Page 88 - 1961-08
P. 88
T R O L E T ARI DIN TO ATE TARILE. U N IŢI-VAI
A n u l X I I I . Nr. 2076 Marţi 29 august 1961 4 Vagini 20 bani
4J*»fl^üS3LiAiU?3OTMBgSH1
Zilnic m a i mult 200 înL u crea ză c o n tu l 'n u m v iito a re
Organizind mai bine lucrul, acea dată, lucrează în contul
desfăşurînd larg întrecerea so lunii septembrie-. O dată cu acea
tone minereu peste plan
cialistă pe profesii, colectivul de sta, ei au dat q atenţie deose
form atori şi tu rn ăto rii de la bită şî calităţii pieselor, redu-
sortim entul piese m ecanice-tur- clnd rebutul de la 2,26 Ia su tă
Pentru colectivul în trep rin ca minereul trim is la suprafaţă n ă to ria nr. 1 — a Uzinei „Vic c it prevede adm isul, la 0,03 la
derii miniere Ghelar creşterea să fie num ai de bună calitate,
producţiei şi îm bunătăţirea ca s-au num it încă trei controlori toria“ din Călan obţine rezul sută.
lităţii minereului constituie o ai calităţii, cite unul pe fiecare
preocupare perm anentă. Ei vor schimb. Ga urm are sau obţinut tate deosebite. Astfel, în perioa Aurel Cimpeanu, Adolf Stem- 3 pauza ele prins. M uncitorii din secţia m-aşiai L* 'ia Uzineie m etalurg.ee curm
să trim ită iurnaliştilor hunedo- rezultate frum oase. F aţă de 13- da 1-23 august a.c. planul a fost pel şi lo an Tudoran, se n u m ă
reni m inereu mai m ult şi mai 14 la sută, cit atingea procentul realizat în p roporţie de 134 la au un moment de răgaz. Agitatorul Nicolae Lungu foloseşte acest prilej, citind împreună cu
bun pentru a-i sprijini în efortu de steril în m inereu în unele sută, ceea ce înseam nă că de la ră printre fruntaşi în lupta pen
rile ce le depun în sporirea p ro zile din anul 1960, în acest an tru realizarea înainte de te r ceilalţi tovarăşi ziarul. Acesta este desigur un mijloc de a cunoaşte în mod operativ nouţă'-
ducţiei de fontă. In acest scop s-a livrat Hunedoarei minereu men a sarcinilor de plan.
au fost luate măsuri menite să în medie cu 3-4 la sută steril vi
'ducă la sporirea producţiei de zibil. Succesul se datoreşte în ţile zilei.
m inereu şi îm bunătăţirea cali deosebi preocupării pentru se
lecţionarea sterilului in ab ata M uncind cu sîrguinfă Jn ra'or.u! Hafecj : 'Zf*#®:
tăţii lui. je. Brigăzile conduse de Nicolae
Balici, Victor Jalbă, Vasiie Ele- M uncind cu sîrg u in ţă şi avind fost depăşit cu 42 la sută, n o r Noi gospodării !Se î m p a r t a v a n s u r i
Aşa de pildă au fost aplicate cheş, sînt doar cîteva dintre tot concursul întreprinderilor ma de vagoane descărcate de c o le c tiv iş tilo r
In producţie noi metode de ex cele care în acest an au ales cu încărcătoare şi descăreătoare de p ă şită cu 32 Ia sută, to n aju l pe agrscoie co lective
ploatare, care au făcut posibilă migală fiecare bulgăre de ste vagoane, în seara zilei de 19 au tren şi sarcina statică au cres La G . A. C . din Apoidul tor cu mai m ultă tragere de 3
creşterea randam entului în aba ril din minereu. gust conducerea R.C.M. P e tro cut cu 7 şi respectiv 2,6 la sută, B unăstarea care îşi face tot de Jos inimă. 1
taje la 7-13 tone pe post faţă şani a raportat Direcţiei regio cursa goală a vagonului de m ar mai m ult locul în casele colec
'de 3 tone pe post cit se realiza Un m erit pentru realizările nale T im işoara îndeplinirea şi fă a fost redusă cu 23 la sută. tiviştilor din satele raionului lor Ţhipă ce au term inat ireie- ION SUCIU 1
d u p ă vechile metode. O dată cu obţinute revine organizaţiilor de depăşirea tuturor indicatorilor ori din alte sate ale. regiunii rişul griului de pe cele 425 corespondent 3
aplicarea acestor metode s-au partid, care au repartizat la de calitate şi cantitate. Urmărind îndeaproape circu noastre, constituie pentru ţăra ha. şî după ce s-au predat 3
