Page 89 - 1961-08

DRUMUL SOCIALISMULUI
„PenffM pîinea de cea mai bună calitate"
l a © p ă ş i t e s e p ® s a ie tehnologic
m a m e i m a i b in e
La concursul „Pentru pîinea
de cea mal bună calitate", orga­
nizat la Bucureşti, a luat parte
şi tov. Arpad Csiig, şeful secto­
ru lu i de panificaţie al I. I. Ll
„I. C. Frirnii“ din Orăştie. în v ă ­ cum o doresc cetăţenii, se da-
ţăm intele acum ulate aici au
fost de un real folos atît pen­
tru el cit şi pentru tovarăşii de
m uncă în activitatea de îm bu­
nătăţire a calităţii pîinii. Care
sint rezultatele ?
In Orăştie funcţionează 3 bru­
tării care fabrică pline neagră,
albituri etc. Ele aprovizionează
cetăţenii din oraş precum şi o
serie de localităţi învecinate,
printre care şi Geoagiu băi. In
urm a concursului, colectivul de
aici a luat unele m ăsuri de îm ­
bunătăţirea calităţii tuturor
produselor de panificaţie. Con­
ducerea întreprinderii a întoc­
m it mai întîi un plan de măsuri
tehnieo-organizatorice care u r­
mează a fi pus în aplicare. P rin­
tre măsurile stabilite amintim
experimentarea fabricaţiei pli­
nii intermediare după reţeta
nouă cu m aia lichidă, organiza­
rea unor schimburi de experien­
ţă între secţii şi echipe, în fiin ­
ţarea unui curs de minim teh­
nic, repararea vetrelor cuptoa­
relor, scoaterea de noi sortim en­
te etc. O p arte din aceste m ăsuri
au fost deja puse în aplicare,
fapt care a dus la îm bunătăţi­
rea calităţii produselor de p a ­
nificaţie. C etăţenii din oraş şi
din localităţile învecinate apre­
ciază eforturile colectivului de
la panificaţie, ei merg cu mai
m ultă încredere la unităţile de
'desfacere a pîinii. Despre re ­
zultatele muncitorilor brutari
’din O răştie s -a r putea vorbi
încă mult. Tovarăşi ca Adam
Boca, Romulus Cosma, Ladi-
slau Guti, Ioan Bularcă, Mihai
Mbss şi m ulţi alţii, lucrează din
zi în zi mai bine dind num ai
produse de bună calitate.
Cu toate acestea, la Orăştie
mai sînt încă de pus la punct
unele lucruri. Dacă pîinea nea­
gră este de multe ori bună la
1 p u t u i T i m p ş i v o r î n c e p , insăminţările de toamna. Pentru aceasta, ia S.M.T. din
Orăştie se fac intense pregătiri.
In foto: un nou lot ăe sem ănători cu eare a fost ăotatâ staţiunea, gata pentru a lua
calea ogoarelor.
In vizită la cercetătorii din Geoagiu
Cinci se apropie de Orăştie,
Mureşul coteşte uşor, ocolind
parcă intenţionat un lan de po­
rumb. Dincolo de rîu este Geoa-
giul, localitate cunoscută nu nu­
m ai prin M ile sale termale, ci
şi prin Staţiunea experimentală
horticolă ăe aici. Clădirea sta­
ţiunii este în aceiaşi curte im en­
să cu centrul şcolar horticol. O
înconjoară pomi înalţi, umbroşi
şi plini ăe rod.
...Vroiam să vorbim cu tovară­
şul inginer Emanoîl Manughe-
vici, directorul staţiunii. Ni s-a
spus că-l putem găsi pe undeva
pe plantaţie. Uşor de spus. Sta­
ţiunea are peste 430 hectare cu
pomi, legume, porumb şi alte
culturi. Unde să fie directorul ?
