Page 90 - 1961-08

DRUMUL SOGlAhlSMUliUJ
Adunări aie activelor din domeniul agriculturii ale com itetelor raionale P. M. R.
Pentru continua dezvoltare
aa
In raioanele regiunii au a v u t loc adunări ale activelor din domeniul agriculturii ale co­
m itetelor raionale de partid. Cu acest prilej, s-a analizat m o d u l în care se îndeplinesc Direc­
tivele Congresului al III-lea al P.M.R. cu privire Ia dezvoltarea agriculturii si m ăsurile ce tre­
buie luate pentru înfăptuirea sarcinilor cuprinse în Raportul prezentat de tovarăşul Giicerghe
Gheorghiu-D ej la plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie 1 iulie a.c.
Participanţii la aceste adunări, oameni, ăi muncii din agricultură — colectivişti, lucră­
tori din G.A.S. şi S.M.T. etc. — au făcut propuneri valoroase în vederea îndeplinirii măsurilor
prevăzute şi şi-au exprim at do tărîrea lor ferm ă .d e a m unci neobosiţi pentru înfăptuirea obiec-
tivelor stabilite de partid.
~ZZZZ In ag'rîcultu-
I f f <3 ra raionului
_____________ _ i lia s -a u în ­
fă p tu it in U'timii an i realizări
im portante. Sarcinile trasate- 'de
Către p artid sîn t zi de zi tra d u ­
se in viaţă. Din expunerea fă ­
cută de către tov. D um itru Ţo-
goîe, prim -secretar al Com ite­
tului raional P.M.R., şi din dez ­
baterile ce au avut loc, a reie­
şit că în raionul Ura, în p eri­
oada care a trecut de ia Con­
gresul al m -le a al partidului
s-au înregistrat succese de sea­
m ă in ceea ce priveşte tra n s fo r­
m area socialistă a agriculturii
'şi în tă rire a eeonom lco-organi-
zatorieă a unităţilor agricole
socialiste. Numai în perioada 1
iulie 1960—1 iulie 1961, în gos­
podăriile colective au in trat
§.695 fam ilii eu 4.650 ha. Sec­
torul cooperatist din agricultu­
ra raionului cuprinde în p re­
zent 94,4 la su tă din num ărul
total al gospodăriilor ţărăneşti,
şi 97 ia su tă din s u p ra fa ţa a g ri­ tului raional de p a rtid Sebeş, a
colă. în ceea ce priveşte p ro ­
ducţia agricolă şi sporirea n u ­
m ărului de animale, s-au obţi­
nut de asemenea rezultate bu­
ne. Multe gospodării colective
ca cele din Ilia, G othatea, Bră-
nişca, Şoimuş, Zam şi altele,
Îndrum ate şi sp rijin ite de că ­
tre organizaţiile de p artid au
folosit cu chibzuială creditele;
acordate, reuşind să depăşeas­
că sarcinile ce le aveau în p r i­
vinţa p ro cu ră rii de anim ale în
cursul acestui an.
Luînd cuvinte! la discuţii, n u ­
meroşi participanţi au arătat
însă că în cadrul raionului sînt
Încă posibilităţi de a obţine re­
zultate şi m ai bune în ceea ce
priveşte sporirea producţiei
agricole, îm bunătăţirea fertili­
tăţii solului, extinderea zonelor
legumicole, dezvoltarea supra­
feţelor plantate cu pomi, creş­
te re a n u m ăru lu i de anim ale şi
!a producţiei de lapte etc.
