Page 9 - 1961-08
P. 9
T r e i e r i ş u l ş i a r ă t u r i l e dePROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAI
vară trebuie intensificate!
- ini a se se» eu îl n <o> $ ir \m eu -
Anul XIII. Nr. 2056 Vineri 4 august 195! 4 pagini 20 bani .Ne găsim în perioada în care se dă bătălia pentru Nu toate unităţile din sectorul socialist al agricul
strîngerea recoltei de păioase. In aceste zile colecti turii regiunii noastre acordă însă atenţia cuvenită
Prin măsuri eficace viştii şi întovărăşiţii muncesc de zor pentru a trans executării lucrărilor din actuala campanie în timpul
porta la arii şi a treiera rodul bogat al cerealelor cel mai scurt.
păioase. In acelaşi timp ei execută pe terenurile eli
berate arături de vară şi însămînţează însemnate Redacţia ziarului nostru a organizat zilele acestea
suprafeţe cu porumb pentru masă verde. un raid în raioanele Orăştie şi Alba, pentru a cons
tata ritmul în care se desfăşoară lucrările din cam
Sarcina privind strîngerea la tinip şi fără pierderi pania agricolă de vară. Redăm mai jos constatările
a recoltei stă în atenţia majorităţii colectiviştilor şi făcute cu ocazia raidului.
întovărăşiţilor. Aceasta, constituind preocuparea lor
principală,
la economii Lucreuz‘1 colectiviştii din cele patru gospo şului şi arăturilor de vară nu est©
în ritm susţinut dării colective din comuna Turdaş mai bună. Aici, din totalul de 874
Una din principalele preocupări pentru evitarea agăţărilor ciorapi vor; putea termina în curînd cu tre ha. cultivate cu grîu, s-a transpor
Colectiviştii din gospodăriile a- ierişul cît. şi cu celelalte lucrări ce tat la arie doar griul de pe 254 ha.,-
âle colectivului nostru în acest an lor, la firul de relon 15/1, s-au gricole colective din comună Tur- trebuie făcute, în această campa s-a treierat cantitatea de grîu de
a constituit-o, pe lîngă îmbunătăţi schimbat bobinele din dulapii ma daş, raionul Orăştie, folosind din nie.
rea calităţii produselor, reducerea şinilor, trecîndu-se pe suporturi me plin tîmpul de lucru, au recoltat ,pe 339 ha. (diferenţa de
ţireţului de cost. încă de la în talice amplasate pe maşini, pentru toate cele 533 ha. cultivate cu C înd munca
'?eputul anului, urmînd indicaţia or ca consumarea firului să se facă grîu şi întreaga suprafaţă culti la 254 pînă la 339 ha. ă fost recoU
'ganizaţiei de partid, a fost consti prin cădere. S-a trecut la înlocui vată cu orz. La Pricaz, Turdaş,'Spini este insuficient
tută o comisie pe fabrică de des rea coloranţilor cu alţii mai ieftini, şi Rîpaş, treierişul se desfăşoară în tată cu combina) şi s-au făcut ară
Coperirea rezervelor interne, corn fără a influenţa calitatea. ritm susţinut. Pînă în ziua de 1 organizată turi pe o suprafaţă de 234 ha.