Însoţiţi de tînărul meteorolog
al staţiunii, pornim prin staţiu­
ne. Primul popas îl facem la sec­
torul legumicol. O suprafaţă
imensă, brăzdată in lung şi în
lat de şănţuleţe adinei pe care
apa aleargă în voie. Pompele,
mari, cu gîturile lungi, înfipte
adine in Mureş, sorb cu putere
apa rece şi o trim it pe canalele
betonate, ale căror margini sint
acoperite de fiori.
Însoţitorul se scuză că nu cu­
noaşte producţia sectorului le­
gumicol dar este gata să ne
vorbească despre toată aparatu­
ra modernă cu care este înzes­
trat sectorul lui de activitate —
meteorologia. Sînt aparate ăe
ultim ul tip, spune el mlndru. In
tim p ce maşina străbate cu greu
drumurile dintre lanurile ăe po­
rumb, ne istoriseşte Intlmplăn
din anii studenţiei. La ferma
zootehnică (aflată la primii ei
paşi) care numără doar 75 ca­
pete taurine, de rasă foarte bu­
gust, nu acelaşi lucru se poate
spune despre aspectul exterior
ca şi despre felul cum uneori
este coaptă. Faptul că pîinea
neagră nu este întotdeauna aşa
toreşte mai multor cauze asu­
pra cărora trebuie îndreptată
atenţia. Una din acestea este
aceea că brutăriile nu sînt apro­
vizionate ritm ic cu făină.
Uneori se întîm plă ca făina
p rim ită cu num ai o zi în ain te
să fie introdusă în procesul de
fabricaţie, fa p t ce duce la re a ­ fost cuprinse mai multe obiec­
lizarea unei slabe calităţi. Iată
de ce, conducerea în tre p rin d e ­
rii are datoria să facă la tim p
comenzile şi să insiste să p r i­
mească făina necesară astfel
ca să existe în mod perm a­
nent un stoc tam pon de făină.
Apoi laborantele neavînd p re­
gătirea necesară, nu pot face o
reţetă bună, nu ştiu să dirijeze
procesul tehnologic.
O parte din muncitorii bru­
tari nu au încă suficientă pre­
gătire pentru a produce o pîine
la nivelul cerinţelor. Pentru a
Înlătura acest neajuns, condu­
cerea întreprinderii a hotărit
deschiderea unor cursuri de
minim tehnic la care oamenii
să-şi poată ridica nivelul de
cunoştinţe profesionale. Dar
cursul este prevăzut să încea­
pă abia în luna noiembrie, cînd
de fa p t se cere a se începe cit
mai repede.
Muncitorii de la secţia a Il-a,
unde se fabrică albituri, spu­
neau mai zilele trecute că nu
pot produce mai mult deoarece
vînzarea este mică. Care să fie
cauza ? Secţia II-a produce
prea puţine sortimente, nu stu­
diază îndeaproape cerinţele
co n su m ato rilo r.
Dacă vor fi înlăturate aceste n at şi urm ează să pună în func­
deficienţe, dacă se va îm bună­ ţiune, în scopul îm bunătăţirii
tăţi şl tra n sp o rtu l, sîntem con­ gradului de încărcare a silozu­
vinşi că oamenii muncii din
O răştie vor prim i pîine din ce j La secţia încărcare, a fost
în ce mai bună.
V. ALBU urm ă
nă, ni se spune că directorul a
fost acolo acum o oră şi s-a
îndreptat spre pepinieră.
In scurt tim p am ajuns şi acolo. vaniei şi să contribuie efectiv la
Pe zeci de hectare se întindeau
aranjaţi pe vlrste şi soiuri, mii
ăe pomi. De aici din m inunata
pepinieră se livrează anual cir­
ca 200.000 puieţi de pomi de
calitatea înliia din speciile Şi
soiurile raionate regiunii Hune-
D in carnetul
DE REPORTER
doara. In toate gospodăriile co­
lective din regiune sint plantaţi
pomi fructiferi crescuţi şi îngri­
jiţi ştiinţific la Staţiunea hor­
ticolă din Geoagiu. Numai în
toam na anului 1960 şi în prim ă­
vara acestui an s-au livrat pes­
te 90.000 puieţi de pomi din so­
iurile superioare.