Adunarea activului din dom e­
niul agriculturii a Comitetului
raional P.M.R. lila a elaborat
apoi un plan de m ăsuri. A.cesta
prevede o serie de sarcini con­
crete în ceea ce priveşte creşte­
rea producţiei de cereale, de le­
gume şt zarzavaturi, livezilor cu
pomi fructiferi etc. O deosebită
atenţie se dă creşterii n u m ăru ­
lui de anim ale şi producţiei de
lapte. In acest scop se vor lua
m ăsuri de înlocuire a tuturor
animalelor care nu mai sînt
apte pentru reproducţie, se va
introduce în toate gospodăriile
colective evidenţa producţiei de
lapte pe cap de vacă etc. O r a ­
m ură de producţie care se p re­
vede să fie m ult dezvoltată este
şi apicultura. In 1965 se preve­
de ca num ărul fam iliilor de al­
bine să crească de la 92, cit
există în prezent, la 500, ţin în -
du-se cont că în raion există
m ari posibilităţi în această p ri­
vinţă. In cuvîntul lor partici­
panţii la discuţii şi-au expri­
m at în mod unanim hotărîrea
de a munci neobosiţi pentru în­
făptuirea pianului de măsuri
adoptat.
In dezbate-
ril'e ce au avut
loc pe m argi­
nea expunerii prezentată în faţa
activului din domeniul agricul­
tu rii al Com itetului raional de
partid Sebeş, num eroşi p artici­
panţi au subliniat succesele do-
bîndite în dezvoltarea şi în tă­
rirea agriculturii raionului pre­
cum şi posibilităţile ce există
alei pentru dezvoltarea celor
mai rentabile ram uri de p ro ­
ducţie, îndeosebi pentru creş­
terea animalelor.
Tovarăşii P etru Albu, preşe­
dintele G.A.C. din Apoldul de
Jos, Gheorglie Crăciun, preşe­
dintele G. A, C. din Gîrbova,
Gydrfi M ihai, directorul G.A.S.
din Tetreşti, Nicolae Albu, vice
preşedinte al Comitetului exe­
cutiv al Sfatului popular raio ­
nal şi alţii, au subliniat rezul­
tatele ce s-au obţinut în gos­
podăriile agricole colective pe
linia sporirii şeptelului şi creş­
terii productivităţii animalelor
proprietate obştească.
Ei au sublin iat în acelaşi tim p
necesitatea extinderii experien­
ţei dobîndite de gospodăriile
agricole colective din Cîlnic,
Gîrbova, Reciu, Pianul de Jos.
Apoldul de Sus, Petreşii şi aife-
•le, care au o b ţinut în medie
producţii de peste 2.009-3.900 li­
tri lapte anual pe cap de vacă
furajată.
Din dezbateri a reieşit că o r ­
ganizaţiile de p a rtid din G.A.C.
s-au preocupat cu simţ de ră s­
pundere de problema întăririi
gospodăriilor colective din punct
de vedere economic şi organiza­
toric, de m obilizarea tu tu ro r eo-
lectiviştilor la executarea în
epocile optim e a lucrărilor a g ri­
cole, fap t care a contribuit la
obţinerea unor producţii ridica­
te de cereale la hectar.
Unii vorbitori au criticai însă
atitudinea de care dau încă d o ­
vadă num eroase consilii de con -
ducere ale gospodăriilor colec­
tive fa ţă de creşterea păs ăi'dor.
Cu excepţia gospodăriei agrico­
le colective din oraşul Sebeş,
care deţine acum peste 2.090 de
păsări, celelalte gospodării n-au
create asem enea ferm e sau de
ţin un num ăr foarte redus de
păsări. S-a criticat de asemenea
ritm ul anevoios în care se des­
făşoară In unele G.A.C., lucrările
de construcţie a adăposturilor
zootehnice, scoţîndw.-se to to d a­
tă în evidenţă im portanţa dării
acestora în folosinţă la. term e ­
nele prevăzute în p lanurile de
producţie.
In încheiere, adunarea activu­
lui din agricultură aî Comite­
adoptat un plan de m ăsuri me­
nit să ducă Ia îndeplinire eu
succes sarcinile puse în faţa oa­
menilor muncii din agricultură
de către cel de-al III-lea Con­
gres al partidului şi de către
recenta p len ară al C.C. al
P.PA.lî.