pusă din cei mai buni ingineri şi august, din întreaga suprafaţa
tehnicieni, iar la fiecare secţie, cite o Una din măsurile prin care s:au cultivată cu grîu, a fost deja tre I n . unele comune , o a. Mărtineşti In comuna Oarda, raionul Alba,
realizat însemnate economii a con ierată recolta de pe 350 ha. şi Şibot, din. raionul Orăştie, Te- situaţia este şi mai critică. In a-
In frunte s e ' situează ' colecti iuş, .Galda. de Jos şi Oarda din ra ceastă comună, pînă în ziua de 1
subcomisie, condusă de şeful de stituit-o şi reducerea distanţelor, viştii din Pricaz, care în ionul Alba, unde organele de par august, se treierase griul de pe 100
secţie, în care au fost cooptaţi cei (firului) dintre ciorapi pe maşini această săptămînă vor termina tid şi de stat locale nu manifestă ha. din cele 554 cultivate cu aceas
mai buni tehnicieni şi muncitori. circulare, la încheiat, d e 'la 5 la 2 cu treierişul. Ei au fost şi primii suficientă .răspundere faţă de buna tă plantă. Pe aria colectiviştilor din
cm. In scopul asigurării bazei ma care au predat mai mult de ju organizare şi desfăşurare a mun satul Oarda de Jos s-a treierat în
La baza activităţii acestor co mătate din cantitatea de grîu con cii în campania, de recoltat şi tre perioada 17 iulie—1 august griul
ierat, rezultatele obţinute pînă în de pe numai 40 ha., ceea ce repre
misii au stat planuri concrete de teriale a producţiei pe anul 1961, tractată cu statul. , prezent sînt nesatisfăcătoare. zintă o medie de 2,66 ha. zilnic,
Bine - se desfăşoară treierişul şi cînd o batoză ca cea care deserveşte
măsuri, întocmite în urma unor conducerea fabricii a mobilizat în In comunele amintite, atît tran aria colectiviştilor din această gos
la • aria gospodăriei colective din sportul griului la arie, cît şi tre podărie poate să treiere zilnic griul
analize profunde „ „„„.r,,,— ....— tregul corp de Turdaş. Batoza de aici, fiind folo ierişul sînt mult rămase în urmă. de pe cel puţin 10 ha.
Arăturile de vară s-au făcut pe
'asupra rezerve- tehnicieni la repa sită Ia capacitatea reală, treieră suprafeţe mici, în raport cu posibi In Galda de Jos treierişul a în-f
zilnic în jurul a 10.000 kg. In a- lităţile existente. ceput numai în ziua de 31 Iulie, lă
lor existente, şi D in e x p e r ie n fa rarea, instalarea şi cclaşi timp se treieră şi cu com ora 11, deşi condiţii prielnice exis
bina cîte 5.000-6.000 kg. grîu la In comuna Mărtineşti, din cele tau cu multe zile înainte. In pri
îmbunătăţite cu c o le c fiv e io r fru n ta ş e punerea în func 495 ha. cultivate cu grîu, din care mele două zile batoza de pe aria
propunerile făcute ţiune a unui nu- zi. 74 au fost recoltate cu combina, se colectiviştilor din Galda de Jos a
In toate gospodăriile colective transportaseră la arie, pînă în ziua treierat doar 13.000 kg. grîu, ca pînă
de muncitori în HMiMmwM iw măr de 40 maşini de 1 august, doar griul de pe 128 la urmă să se defecteze şi să nu se
din această comună, paralel cu tre- ha. şi se ..treierase recolta de pe mai poată continua lucrul.
consfătuirile de producţie şi pe gru circulare existente în rezervă, sar Minerul. Gliezan Ladislau, de la sectorul II 'al minei Deva, con ieiişul se transportă snopii Ia a- 118 ha. Rău se stă aici şi cu
pe sindicale. Una din căile prin ca cină care a fost îndeplinită înainte duce o echipă fruntaşă. In luna iulie echipa sa a depăşii planul cu rie, eliberîndu-se astfel suprafeţele arăturile de vară. Din cele 420 întovărăşiţii din Galda de Jos
re am obţinut în acest an economii, de termen. Economii importante 6,8 la sulă şi n-a rebutat nici un vagonet de minereu. destinate pentru arăturile de vară. ha. planificate s-au arat doar 148. au două arii. La aria din locul nu-;
este şi modificarea sistemului de s-au înregistrat şi prin repararea mit „In ţarină” treierişul a început'
funcţionare la o serie de maşini e- ambalajelor produselor finite şi re- S-au îmbunătăţit indicii de calitate Pînă la începutul acestei luni, Grăitor în ceea ce priveşte mo in ziua de 28 Iulie. Media zilnică
xlstente. Precizez în acest sens foloslrea lor. Succesele noastre se în comuna Turdaş s-a transportat dul defectuos de organizare a mun de treleriş este de numai 4.000 kg.