De partea cealaltă, la numai
cîţiva paşi, un om cerceta a-
tent nişte puieţi. Era inginerul
Manughevici. Cu faţa arsă ăe
soare, ne priveşte, încercînd
parcă să afle rostul nostru pe
aceste locuri.
In cele din urmă se bucură
şi ne spune:
— Veţi avea cam m ulte de
scris. Să m ergem la staţiune şi
să faceţi cunoştinţă cu faptele
şi, bineînţeles, cu cei care le-au
dat viaţă. Sint toţi oameni ca-
re-şi îndrăgesc cu m ultă pasiu­
ne munca.
Convorbirea începe destul de
uşor. Pentru a fi mai bine în­
ţeles, directorul apelează la gra­
fice şi fotografii. Aflăm că sta ­
ţiunea a fost înfiinţată în urmă
Perfecţionarea procesului Ü !
preparatorilor
In vederea reducerii continue
a preţului de cost pe tona de
cărbune p rep a ra t şi a cheltuie­
lilor de reparaţii, în atenţia
colectivului de muncă al prepa-
raţlei Petrila a stat şi continuă
să stea introducerea pe scară
cit mai largă a tehnicii noi în
procesul de producţie. In acest
scop, sub îndrum area organi­
zaţiei de partid, conducerea teh­
nico-adm inistrativă a prepara-
ţiei a întocm it pentru anul în
curs un plan tehnic în care au
tive.
Prin strădania întregului co­
lectiv, m ajoritatea prevederilor
planului au fGst traduse în
viaţă.
Printre m ăsurile aplicate în
procesul de producţie se pot
aminti num ărătoarea autom ată
a cupelor de funicular venite
de la m ina Aninoasa, precum şi
semnalizarea acustică autom a­
tă pentru fiecare a 15-a cupă
cari; urm ează să fie introdusă
pentru cîntărire..
A fost co n stru it şi pus în
funcţiune, de asemenea, un me­
canism de colectare autom ată
a probelor de cărbune pentru
laborator. Prin punerea în func­
ţiune a acestui colector s-a re u ­
şit să se determ ine cît mai exact
procentul de şist din cărbune.
O altă m ăsură luată de c o r­
pul de tehnicieni şl ingineri
pentru urm ărirea mai îndea­
proape a funcţionării aparate­
lor de la dezhidratarea cărbu­
nelui de 0,3 mm., este c e n tra li­
zarea tuturor aparatelor de co­
mandă, a utilajelor în funcţie,
în tr-u n singur loc. O dată cu
aceasta s-a redus şi posturile
prestate.
In luna aceasta, un grup de
tehnicieni şl ingineri au term i­
rilor de cărbune, un indicator
autom at.
construită cu cîteva luni ih
oiţţHq ne centralizare
cti 4 ani. Ea are ca sarcină să
rezolve problemele ştiinţifice ri­
dicate de practica horticolă din
regiunea din sud-vestul Transil­
introducerea tehnicii noi in uni­
tă ţile agricole pentru sporirea ?î
îmbunătăţirea calităţii produc­
ţiei.
— Planul tematic de cerceta-
tare ştiinţifică al staţiunii noas­
tre, ne spune tovarăşul inginer
Manughevici, a fost întocm it în
raport de situaţia actuală şi de
perspectivă a horticulturii din
zona de deservire care cuprinde
regiunile Hunedoara, Banat şi o
parte a regiunii Braşov. Activi­
tatea de cercetare ştiinţifică se
desfăşoară în cadrul a 8 labo­
ratoare, bine utilate. Studiem 58
de tem e variaite.
Privim planul tem atic cu sub-
punctele sale şi notăm pe cele
mai principale : agrotehnica ob­
ţinerii producţiilor mari de pomi
altoiţi la hectar în scopul, spo­
ririi producţiei şi reducerii pre­
ţului de cost; studiul economic
al culturilor intercalate in li­
vezi în vederea stabilirii celor
mai potrivite forme de asociere
a livezilor ăe pomi cu alte cul­
turi agricole; stabilirea agroteh­
nicii la o serie de specii şi so­
iuri ăe legume cultivate în ră­
sadniţe şi în cîmp.