obţinut însem nate economii de toate posturile cheie oameni laţia tre n u rilo r de călători şl nii m uncitori întovărăşiţi din La G . .C . din Şoimuş 3
lem n de mină, de m anoperă, de bine pregătiţi din punct de ve La unii indicatori s-au obţi raionul Haţeg, un puternic sti
tim p, şi s-a în lă tu ra t ram bleie- dere profesional, comunişti. nut rezultate nerealizate pînă marfă, s-a realizat indicatorul m ulent de a păşi şi ei cu în Í
rea prin lopătare. Agitatorii au desfăşurat o sus credere pe calea gospodăriei
ţinută muncă în rîndurile m ine în prezent. maxim, adică sută la sută. agricole colective. Aşa se ex
Au fost luate de asemenea, rilor pentru extinderea la toate plică de ce, în ultim ul tim p mai
m ăsuri în ce priveşte îm bună locurile de muncă a iniţiativei Astfel, planul de încărcări a I. CRIŞAN ales, în numeroase sate din acest
tăţire a transportului. De pildă, „Nici un vagonet de m inereu re- raion s-au constituit noi gospo
a fost m ărit parcul de locomoti butat“. In focul luptei pentru •esu dării agricole colective. obligaţiile contractuale şi Cu cileva zile în urmă Şi 1
ve în subteran, la m ina vest — minereu de calitate, comitetul cantităţile de griu pentru la gospodăria agricolă colec 3
orizontul 7, iar la orizontul 6, m i de partid a susţinut în acest an 785 tone cărbune preparat peste plan Num ai duminică, 27 august, plata muncilor S.M.T., colec tivă din Şoimuş s-a împărţit 1
na centrală, s-a introdus tran s şi alte iniţiative : în fiecare lună spre exemplu, au mai luat fiinţă tiviştii din Apoldul de Jos au
portul cu locomotive de acum u se ţine o şedinţă cu oca aici încă trei noi gospodării început împărţirea avansului 1
latori. S-a reorganizat schema de zia căreia se prezintă cîte o in agricole colective. In gospodăria de 40 la sută. colectiviştilor avansul de 1
transport, săpindu-se în acest form are din experienţa unui Preparatorii din Petrila ou obţinut succese remarcabile în colectivă „Drum nou“ din satul
scop un nou suitor colector în sector fru n taş şi una de către luna august. Numai în primele două decade. colectivul de Valea Lupului, s-au unit toate Pentru fiecare zi-muncă, griu. Producţia din acest an 1
tre orizonturile 4 şi 2, m ina cen un sector sau brigadă mai sla m uncă de aici a preparat 785 tone cărbune peste plan, redu- cele 83 fam ilii de ţărani înto membrilor gospodăriei le-a 3
trală, cu ajutorul căruia se co be. Bineînţeles se iau m ăsuri cînd în acelaşi tim p procentul de cenuşă în cărbune la 8.6 la vărăşiţi, care, în afara anim a revenit cite două kilograme fiind deosebit de Mină. co I
lectează întreaga producţie a pentru ca m unca să se desfă sută faţă de 9 la sută, cit este admis. lelor de muncă, atelajelo r şi griu. Mari cantităţi de griu lectiviştilor le-a revenit drept 1
m inereului de la corpul nou, şoare mai bine. Tot la iniţiativa uneltelor, au înscris şi 329 ha. du primit colectiviştii Nico
iar de acolo, transportul m ine comitetului de partid a fost în CONSTANTIN RĂDUŢA teren. In dorinţa de a obţine lae Popa, Nicolae Domnaru, avans de 40 la sută cîte 3 3
reului se face cu locomotive. fiinţată gazeta calităţii, la care corespondent chiar din primul an de m uncă Iţţş Buta, Moise Cojocaru şi
zilnic se evidenţiază brigăzile în comun rezultate din cele mai alţii, care, împreună cu fam i kg. griu la ziua-m uncă. Cele 1
Pentru evitarea lipsei de va- fru n ta şe şi sîn t criticate cele liile lor, au efechiat pină in mai mari cantităţi de produ 3
gonete, prin defectare, s-a rep a codaşe. bune, ei au ales în consiliul de prezent intre 250 şi 300 zile- se le-au prim it colectiviştii I
rat întregul num ăr de vagonete conducere al unităţii lor pe cei
existente la întreprindere. D atorită acestor măsuri, de mai vrednici gospodari, price ?Aron Moga, Valeria Demea.