modificările care au permis prelu datoresc în mare măsură şi avîn- La întreprinderea minieră Bar Rezultate din cele, mai bune au cii este următorul exemplu : In grîu, deşi batoza are norma de
crarea ciorapilor şi pe maşini de fi tului cu care se desfăşoară între za, lupta pentru realizarea planu obţinut sectoarele —120 Musarlu, Ia arie griul de pe 186 ha. fapt dimineaţa zilei de 1 august, în ju 15.000 kg. la zi. Această situaţie se
neţe 42 gg. cît şi modificările fă cerea socialistă pe profesii, în toa lui de producţie şi îmbunătăţirea „Ilie Pintilie” şi secţia Brădişor. ce a permis executarea arăturilor rul orei 10, batoza de pe aria co datoreşte slabei organizări a muni
cute la maşini care au permis tre te secţiile de bază. calităţii minereului sînt principalele Echipa condusă de minerul Dumitru lectiviştilor din Mărtineşti încă nu cii pe arie. Rezultatele nici nu pot
cerea la producţia de ciorapi cu obiective ce stau la baza întrecerii Nedelescu de la sectorul „Ilie Pin- de vară pe o suprafaţă de 130 ha. începuse să lucreze. Pe arie nu e- fi mai bune atîta timp cît lucrul
vîrf ascuţit, ceea ce duce la redu Ca rezultat al activităţii desfă tilie”, aplicînd metoda de excavare Datorită atenţiei acordate execu rau mobilizaţi colectiviştii care tre începe dimineaţa în jurul orei 8 Iar
cerea fazei kett. Au fost procurate, şurate de comisiile de descoperirea socialiste, organizate pe. brigăzi, ,e- buiau să deservească batoza, lip Ia prînz se face o pauză de două o-
de asemenea, utilaje noi pentru rezervelor interne şi a muncii de chipe şi oameni. eu-'-înmagazinate a fhinereului, a tării lucrărilor de însârnînţări, în seau sacii. Şi, toate acestea s-au re pentru masă. Mai mult, echipele
confecţii şi s-a reparat şi îmbună puse de întregul colectiv în frun reuşit ca în luna iuiiei să depăşeas treţinere şl recoltare, colectiviştii întâmplat sub ochii tov.. Gheorghe care se schimbă la batoze nu se
tăţit sistemul de funcţionare, de te cu comuniştii, angajamentul de Imbrăţişînd tot mai larg. iniţia Opreanu, secretar’ al’ comitetului co prezintă din vreme pe arii, pierzîn-
către tehnicienii fabricii, la o serie a realiza 200.000 lei la preţul de tiva „Nici un vagonet de minereu că sarcinile de plan cu peste 40 la din Turdaş au obţinut o produc munal de partid şi Eugen Grogea-
'de maşini vechi existente în între cost, în acest an, a fost depăşit rebutat”, extinzînd metoda puşcării sută şi să reducă în acelaşi timp ţie de grîu cu aproximativ 500 kg. nu, inginerul agronom al gospodă du-se şi în acest fel un timp preţ
selective în majoritatea locurilor de mai mare la ha. decît cea planifi ţios. Cu ocazia raidului s-a cons
prindere, care dau în prezent un cu 130.000 lei în 7 luni. muncă cu filoane sub 40 cm., podi- sterilul din minereu cu circa 10 la riei, care erau de faţă. Pe de altă tatat că pe această arie era trans*
rea velrelor cu plăci metalice, mun cată., portat puţin grîu de pe cîmp.