M ulte din acestea, după zile
şi nopţi petrecute în laboratoa­
re şi pe cîmp, şi au găsit rezol­
varea. Altele sint încă în cer­
cetare. Im portant este faptul că
rezultatele obţinute sint foarte
Mine. Ce m inunat lucru să treci
pe lingă un pom cu crengile a-
plecate din cauza radului bogat
şi să poţi s p u n e ; aici este şi
N r. 2076
- în atenţia
autom ată a comenzilor de opri­
re şi pornire a instalaţiilor m e­
canice. In prezent, pentru a
avea o sig u ra n ţă şi m ai m are
în funcţionarea mecanismelor,
se construieşte o nouă in sta la ­
ţie de centralizare a comenzilor,
care pe lingă unele îm bunătă­
ţiri de construcţie, are relee
de semnalizare.
Au fost organizate de asem e­
nea, în fiecare secţie, cursuri
de ridicarea calificării, a fost
reorganizată munca mecanici­
lor de la secţia pregătirea căr­
bunelui etc.
D atorită îm bunătăţirilor teh­
nice aduse, cît şi altor m ăsuri,
în primele 7 luni ale acestui an
s-a obţinut o economie la pre­
ţui de cost de 1.251.000 lei. M un­
citorii, inginerii şi tehnicienii
preparaţiei Petriia sînt hotărîţi
ca în viitor să înfăptuiască noi
m ăsuri în vederea îm bunătăţi­
rii muncii lor. D. ILIE
JfVVr
îs o p r im e d e m ism eH
Recent, la I.I.L. „6 August"
Petroşani, s-a analizat reali­
zarea obiectivelor contractu­
lui colectiv. Cu acest prilej
s-a scos în evidenţă că 18
obiective prevăzute în con­
tractul colectiv au fost înfăp­
tuite.
La fabrica de pline din Pe­
troşani, de pildă, în vederea
îm bunătăţirii amestecului de
făină din loturi diferite s-a
pus în funcţiune grupul de
timoace. S-a m ontat, apoi, un
m alaxor cu o capacitate de
300 litri pentru pregăti­
C u ^ p n i r i l m f i a © e tă lfe iillm 6
Colectivul de muncitori de
la I.G.O. O răştie şi-a luat
angajamentul ca în cursul
acestei luni să dea în folo­
sinţă conducta de apă pota­
bilă de pe strada Roza Lu­
xemburg. Lungă de 285 m.,
această conductă a necesitat
un volum m are de muncă la
săpatul şanţului şi la mon­
taj. In sprijinul muncitorilor
de la I.G.O. — Grigore Ghei-
Peniru furajarea anim alelor
Membrii G.A.C. „Drumul lui
Lenin“ din Ilia, acordă o deo-
sebită atenţie îngrijirii şi fu ­
rajării animalelor. Pentru o
cît mal Bună furajare a celor
peste 130 bovine, ei au ho-
tărît ca baza furajeră prin­
cipală s-o constituie porum ­
bul siloz. In acest scop, încă
ţ din prim ăvara acestui an, eo-
j lectiviştii au luat hotărîrea
' ca în afara celor trei gropi
< de siloz existente, care au o
ţ capacitate de 32 tone, să m ai
munca mea. Despre această
mînărie iţi pot vorbi m ulţi din­
tre cercetătorii staţiunii horti­
cole din Geoagiu. Şi Nicolae
Meza, şi Stelian Caţavela şi
Gheorghe Stanciu şi Pasc llisie
şi Frică Dumitru şi inginerul
Emanoii Manughevici. După ani
sau multe luni de muncă, aceş­
tia au satisfacţia că eforturile
lor n-au fost zadarnice. Gheor­
ghe Stanciu şi N. Meza, de p il­
dă, au întreprins un studiu al
principalelor soiuri existente in
cultură, a celor mai importante
specii pomicole pentru a stabili
cele mai valoroase soiuri in ve­
derea extinderii lor. Pentru a
traduce in viaţă acest lucru, ing.