la începutul anului şi pînă la puţi agricultori şi organizatori loan Maier etc. 31
Colectivul I. M. G helar a lu a t al producţiei agricole, sarcina de
şi alte măsuri, ca: îm bunătăţi 20 august, m inerii din G helar 'preşedinte al consiliului fiind AURELIA CERC EA 3
re a ilum inatului în subteran şi încredinţată tov. P etru Alexe. 1
la staţia de sortare, m ărirea de au liv ra t fu rnalelor circa 8.100 corespondenţi
bitului de aer comprimat, pen tone metal peste plan. Colecti In celelalte două sate undo 1
tru care s-a introdus în luna s-au inaugurat tot duminică
tre c u tă un com presor de 45 vul I. M. G helar a h o tă rît ca şi gospodării colective (Ciopeia şl muncă. La G .A .C . d'n O a a
m.c. la m ina centrală; a fost în Sintămăria Orlea), ţăranii mun
locuită conducta cu diam etru în perioada care a mai răm as citori au înscris 380 ha. teren, PETRU ALBU De pe cele 1.050 ha. insă- 1
mic cu alta de 6 ţoii la minele corespondent m in ţa te cu griu, colectiviştii
vest şi est. D rept u rm are p la pînă la sfîrşitul anului, să des numeroase atelaje şi unelte de din Daia au obţinut amil Í
nul de extracţie pe perioada Comunista Octa muncă etc. La G .A .C , dtn Boz acesta o recoltă bună. Ei au 3
•1-20 august a.c. a fost depăşit făşoare 43 m uncă m ai susţinută, via Schenker este predat in întregime toate i
cu 2.613 tone, ceea ce înseam nă una dintre cele SIDONIA BARBU Gospodăria agricolă colec obligaţiile contractuale, plata 3
că zilnic s-au extras mai mult să ia noi măsuri pentru a tri mai pricepute la corespondentă tivă din Boz, raionul Sebeş, m uncilor S.M.T. şi uiumul. 3
de 200 tone m inereu peste plan. borante de la Uzi a cultivat griu de toamnă pe Restul cantităţii a fost înma 3
mite la H unedoara m inereu de na metalo-chimicâ 260 hectare. Colectiviştii _de gazinată şi s-a început îm 3
M inerii din Ghelar au avut în din Zlatna. Ea e- l aici (preşedinte Ion Cotîrlea) părţirea avansului de 40 la 3
acest an in centrul atenţiei şi cea mai bună calitate şi în can xecută analize de C au acordat atenţie cuvenită sută. 3
îm bunătăţirea calităţii m inereu tităţi sporite. bună calitate şi la ţ- executării tuturor lucrărilor 3
lui. timp. \ de întreţinere a acestei cul- Colectivistul Iosif Groza a 3
I. DUMITRU turi. Griul a fost secerat şi prim it 1.476 kg., Teodor Fi-
în d ru m a tă de comitetul de LL l treierat la tim pul optim, ne- lip 1.683 kg., Gheorghe Istra- 1
föfagaiein bine {. pierzîndu-se nici un bob. te peste 1.000 kg., Vasiie
partid, conducerea tenico-adm i- Voina 1.590 kg. etc. i!