randament corespunzător sarcinilor Numai la materii prime şi ma citorii de la întreprinderea minieră sută faţă de norma admisă. Reali . Paralel cu recoltatul şi treieri- parte, cam la aceeaşi oră, două
de plan. teriale, s-au economisit în primul din Barza obţin remarcabile suc zări frumoase a înregistrat şi bri !şul griului, colectiviştii din Turdaş Rezultatele slabe obţinute pînă
semestru din acest an peste 220.000 cese. privind calitatea minereului. gada de tineret condusă de Teodor combine ale S.M.T. Orăştie nu în acum în comuna Galda de Jos nu
Printre cele mai importante mă Astfel, în luna iulie a. c. indicele Rişcan din sectorul Ruda, precum ţiu recoltat şi 10 ha. din cele 20 sînt întîrnplătoare. întrebat fiind do
lei, iar la întreţinerea ¦utilajului, de calitate al minereului comun a ţultivate cu mazăre „Victoria”. cepuseră încă recoltatul orzului de situaţia la zi a campaniei agricole
suri aplicate în producţie, menite fost depăşit cu 13 la sută şi echipele conduse de tovarăşii Ioan de vară, preşedintele sfatului popu
'datorită modificărilor aduse unor Haneş (Viforul) şi Ion Vasiu. Lucrînd cu aceeaşi intensitate, primăvară. lar comunal, tov. Sigismund Pop,'
să ducă la economii, se pot amin a spus că nu o cunoaşte şi că si
maşini de către tehnicienii şi ino Nici pe raza comunei Şibot situa tuaţia mersului lucrărilor o ştie teh
ti : . introducerea fişelor limită de ţia transportului la arie, a treierî-
vatorii fabricii, cît şi datorită în niciană, tov. Morar, dar aceasta este
consum la fiecare secţie, reducerea plecată la Teiuş. Atît preşedintele
treţinerii maşinilor în perfectă sta sfatului popular cît şi tehniciană a<
rîndurilor suplimentare la ciorapi
re de funcţionare, s-au economisit gricolă, în loc să manifeste o grija
de bumbac de la 12-15, la 8-10
mal mult de 100.000 lei. deosebită faţă de organizarea şi des
rînduri. făşurarea treierişulul, să îndrume
In cele 5 luni care au mai ră pe colectivişti şi întovărăşiţi, se o-
La secţia Cotton urmărirea eco
mas pînă la finele anului, colec (Conlinuare în pag. 2-a)
nomiilor de ace se face pe fiecare
tivul fabricii noastre e hotărît să
muncitor, zilnic, în raport cu pro ia noi măsuri, să desfăşoare cu şi
ducţia realizată. Astfel, s-a creat mai multă însufleţire întrecerea so Pentru copiii colectiviştilor
posibilitate maiştrilor de a lua cialistă pentru a obţine noi rezul
măsuri imediate asupra muncitori tate în acţiunea de reducere a pre Peste 250 copii ai colectiviştilor au mîncarea de prînz asigurată, iar
ţului de cost. Astfel, vom putea de vîrstă preşcolară din raza ora după-amiăza au program de somn
lor care nu se încadrează în con raporta la sfîrşitul anului îndepli şului Deva, în aceste zile, în timp obligatoriu. La procurarea materia
nirea şi depăşirea tuturor angaja lelor didactice şi a unor lenjerii.de
sumul planificat. De asemenea, mentelor luate. . ce părinţii lor sînt la cîmp, partici Pe aria colecţii
pă la programul zilnic al celor 10 corp şi de pat necesare acestor gră viştilor din Şibot,
----------- ----------- — _ S1MION GROZA grădiniţe sezoniere existente. Sub diniţe o. contribuţie importantă şi-au raionul Orăştie, tre
directorul fabricii de ciorapi şi supravegherea atentă a educatoare ad jş-q comisiile de femei. ierişul se dsfăşoa-
Urs în f e m p in a r e a lor, copiii colectiviştilor învaţă dife ră în ritm susţinut.
tricotaje „Sebeş" din Sebeş f runtaşe în activitatea de educare Aici, cu o batoză
n© ulyi an ş c o la r rite deprinderi frumoase, jocuri, cîn- a celor mici, pînă în prezent se nu care are norma zil
tece şi poezii cu caracter educativ, mără grădiniţele sezoniere din Bîr- nică 10.000 kg.
