelor a arătat că guver­
nul Statelor Unite se lasă şan­
tajat într-o anumită măsură de
militariştii vest-germani, aliaţii
S.U.A. din blocul agresiv
N.A.T.O. O mărturie a acestui
fapt o constituie asemenea ac­
ţiuni ca călătoria demonstrativă
a vicepreşedintelui S.U.A., John­
son, în Berlinul occidental, com­
pletarea garnizoanei din Berli­
nul occidental a Celor trei pu­
teri cu noi eşaloane dfe soldaţi
americani cu un efectiv de 1.500
de oameni.
Dar limbajul ameninţărilor nu
este de loc un limbaj potriviţi
în relaţiile cu Uniunea Sovieti­
că şi cu alte ţări socialiste. De
acest lucru îşi dau seama în
prezent chiar şi multe persoane
din S.U.A. care cer reglementa­
rea pe cale paşnică a problemei
germane. Mulţi comentatori lu­
cizi ajung la concluzia că „Ideea
că guvernul comunist .al Ger­
maniei răsăritene nu .ar exista şi
că Germania dezmembrată poate
fi unită, 'sînt aberaţii — după
cum scrie corespondentul din
Washington al ziarului „New
York Post“. Realitatea este că
guvernul comunist există iar
Germania nu va fi unită într-hn
viiţ'or apropiat“.
Rezolvarea problemei Tratatu­
lui 'de pace cu Germania şi pe
d ru mut: mmtrsMüLui
<•*L$
ATENA 26 (Agerpres).
Ansamblul de cîntece şi dan­
suri al tineretului din R. P. Ro-
mînă, care se află într-un tu r­ preţi romîni.
neu în Grecia, a dat la 22 au­
gust un spectacol de gală.
Au participat Dertilis, minis­
trul Comerţului, ITimarios, Te-
tenes şi Pumpuras, ambasadori
în Ministerul Afacerilor Externe
al Greciei, Kournout'os, director
general în Ministerul Educaţiei
Naţionale şi Cultelor, şefi ai mi­
siunilor diplomatice, deputaţii
Kostopulos, Iliu, Brillakis,
Merkuris, Mavros, Zakkas, ge­
neralul Spais, preşedintele Ligii
de prietenie greco-romîne, oa-
meni db artă şi cultură, zia­
rişti.
La spectacol a fost prezent
M. Bălănescu, ambasadorul
R. P. Romîne la Atena şi alţi
membri ai Ambasadei'.
cap. Ele nu se bucură de nici un
fel de sprijin în rîndufile poporu­
lui“. Dar aceasta nu se face, în
primul rînd, din motivul că „in­
trigile fasciste sînt întreţinute în
permanenţă de războiul rece şi de
războiul din Algeria. Aceste in­
trigi sînt favorizate şi de faptul
că autorităţile lui de Gaulie se
străduiesc s(ă suprime libertăţile
democratice“ .
L. Feix subliniază că „rebelii
şi acoliţii lor se bucură făţiş de
îngăduinţa autorităţilor... Princi­
22 aprilie tot mai sînt încă în li­
bertate sau duc o viaţă de huzur
la închisoarea „model“ din Tulle,
în timp ce tribunalul militar din
Paris continuă să pună în libertate
pe complicii lor“.
Autorul articolului cere să se
constituie pretutindeni comitete an­
tifasciste şi să se intensifice lupta împotriva guvernului laoţian legal. tilor de a opri mersul impetuos
dusă de comitetele deja existente,
astfel îneît să. se dea o ripostă
imediată oricărui' atentat fascist.
care cu privire la mecanismul
fiziologic de eliberare a hormo­
nilor hipofizali.
HAGA. In cadrul celui de-ail
3-lea Congres internaţional de
literatură comparată care are loc
la Utrecht, Glanda, acad. Tudor
Vianu a prezentat comunicarea
„Tudor Arghezi şi lirismul eu­
ropean“. Cu acest prilej au fost
citite poezii ale maestrului Tur
dor Arghezi. Comunica,rea şi
poeziile prezentate au fost pri­
mite cu deosebit interes de parti­
cipanţii Ia Congres.