Gh. Stanciu şi N. Meza au cer­
cetat 69 de soiuri de măr, păr,
cais, şi cireş. Zile şi nopţi au
fost petrecute in laborator şi pe
cîm pul întins, iarna şi vara. Căci
cercetările trebuiau să dea răs­
punsuri precise: cum se vor
comporta soiurile am intite în
soiuri diferite şi tem peraturi
variabile. A fost o muncă grea
în care rezultatele s-au arătat
tlrziu. Dar ele le-au adus satis­
facţia datoriei împlinite. Aceeaşi
bucurie au încercat-o şi ingine­
rul Manughevici, şi Stelian Ca­
ţavela. Studiul lor privind îm ­
bunătăţirea agrotehnicii pentru
determinarea şi obţinerea ’de
producţii mari de puieţi port-
altoi s-a încheiat cu bune re­
zultate. Cea m ai bună variantă
a dat o producţie ăe 185.500
bucăţi puieţi de măr cl. l-a pe
hectar, la un preţ de cost foarte
redus.
Meritul mare al cercetătorilor
de la Staţiunea Horticolă din
Geoagiu constă în fa p tu l că toţi,
unul ca unul, s-au străduit şi
au luptat să se aplice rezultate­
le bune ale cercetărilor, tăcutfii
IM P P M i 1
fe'V I
rea prospăturii; cuptoarele
F.T.L.-2 au fost dotate cu
m llivoltm etre şi pirom etre
pentru urmărirea tem pera­
turii, şi cu relee de tim p în
vederea determinării cu exac­
titate a timpului de coacere.
La fabricile de pîine din Lu-
penl şi Vulcan s-au schimbat
4 dospltoare mobile cu a lte ­
le noi, iar la fabrica de pîi­
ne din Lupeni, s-a pus în
funcţiune şi cernătorul me­
canic.
C. IOAN
muncitor
că, instalator de apă, Iosif
Herţa, m aistru instalator şi
Romulus Rahoveanu, au venit
cetăţenii Ion Munteanu, Pe-
tru Popa, Ion Oproiu, Ion Li-
cescu şi alţii. Cu ajutorul lor
angajam entul luat a fost in-
deplinit La această lucrare
s-au realizat şi economii de
14.000 lei.
T. LĂZĂRESCU
muncitor
construiască o groapă beto­
n a tă pentru 140 tone.
Muncind cu elan, colecti­
viştii au reuşit ca la 17 au ­
gust a.c. să term ine lucrările
de construcţie a noii gropi
de siloz.
Un aport deosebit la efec­
tuarea lucrărilor l-au adus
colectiviştii Sofia şi Ioan Su-
ciu, P atrafina Bedea, Victo­
ria Ionel şi Catiţa Bogdan.
SILVIU CERCEA
învăţător
La conferinţele şi Lecţiile pre­
date de cercetătorii staţiunii au
participat m ai m u lt ăe 3.000 co­
lectivişti şi lucrători din G.A.S.
Dar cea mai hflcace măsură
de răsplndlre a metodelor bune
de lucru s-au dovedit a fi punc­
tele de sprijin demonstrative or­
ganizate in unităţile agricole so­
cialiste. Pînă acum in regiune
sint organizate 16 puncte de­
monstrative în unităţile agricole
socialiste. Ele cuprind peste 600
de hectare. In aceste puncte se
generalizează rezultatele obţinu­
te în urma cercetărilor făcuta
ăe staţiune. La punctul din
G.A.S. Apolăul ăe Sus, s-a rea­
lizat la piersici o producţie cu
2.245 leg. m ai mare ăeclt cea
planificată, iar la cel din G.A.C.
Geoagiu s-au obţinut peste
19.225 leg. m ere la hectar. Ase­
m enea exem ple s-ar putea da
încă foarte multe.