Şcoala elementară de 7 ani din cea şi G.A.G. „Petofi Şandor”-Deva. grîu. se realizează
'Clopotiva, raionul Haţeg, şi-a în-- N o i construcţii,în G.A.C. cîte 12.000 şi chiar
cheiat pregătirile' în vederea des ROZALLA SÎRBU 14.000 kg.
chiderii noului an 'şcolar. Astfel,
corespondentă IN CLIŞEU: Co
lectiviştii din Şibot
cele trei săli de clasă au fost zu Colectiviştii din Şoimuş au înce tii din Balata au început să toarne F ie r ve chii p e o fris © fellării muncind la arie.
grăvite,' mobilierul şcolii reparat şi
completat cu noi table şcolare, s-a put construcţia unei încăpătoare fundaţia la grajd şi la maternitatea De la începutul anului şi pînă în V
făcut curăţenia -generală a " şcolii magazii de cereale, care va fi dală pentru scroafe. Ambele construcţii prezent, tinerii de ; la preparaţia' de
tic: în folosinţă în ziua de. 7 .august vor fi date în folosinţă pînă la sfîr- cărbuni Petrila, au colectat şi predat
a. c. şilul anului. I.G.M.-ului 111.600 leg. fier vechi.
De asemenea, pentru perioada de
iarnă, şcoala a fost aprovizionată La Balata, membrii, gospodăriei Cărămida necesară ridicării ce S-au evidenţiat purtătorii insignei
încă ele pe acum cu combustibilul „Brigadier al muncii patriotice” Pe
necesar. agricole colective au hotărît să pre- ' lor două obiective, a fost confec tru laneş, Constantin Ivaşcu, Keber-
lungească grajdul existent ¦pentru ţionată de colectivişti cu forţe pro- ly Ferdinand, loan Podar, Vasile
a putea .fi adăpostite bovinele mari, ¦ prii.
al căror număr este ;în continuă AU RELIA CERCEA
creştere. Pentru aceasta, colectiviş corespondentă
Deac şi alţii. X . BADUŢĂ
corespondent
v. .. • : ... • • .... :;>>x;S: ^:- II—
f:
L ' \,5 V -.-m : 'V'/s/v»/
i i i¦! ; > > -! m, , ţ ş
,~ * :
-w i Uliţe măturate şi împodobite cu ţa comunei fanfara colectiviştilor la începutul drumului, 190 care şi „ Ţi-e drag să te plimbi- prin sat
*.... í L din Silvaşul Inferior şi cea a că
gşngi de mesteacăn, covoare meş- minului cultural din Măceu, de
m —J ,.fugit ţesute şi prinse pe faţadele legaţi ai colectiviştilor din Haţeg căruţe, 186 de pluguri şi tot atî- Iar prin Silvaş dacă treci
!<i' i caselor, flori de muşcată din gea şi Sarmisegetuza, Peşteniţa "şi
muri, lozinci scrise pe hîrlie sau Demsuş, Toteşti 'şi Ostrov, din Sil tea grape, 61 'semănători şi pră Nu-ţi mal vine ca să pleci...