.această bază a problemei Berli­
nului occid’ental a devenit o pro­
blemă stringentă. După cum a
arătat tovarăşul Gheorghe Gheor-
ghiu-Dej în cuvîntarea consa­
crată celei de-a 17-a aniversări
a eliberării Rortiînîed, „singura
soluţie realistă pentru îndepăr­
tarea pericolului de război din
Europa şi însănătoşirea situaţiei
Internaţionale este cea propusă
de Uniunea Sovietică, de ţările
lagărului socialist: lichidarea;
rămăşiţelor celui dte-al doilea
război mondial, încheierea Tra­
tatului de pace cu cele două sta­
te germane care constituie o
realitate istorică şi transforma­
rea pe această bază a Berlinu­
lui occidental într-un oraş liber,
demilitarizat".
In cursul acestei săptămîni, la
Organizaţia Naţiunilor Unite s-a
desfăşurat sesiunea specială a A-
dunării Generale a O.N.U. care
a examinat conflictul franco-tuni-
sian, ivit în urma refuzului Fran­
ţei de a-şi evacua trupele din Bi­
zerta şi din alte regiuni ale Tu­
nisiei. Acest conflict a fost dis­
cutat în două rînduri de Consiliul
de Securitate, dar sabotajul alia­
ţilor Franţei din cadrul N.A.T.O.;
îndeosebi al S.U.A. şi Angliei;
au împiedicat consiliul să adopte
o hotărîre eficace. Acest fapt a
'determinat guvernul Tunisiei să
se adreseze Adunării Generale. In
ciuda presiunilor făcute de şeful
delegaţiei americane şi de repre­
zentanţii altor ţări din N.A.T.O.
care s-au opus convocării Adu­
nării Generale, peste 50 de ţări
au sprijinit această măsură. Dele­
gaţia franceză, bucurînclu-se de
sprijinul aliaţilor ei din blocurile
militare, a refuzat să se prezinte
la această sesiune, ,continuînd să
sfideze opinia publiqă mondială;
care condamnă în mod hotărît a-
gresiunea colonialistă din Tunisia.
Imensa majoritate a celor care
au luat cuvîntul în cadrul sesiunii
speciale a Adunării Generale _ fi
O.N.U, au condamnat cu hotă-
rîre poziţia Franţei, cerînd Orga­
nizaţiei Naţiunilor Unite să spri­
jine poporul tunisian ca el să sca­
pe de prezenţa nedorită a trupe-
mums
taie MM esteodi
ÂI
y declară preşedintele Burghiba
Tunis 26 (Agerpres). ternaţionale, noi nu vom ezita să
Luînd cuvîntul la 25 august în reîncepem lupta armată deoarece
oraşul Medenin, preşedintele Bur­ sîntem convinşi de victorie“.
ghiba a declarat că deşi trupele
franceze continuă şi acum să ocu­ Exprimîndu-şi speranţa că A-
pe unele regiuni din nordul şi dunarea Generală va aproba re­
zoluţia în problema Bizertei, fa­
sudul ţării, evacuarea tuturor tru­ vorabilă Tunisiei, preşedintele ai
romipeste h o ta re pelor franceze din Tunisia este continuat: problema discutată la
inevitabilă. O.N.U. depăşeşte cadrul Tunisiei.
Publicul spectator a primit cu Aceasta este o problemă a tutu­
căldură spectacolul, aplaudînd îa Rcfcrindu-se la examinarea pro­ ror popoarelor care luptă pentru
scenă deschisă pe tinerii inter­ blemei Bizertei în O.N.U., pre­ întărirea independenţei lor. Ea es­
şedintele Burghiba a declarat: te o încercare pentru o organizaţie
!!Am îndeplinit hotărîrea Consi­
liului de Securitate şi am ordonat internaţională. Burghiba a deda<-
Ministrul Dertilis şi alte ofi­ încetarea focului, contînd pe re­ rat că după ce suveranitatea sa
cialităţi greceşti prezente la glementarea problemei pe căi di­ va fi asigurată Tunisia va fi gata
spectacol, însoţiţi de ambasado­ plomatice. Dacă Franţa va conti­ să colaboreze cu toate ţările in­
rul romîn, au felicitat călduros nua să ignoreze organizaţiile în- clusiv cu Franţa.
pe artiştii romîni.