Magazinul nr. 7 încălţăminte După ce s-au predat toate 3:
nistrativă a întreprinderii a ^ obligaţiile contractuale la
din Petroşani este de iiecare 1
luat în acest sens o serie de m ă
dată bine aprovizionat, fapt pen 3
suri. La staţia de sortare s-a
tru care se bucură de o mare apa#© v iz im m t C re ş ie num ărul d e p u n ă to rilo r la C .E .C . l stat, precum şi cantităţile de A. DANUŢ 3
făcut o nouă linie tehnologică afluenţă de cumpărători. Zilnic, L griu revenite pentru m uncile corespondent 3
pentru a se livra furnalelor din aici se desfac variate mărfuri lul acestui magazin a vîndut In oraşul regional Petroşani can, Petrila şi Lonea, precum i. S.M.T., s-a început împărţirea 3
H unedoara minereu pe trei sor de sezon. mărfuri în valoare de peste funcţionează o casă orăşeneas şi 7 oficii P.T.Ţ. oare execută ;* avansului de 40 la sută. Pen- La G .A .C . din Lăpuşnic 3
tu ri; tot aici s-a m ontat un ciur 400.000 lei, depăşind astfel, cu că C.E.C. şi o agenţie C.E.C. operaţiuni pe librete de eco L tru fiecare zi-muncă, membri- 3
tip „Kallus“ şi două benzi de Numai în primele două de mult cifra planificată. Pentru buna deservire a oame nomii. [ lor gospodăriei le-a revenit Obţinînd bune rezuXtate în 3
transport. In subteran, pentru cade ale lunii august persona nilor muncii din Valea Jiului ( cîte 4 kg. griu. m unca lor, membrii gospodă-
B. RUSALIN funcţionează 4 agenţii C.E.C. în De asemenea, în întreprinde rîei agricole colective din Lă- j,
corespondent rile şi instituţiile mai mari din Mari cantităţi de griu au puşnic au împărţit numeroa-
centrele miniere Lupeni, Vul- raza oraşului, funcţionează 21 ridicat miajoritatea colecti se avansuri in bani şî în na- -jj
ghişeuri 6 .E.6 . cu gestiune viştilor. tură. Printre cei care au pri -p
proprie şi 10 mandatari cu bor- mit avansuri mari, sint colec
derouri de legătură oare efec ion Popa, de pildă, a pri tiviştii Ion Popa, care, pentru N
tuează şi ei operaţiuni C.E.C. m it 1.365 kg. griu, Ion Şuş-
Tot anul acesta casa orăşeneas ter 1.168 kg., Ilie Tiuşan 1.012
că C.E.C. din Petroşani a in
trodus în întreprinderile mai kg., Nicolae Cristian 1.328 kg., 320 zile-m uncă, a prim it 640
mari sistemul de depunere pe
bază de consimţămînt scris prin î iar Şuster Petru 1.124 kg. kg. griu, 170 kg. orz. 17 kg.
virament. Pînă în prezent au
fost înscrişi după acest sistem I griu. brinză şi 1.600 lei. Petru
peste 2.700 de depunători.
Produsele mari obţinute de Magda. care pentru 265 zile-
Pe întreagă Valea Jiului nu ^ colectivişti în cele 7 luni de m uncă a prim it 530 kg. griu,
mărul depunătorilor la C.E.C. ? activitate care au trecut din 130 kg. orz, 1.325 lei.
sînt marea majoritate mun l acest an, i-a îm bărbătat şi
citori. Din aceştia un număr de
S e ri literare 10.031 depunători sînt înscrişi C mai mult, le-a dat un nou ACHIM CIBU
în cursul anului 1961. Faptul ţ imbold pentru a munci în vli- coresnondeiit
că tot mai mulţi qamesăf ai
muncii depun bani lă C.E.C. _(>~t V./w/. i •— I•— ' i— !V. ,_f,_fi_fuJuJ i_l<_f —J >-/
oglindeşte nivelul ’de viaţă me
Zilele trecute, la staţia de tă „File de august ’44“. După reu crescînd al - oamenilor mun Femei la muncă patriotică
radioficare din Deva s-a ţinut ce în faţa numeroşilor parti cii din ţara noastră.