¦ ? 0 .$ í pinză roşie, numeroase drapele ro vaşul Superior, Clopotiva şi 'Făr-
şii şi tricolore, oameni, îmbrăcaţi cădin. Odată cu ei, sosiseră şi: ţă sitori pentm porumb, 2 batoze şi Cinlecul, din noul folclor haţe-
ií în straie de sărbătoare şi multă ranii muncitori din . Hăţăgel şi
veselie. Acesta a fost cadrul în ca Ciula Mare, întovărăşiţii din Cîr- tractoare, 3 'trioare şi multe altele. gan, ’a / fost 'răsplătit cu aplauze.
re duminică dimineaţa, cetăţenii neşti, Băieşti, Pui şi din alte multe
din Sălaşul Superior- şi-au primit părţi. Sînt oameni harnici sălăşetiii. Intr-adevăr, cotectivizărea a schim
oaspeţii pentru e'ventmenlul ce a-
veau să-l sărbătorească. „...S-au unit sălăşenii” — spu Pe timpuri au fost nevoiţi să tru bat ‘profund sálele, 'viaţa- oameni-'
nea lancu Ştefan Miiiuţ, şi-o spu
...Din cele trei maşini oprite una nea mîndru pentru că împreună cu dească pe pămînturile bogătaşului lor. Şi cea a Sălaşului Superior
lîngă alta coborau şiruri-şiruri de comuniştii Ştefan Crişan şi Ion
fete şi băieţi îmbrăcaţi în minuna Gabor, cu deputaţii Şerica Pocan- Kendereş şi nu. odată au-avut pe se va. schimba tot aşa de. mult.
te costume naţionale. Erau coriştii, schi, Ion Groza şi cu mulţi alţii,
echipa de dansurij soliştii vocali au fost cei dintîi care şi-au făcut acele vremuri ele pătimit de pe. ur „Trebuie sa, dovedim că sîntem
şi orchestra de muzică populară a cereri de înscriere în colectivă.
Casei raionale de cultură din Ha ma lui. In anii noştri, viaţa sălăr oameni, harnici: Nu va trece mult
ţeg. Lîngă estrada frumos amena- S-au unit 234 familii de sălăşeni;
ljată într-o pitorească livadă, îi aş au făcut din holdele lor mici şi fă şenilor s-a 'schimbat. S-a deschis pînă'ce numele 'colectivei noastre
teptau alţi tineri îmbrăcaţi sărbă
toreşte. Artiştii haţegani făceau râmiţate, o tarla mare ce se întin aici 'şcoală de 7 'ani unde aproape ' va fi'aşezat ¦alături de al celor
aici cunoştinţă cu cei ai căminelor
de pe 1.095 de hectare. Ferma de 290 de elevi învaţă carte,' d biblio- fruntaşe din raion:"Avem' putere
culturale din Toteşti şl Pul, proas
păt sosiţi şi ei. animale a proaspeţilor colectivişti teca comunală care numără 'peste şi-avem şi oameni” — spunea Ion
Din alte maşini, coborau în pia număra 177 de boi şi 129 de cai, 8.600 de volume, un cinematograf Bîrsescu Ţapu,- preşedintele line- .
sătesc în care de două ori pe săp- rei gospodării din Sălaşul Supe
iar inventarul lor cuprinde acum, tămină sînt vizionate' diferite fil rior.
me, un dispensar comunal etc. ’
. ...Ţîrziu, cină noaptea se. aşter
—In livada din mijlocul satului, nuse peste tot', Sălaşul Superior
uncie se găseşte o. scenă improvi trăia aceeaşi 'bucurie a unirii'în
colectivă.' In melodiile 'săltăreţe
zată măi bine de o mie de oameni ale fanfarelor şi orchestrei, gazde
şi oaspeţi se prinseră în ¦iureşul
ascultau vocea unui solist: jocului. Gospodăria colectivă „Via
...Pe Ia Haţeg şi mai sus ţa învinge” îşi trăia prima zi din \
sp r m n Z SniSP°daria !lSJrU(l lă C0,eC tivă uPet6fi $ andor“ din Deua- alături de cultura mare a legumelor Ce-a fost vechi,de-acum s-a dus, viaţă. '¦
IN F n r h r <DAn?re n ' te d aoarea Ea aduce colectiviştilor însemnate venituri băneşti.
v u i u O R A rlE : Un grup de colectiviste prăşesc cicoarea. La Toteşti saii Rîu Bărbat, PETiRE FARCAŞIU