Directorul staţiunii a făcut o
scurtă pauză apoi adăugă. In
momentul de faţă, in regiunea
Hunedoara livezile ocupă o su­
prafaţă de 6000 ha. Prin defri­
şarea unor livezi necorespunză­
toare, pe circa 1000 ha., se vor
efectua noi plantaţii ăe pomi
în aşa fel incit la sfirşitul pla­
nului de 6 ani, suprafaţa live­
zilor să fie de 9000 ha. Toate
acestea se vor planta pe dealuri,
aşa cum se indică In documen­
tele recentei plenare a P.C. al
P.M.R. In acest scop, la trupul
Zigherbea, situat pe un deal în
apropierea Geoagiului, noi am
plantat 21 ha. de livezi. Este o
plantaţie model, aşa cum vor
arăta toate livezile din G.A.S.
şi G.A.C. Aceasta este sarcina
trasată de partid la Congresul
al Ul-lea. şi colectivul de m un­
că al staţiunii experimentale
horticole din Geoagiu s-a anga­
ja t s-o îndeplinească cu succes.
iWIRCEA NEAGU
Pe zi ce trece tot mai 'm ulte edificii culturale împodobesc }
satele, comunele şi oraşele regiunii noastre.
In clişeu : Cea mai recentă şi totodată cea mai frumoIaUsOăU I
construcţie din M ih a lţ; Cămin ul cultural.
Brigadă artistică de agitaţie
fruntaşă pe întreprindere
Şantierul V — construcţii, din
cadrul întreprinderii de con­
strucţii siderurgice din Hune­
doara, este un şantier nou. A
luat fiinţă abia la 1 aprilie a.c.
Organizaţia P.M.R., comitetul
sindical de secţie şi conducerea
şantierului au acordat tot spri­
jinul tinerilor de pe şantier să
formeze o brigadă artistică de
agitaţie.
La început au existat greu­
tăţi. Ba nu veneau toţi membrii
brigăzii cu regularitate la repe­
tiţie, ba cînd veneau aceştia lip­
sea acompaniamentul muzical,
ba se amînau repetiţiile. Dar ti­
nerii, primind din partea orga­
nizaţiei P.M.R. un permanent
j sprijin, au învins aceste greu­
{ tăţi. Brigada artistică de agita­
ţie, constituită la 15 mai, a de­
ii venit treptat un colectiv înche­
\ gat, apreciat de muncitori. Da­
torită unei munci neobosite, bri­
gada artistică de agitaţie a şan­
tierului V — construcţii în scurt
timp s-a dovedit a fi una din
cele mai bune brigăzi artistice
de agitaţie din cadrul I.G.S.H.
Programele numeroase pre­
zentate în ultima vreme de bri­
gadă au fost răsplătite cu aplau­
ze călduroase, pentru conţinutul
lor ăctlV, pus în slujba produc­
30 AUGUST 1961
Programul 1 : 6,10 Melodii popu­
lare romîneşti; 7,45 Salut voios de
pionier; 8,00 Din presa de astăzi;
10,08 Teatru la microfon: „In cău­
tarea extraordinarului" de I. 0. Şer-
ban; 12,40 Muzică populară din R.S.
Sehoslovacă; 14,00 Buchet de melodii
de compozitori din ţări socialiste;
16.15 Vorbeşte Moscova!; 17,15 Lie­
duri de Schumann; 18,00 Jurnal de
întrecere; 19,05 Viaţa nouă a satului;
20,20 Noapte bună, copii: „Uliul, cio-
cîrlia şi soarele“, de N. Stănculescu;
21.15 Sine ştie cîştigă (reluare) ; 22,45 10,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
Goncert de noapte.