...... = = = = <3Sffl«fS>ffl85<M ..... =
Lucrările sesiunii speciale
a. Adunării Generale a O. N. U.
NEW YORK 26 (Agerpres). Apoi a fost reluată discuţia asu­ bertăţii poporului tunisian, S. Bru­
Şedinţa din dup,ă-amiaza zilei pra problemei agresiunii franceze can a arătat în continuare : „Ro-
de 25 august a sesiunii speciale a împotriva Tunisiei.
mîn;a a militat întotdeauna îm­
Adunării Generale' a O.N.U. a Delegatul Nepalului, Koirala şi potriva colonialismului, pe care
început prin discutarea raportului al Ciprului, Rossides, au cerut de­ noi îl considerăm ruşinea epocii
Comitetului de verificare a depli­ legaţilor la Adunarea Generală noastre. Nu poate exista nici-o
nelor puteri ale delegaţiilor, creat să adopte proiectul de rezoluţie scuză, nici-o circumsnanţă atenu­
la începutul sesiunii. La fel ca şi al celor 32 de ţări, ale cărui coau­ antă pentru colonizatori, care
în anii precedenţi, sub presiunea toare sînt şi delegaţiile lor. Repre­ apar astăzi ca opresori brutali ai
Statelor Unite, Comitetul a recu­ zentantul Salvadorului, s-a limitat mişcării de eliberare naţională, je­
noscut „împuternicirile“ ciankal- să exprime speranţa că vor avea fuitori ai resurselor naturale ale
şistului şi a încercat să pună la loc tratative între Tunisia şi Fran­
îndoială drepturile delegaţiei Re­ ţa. ţărilor subjugate şi organizatori ai
publicii Populare Ungare. Luînd
Delegaţii Bulgariei şi Ungariei războaielor coloniale care pericli­
cuvîntul pe marginea raportului,
au demascat citînd numeroase fap­ tează pacea şi securitatea mondia­
lă.
reprezentanţii Guineei, Birmaniei, te — uneltirile imperialiştilor care Există o singură soluţie în ce
Indoneziei, Uniunii Sovietice, Cey­ folosesc cele mai odioase mijloace priveşte colonialismul şi aceasta
lonului, Cehoslovaciei, Poloniei, în lupta împotriva popoarelor care este lichidarea totală şi stîrpirea
Irakului, Indiei, R.A.U., Somaliei, se eliberează. Reprezentantul Un­
gariei, Mod, a atras atenţia asu­ lui de pe planeta noastră.
Albaniei, Nepalului, Sudanului, Re­ pra rolului nefast al bloqurilor Conştiente că nu pot păstra sis­
publicii Mali, au condamnat aceste agtesive N.A.T.O., S.E.A.T.O.,
hotărîri nejuste care împiedică ac­ GvE.N.T.O. Delegatul Bulgariei, temul colonial în forma sa veche
tivitatea efectivă a O.N.U. Dele­ Gheorghiev, a subliniat că aven­ şi că trebuie să acorde indepen­
gaţii ţărilor socialiste şi-au expri­ turile colonialiştilor după cum re­ denţa, tocmai ca o supapă de si­
mat, de asemenea, dezacordul faţă guranţă, puterile occidentale în­
cearcă să mutileze şi să submineze
de faptul qă Comitetul nu a con­ zultă din agresiunea franceză îm­
testat „împuternicirile“ grupului potriva Tunisiei, nu fac decît să suveranitatea noilor ţări spre ;
de persoane care nu reprezintă întărească frontul antiimperialist împiedica ori cel puţin a amîna
pierderea totală a posesiunilor lor
Laosul, ci pe rebelii care luptă unic. Toate încercările colonialiş­ coloniale.
Una dintre cele mai obişnute
Z. V. Mironova, membră a de­ al istoriei sînt sortite eşecului.
metode folosite în această privinţă
legaţiei sovietice, a declarat că
este menţinerea forţelor militare
Uniunea Sovietică protestează ca­
tegoric împotriva faptului că pînă NEW YORK 26 (Agerpres). sau a bazelor militare pe teritoriul
fostelor colonii.