seara literară intitulată „Zi cipanţi a fost citit referatul La acţiunile de înfrum useţare Rodnică a fost şi activitatea
lele lui august“. Cu acest pri „Literatura romină după eli B. ROMULUS femeilor din oraşul Vulcan care,
lej, s-au citit versuri de-ale berare“, au fost recitate cele corespondent a oraşelor din Valea Jiului o
poeţilor A. Tom a, M. Beniuc, mai frumoase versuri din ope de asemenea, au efectuat un
E. Jebeleanu, Ion Acsan, ş te rele unor poeţi contem po De Ia pepiniera contribuţie valoroasă şi-a adu însem nat num ăr de ore de m un
fan Iureş şi alţii. rani. de viţă de vie, ce că patriotică la am enajarea
se întinde pe două s-o Comitetul orăşenesc al fe unor părculeţe şi alei cu flori,
In Vulcan, biblioteca clu N. RAS IN AR U hectare, colectiviştii economisind prin aceasta peste
bului minier a organizat o N. ROVENŢA din Ţelna vor obţi meilor din Petroşani, care în lu 110.000 lei.
seară literară model intitula corespondenţi ne în acest an ve
nituri în valoare nile de vară şi-a îndreptat aten In întreaga Valea Jiului n u
de 210.000 lei. mai în perioada lunilor de vară
ţia spre am enajarea unor tere au participat la munci patrio
In foto : Ingine tice 73.000 de femei care au eco
rii Nadejda Hăbă- nuri virane prin crearea de zone nomisit prin munca lor peste
sescu şi Nicolae 570.000 lei.
Gîndea, împreună verzi. La Lupeni, de pildă, au
R. BALAN
cu brigadierul vi fost mobilizate la m uncă patrio , corespondent
ticol Emilian Tri-
246 biblioteci p erso n ale tică peste 5.000 de fem ei care au
fan executînd con
am enajat un parc pentru copii,
trolul viţelor.
In ultim ele 3 luni, la Li zone verzi pe o su p rafaţă de
brăria „Ion Creangă“ din Pe
troşani au fost vîndute cu varăşii care s-au evidenţiat 400 m.p. in ju ru l căro ra au
plata în rate un număr de în această muncă se numără
246 biblioteci personale. Din tovarăşul Ferenczy Minai, p la n ta t peste 150 fire de tra n d a
tre acestea, 85 au fost vîndu care a vîndut peste 30 biblio
te prin cele 15 standuri exis teci personale în valoare de firi etc. -\:y r -------
tente în întreprinderile şi in 7.000 lei. R ezultate frum oa =^-~- a
stituţiile din oraş. Printre to se au obţinut şi tovarăşii
Enuică Ion, Feru Victor şl
Morar Francisc.
:©4 film e — 2 3 3 .9 6 3 sp e cta to ri;
Printre fruntaşii depoului cL. .locomotive din Şimeria, se nu- La cinematograful „Ale zentate două cicluri de filme
jnară şi mecanicul loan Anghel. El economiseşte lună de lună xandru Sahia“ din Petroşani artistice de lung m etraj.
însem nate cantităţi de combustibil convenţional. au rulat, de la începutul anu
lui şi pînă în prezent 64 f il In scopul atragerii în sălile
In foto : Mecanicul loan Anghel, înainte de a pleca cu lo me artistice de lung metraj, de cinematograf a unui n u
comotiva într-o nouă cursă. care au fost vizionate de măr şi mai mare de specta
233.963 spectatori. Intre aces tori, conducerea cinematogra
tea, au rulat 3 film e romî- fului, în colaborare cu comi
neşti. incluse în concursul pe tetu l orăşenesc A.R.L.U.S. şl
ţară, la care participă şi ci alte instituţii culturale, au
nematograful din Petroşani. organizat în această perioadă
Filmele romîneşti au fost vi 4 simpozioane cu tem atică
zionate de 2.655 oameni at rdin film e şi 12 premiere fes
muncii 'din Petroşani. tive.
Pentru tineret au fost pre R. BALŞAN
corespondent