Programul 11: 12,15 Jocuri popu­
lare romîneşti; 12,50 Muzică de es­
tradă ; 13,30 La munte şi la m are;
— O—
Wmmmrni
30 AUGUST 1961
DEVA : Cielito-Lindo ; Gene­
ralul Della Rovere ; SIMBRIA :
Veneţia, luna şi t u ; HUNEDOA­
RA : Dragostea şi pilotul se­
c u n d ; P E TR O ŞA N I: FU atentă.
bunicuţo I ; Bufonul regelui;
ALBA IUL IA : Fata în negru ;
Unde nu ajunge diavolul; LO­
NJEA : Prinţesa cu steaua ăe aur;
B R A D : Pescuitori în apă tu l­
bure ; TEIUŞ ; Imagini ale unui
trecut glorios; H A Ţ E G C o n fi­
dentul doamnelor; O RĂŞTIE:
Ursul a lb ; Principiul suprem ;
SE B E Ş: Strada Şeiller nr. 8 ;
ZLATNA ; Rozsm m ie ; ILIA :
Casa de pe două s tr ă z i; APOL-
UJJL BM &US.1 RQ mnarie,
J
ţiei. Tinerii interpreţi ai brigă­
zii, ca forjorul Victor Cucu, pe
cît de bun în producţie pe atît
de talentat pe scenă, muncito­
rii Alexandru Pisc, Vaier Bir-
zoianu, Emilia Paraschiv, Ari-
gela Avram, care în fiecare du-
pă-amiază repetă cu sîrguinţă
la colţul roşu, funcţionara An­
ton Marfa sau acordeonistul
Constantin Bancuiea şi vioris-
tul Alexandru Crăciun, sub în­
drumarea atentă a instructoru-i
lui Ioan Cojocarii, depun uit
susţinut efort pentru ridicarea’
continuă a nivelului calitativ al
spectacolelor prezentate.
Strădania depusă de membrii
brigăzii artistice de agitaţie şi-a’
vădit curînd roadele. La con­
cursul cuîtural-sportiv al tine­
retului, faza pe întreprinderi şi
faza interintreprinderi, brigadă
a ocupat locul I.
In prezent, brigada artistică
de agitaţie munceşte cu aceeaşi
sîrguinţă. Ea vrea să-şi păs­
treze locul de brigadă artistica
de agitaţie fruntaşă pe între­
prindere, prezentînd spectacole
din ce în ce mai bune, orient
tate în sprijinul producţiei.
NICOLAE DINULEŢ
instructor al brigăzilor artistice
de agitaţie din l.G.S. Hunedoara
14.30 Sălătorie muzicală; 16,30 Me­
lodii celebre; 16,50 ®urs de limba
rusă ; 17,20 Răspundem ascultătorilor J
18,05 Suite simfonice; 18,50 „Mîndria
cea mare“. Versuri ale poeţilor noş­
tri închinate partidului; 19,30 Din
schiţele tinerilor noştri prozatori;
20.30 In pas cu ştiinţa ; 21,50 Ecouri
la cel de-al Vl-lea concurs al forma-,
ţiilor artistice de amatori; 23,15 (Sin-;
tece lirice.
Buletine de ştiri; 5,00; 6,00; 7,00;
20.00 ; 22,00; 23,52 (programul I) ;
12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
23.00 (programul II).
1
INSTITUTUL DE ARHI­
TECTURA „ION MINCU"
DIN BUCUREŞTI 1
organizează în vederea u- 1
nei cit mai bune pregătiri t
L, ao /ctfaln rdliîidlfaliţîillAoir' 1l»a. rc.onn- *
^ cursul de admitere, cursul ^
(• de p reg ă tire care va dura -j
l pină Ia 10 septem brie a.c. 3
( Candidaţii sînt pregătiţi l
t Ia to ate disciplinele pen- 1
t tru care dau probe şi a-
C nume :
l • DESEN LINIAR
]l • DESEN ORNAMENTAL
\ ® FIZICĂ
I
[• • MATEMATICA
ţ La aceste cursuri sc mai j
^ prim esc înscrieri şi în pre -j'
r zent. Conducerea Institu- •j
t tu lu i asigură pe to a tă du- -j
t r a ta cursului de pregătire, ¦j
L căm in şi ca n tin ă contra- "j
t cost (circa 9 Iei pe zi)’,
t Orice in fo rm a ţii supli- Tţ|
ţ m entare se pot obţine zii- ţj
L nic de la secretariatul in- *
~ stitutului, strada Biserica 1
i- Enei n r. T—5, telefon i
^ 13.41.64. 4