In şedinţa din 25 august a se
în prezent locul ce aparţine Re­ In continuare reprezentantul R.P.
publicii Populare Chineze este o- siunii speciale a Adunării Gene­ Romîne a vorbit despre bazele
ocupat de persoane particulare ca­ rale a luat cuvîntul reprezentantul N.A.T.O. în Africa. Aceste baze
R.P. Romîne Silviu Brucan, care
re nu reprezintă pe nimeni. Este a spus printre altele : — a arătat el — contribuie la
îndeobşte cunoscut, a spus ea, că menţinerea unor întinse teritorii
răspunderea pentru acest fapt re­ In chestiunea Bizertei apare din africane în stare de subjugare, la
nou pe banca acuzării colonialis­ reprimarea mişcării de eliberare
vine S.U.A. care, exercitînd pre­
siuni asupra ţărilor dependente de mul. Rezoluţia privitoare la lichi­ naţională, la protejarea investiţii­
ele, împiedică restabilirea dreptu­ lor Occidentului şi profiturilor fa­
rilor legale ale poporului chinez darea colonialismului adoptată în
în organizaţia internaţională. A- sesiunea Adunării Generale a buloase pe care acesta le stoarce
O.N.U. din 1960 a marcat o nouă
ceastă situaţie îngreunează serios etapă în istoria acestei organizaţii, din Africa.
activitatea O.N.U., împiedică re­ cînd în lupta dintre colonialism Aşa cum a declarat preşedintele
glementarea importantelor probleme şi popoarele subjugate O.N.U. s-a
internaţionale. angajat să sprijine pe acestea din Burghiba, prin ocuparea Bizertei
urmă a fost creat în Tunisia un punct
Apărarea prevederilor nerealiste, de sprijin al colonialismului...“.
dăunătoare ale raportului Comite­ Subliniind că R.P. Romînă spri­
tului pentru verificarea împuterni­ jină cu fermitate cererea de înce­ In încheiere S. Brucan, a vor-1
cirilor, a fost susţinută numai de tare a agresiunii împotriva Tuni­ bit despre sprijinul unor puteri
delegatul S.U.A. împreună cu siei şi de evacuare a trupelor co­ imperialiste în ducerea războiului
ciankaişistul care i-a sărit în aju­ lonialiste de pe teritoriul ei, de colonialist împotriva Tunisiei.
tor şi de reprezentantul rebelilor respectare a suveranităţii şî li­
laoţicni. Preşedintele sesiunii Adu- - : ©şş ¦
nării Generale, Boland, a declarat
că raportul Comitetului se adoptă işti vest-germani introduşi
ţinîndu-se seama de contestaţiile
în Anglia
şi rezervele expuse.
lor franceze pe teritoriul său. Po­ LONDRA 26 (Agerpres). straţiilor de protest ale patrio­
ziţia delegatului S.U.A., A. Ste­ La 25 august la amiază a so­ ţilor englezi care nu intenţio­
venson, care s-a erijat în fapt în sit în Anglia primul grup alcă­ nează cStuşi de puţin să-l întîm»
rolul de apărător al intereselor tuit din 51 soldaţi şi ofiţeri ai pine pe musafirii nepoftiţi cu1
colonialiste ale Franţei, a fost con­ batalionului 84 tancuri al Bun- pîine şi sare.
damnat de numeroşi delegaţi. Du­ deswehrului, care va face in­
pă cum a arătat delegatul Repu­ strucţie timp de trei săptămîni De îndată ce în Wales s-a
blicii Cuba, „Statele Unite au ne­ la baza de la Castlemartin aflat despre sosirea primului
numărate Bizertc în întreaga lu­ (Pembrokeshire). Iniţial se pre­ grup de tanchişti ai Bundes­
me... Iată de ce ele se tem atît văzuse că două avioane avînd wehrului, la porţile tancodromui-!
de discutarea acestei probleme la la bord soldaţi vest-germani lui de Ia Castlemartin a venit,
O.N.U.“. vor ateriza la Browdy (Pem­ pentru a-şi exprima protestul, o
brokeshire). Dar, literalmente în delegaţie a „Comitetului de luptă
In faţa sesiunii Adunării Gene­ ultimele .clipe s-a hotărît ca „din împotriva încartiruiţii trupelor
rale a O.N.U. s-a aflat un proiect cauza timpului nefavorabil“ să vest-germane în Wales“. Mem­
de rezoluţie prezentat de grupul se modifice ruta avioanelor, iar brii delegaţiei purtau panouri pe
ţărilor afro-asiatice, în care se primul grup de tanchişti vest- care era scris : „Nu 1 trupelor
subliniază că prezenţa forţelor ar­ germane“, „Pentru pace, împo­
mate franceze pe teritoriul tuni­ germani să fie primiţi într-un triva prezenţei trupelor germane
sian, fără asentimentul guvernului în Wales“. Dar comandantul
şi poporului acestei ţări, constituie Ioc; ţinut secret — la Lyneham
o permanentă sursă de încordare
internaţională şi periclitează pacea (Wiltshire), la 200 mile de bazei de la Castlemartin a re­
şi securitatea internaţională. Pro­ Castlemartin. Soldaţii şi ofiţerii fuzat să-i primească acolo. A-
iectul de rezoluţie sprijinea rezo­
luţia preliminară a Consiliului de Bundeswehrului au sosit la ba­ tunci conducătorul delegaţiei —
Securitate în legătură cu încetarea
focului şi cerea ca guvernul Fran­ za lor seara tîrziu. minerul Dick Beamish, în vîrstă
ţei să înfăptuiască în întregime
prevederea acestei rezoluţii. Re­ Această introducere prin con­ die 60 de ani, a cerut să fie auto-j
zoluţia, recunoscînd dreptul suve­
ran al Tunisiei de a cere retrage­ trabandă a tanchiştilor vest-ger- rizat să remită o petiţie de pro-;
rea tuturor forţelor armate france­
ze staţionate pe teritoriul său, ce­ mani la adăpostul nopţii la ba­ test ataşatului militar vest-ger-
rea în acelaşi timp guvernelor
Franţei şi Tunisiei să înceapă de za militară de la Castlemartin man care se afla atunci la bază.
îndată tratative pentru elaborarea
de măsuri de comun acord în acest este una din măsurile de pre­ Dar şi acesta din urmă a refu­
sens. Rezoluţia care a fost adop­
cauţie ale autorităţilor engleze zat să se întîlnească cu membrii
tată cu 66 voturi pentru şi nici un
vot contra a marcat o nouă izo­ pentru preîntîmpinarea demon­ delegaţiei.
lare a colonialiştilor. Chiar şi
ţări membre ale blocului N.A.T.O a s &<?: = = ¦ - ¦ -------
au fost nevoite să voteze în fa­
voarea acestei rezoluţii. Statele Ministrul Merkatz din guver nul de la Bonn, vorbind la o aJ.
Unite şi alte ţări colonialiste care d'unare a revanşarzilor de la Köln, R. F. Germană.
s-au abţinut s-au găsit într-o mi­
noritate cum nu s-a mai întîmplat IN C L IŞE U : Merkatz îşi rosteşte cuvîntarea, în nupieje
niciodată de la adoptarea Decla­ cancelarului Adenauer la demonstraţia revanşarzilor intitulară
raţiei cu privire la abolirea depli­ „Ziua sudeţilor germani“ al căror obiectiv este „instaurarea unei
nă a sistemului colonialist. noi ordini pe continentul nostru“, fapt din care se poate trage cotr-i
cluzia că politica revanşardă, şo vinistă şi rasistă face parte din
Sesiunea extraordinară a Adu­ programul oficial al guvernului R. F. Germane.
nării Generale a O.N.U. a arătat
încă o dată că epoca colonialis­
mului a apus, că în momentul de
faţă lupta popoarelor pentru li­
chidarea deplină a jugului colonia­
list este sprijinită de forţe tot
mai puternice din lumea întreagă;
I. MANEA