La adunarea
O r a s tr e activului din
. domeniul agri­ de vaci, contribuind la o mai
culturii ai Com itetului raional
de partid Orăştie, tovarăşul Ioan
Glaru, secretar al Com itetului
raional de partid, a făcut o. ex­
punere în care s-a analizat m o­
dul cum organizaţiile de partid
din acest raion au muncit pen­
tru dezvoltarea sectorului so­
cialist al agriculturii şi pentru
întărirea economico-organizato­
rică. a unităţilor agricole socia­
liste existente. După prezenta­
rea expunerii, un număr însem­
nat de participanţi au subliniat
succesele obţinute în consolida­
rea economico-organizatorică a
gospodăriilor agricole colective,
care deţineau la 1 iulie a.c. u?>,02
la sută din suprafaţa agricolă
a raionului, a cărui agricultură,
la aceeaşi dată, era coopevati-
vîzată în proporţie de 80,16 la
sută.
Mulţi vorbituri au criticat fa p ­
tul că deşi gospodăriile colec­
tive din raion au obţinut pro­
ducţii mari la hectar şi au spo­
rit m ult numărul de animale,
obţinind venituri care au dus la
creşterea bunăstării colectivişti­
lor., aceste rezultate nu au fost
suficient popularizate, munca
politică pentru îndrumarea ţă­
ranilor întovărăşiţi spre gospo­
dăria colectivă neridicindii-sg la
nivelul cerinţelor. S-a subliniat
in acelaşi tim p necesitatea dez­
voltării pomicultura în toate
gospodăriile agricole colective,
cunoscut fiind faptul că pentru
această ramură sînt condiţii
deosebit de propice. în raionul
Orăştie.
In adunarea activului s-a vor­
bit pe larg şi despre m unca p o ­
litică şi organizatorică desfăşu­
rată de către organizaţiile de
partid în campania de vară care
a avut drept rezultat că raionul
Orăştie s-a situat printre raioa­
nele fruntaşe din regiune la re­
coltarea cerealelor păioase, la
treieriş, la executarea arăturil’or
adinei de vară etc.
Adunarea activului a adoptat
apoi un plan de măsuri care
prevede printre altele îmbună­
tăţirea activităţii organizaţiilor
de partid în vederea consolidă­
rii gospodăriilor colective, in ­
tensificarea m uncii politice şi
educative în rîndul ţăranilor în ­
tovărăşiţi pentru a-i îndruma
pe calea gospodăriei agricole
colective, aplicarea pe scară
largă a regulilor agrozootehnice
în vederea sporirii continue a
producţiei vegetale şi animale,
mărirea suprafeţelor cultivate
cu pomi fructiferi şi viţă de vie,
dezvoltarea albinăritului şi creş­
terii păsărilor, sporirea supra­
feţei arabile a raionului prin
desţeleniri şi desecări etc.
H@feg In viaţa eco ­
nomică a raio­
n u lu i Haţeg un
ioc de seam ă îl ocupă agricultu ­
ra, La adunarea activului, tov
Teodor Mureşan, prim -secretar
al C om itetului raional P. M. R.
Haţeg, a făcut o expunere cu
privire la rezultatele obţinute in
transform area socialistă a agri­
culturii şi în consolidarea gos­
podăriilor agricole colective în
perioada ce a trecut de Ia eel
cîe-al III-le a Congres al p a rti­
dului. Au lu at apoi cuvîntul la
discuţii tovarăşii Octavian Bo­
na, M arin Birle a, M'oise Zepa,
loan Tira, Nicolae Rotaru, P e­
tru Banciu, Petru Vlădoni şi a l­
ţii. Aeeştia au făcut propuneri
valoroase în vederea obţinerii
unor noi realizări în construi­
rea socialismului la sate şi dez­
voltarea agriculturii. în urm a
expunerii făcute şi a discuţiilor
purtate a fost apoi adoptat un
plan. de m ăsuri în vederea apli­
cării în, viaţă a sa re in ilar reie­
şite din. ra p o rtu l p rez e n ta t de (Băcuieţ). Bulbucan, Burtea,
tovarăşul Gheorglae Giaeorghiu-
Dej la p le n a ra C.C. ai P:MLR.
din 36; iunie— 1 iulie a..e. I n pla ­
nul de m ăsuri se prevede, de
pildă, c a în a n u l 1965 în gos­
podăriile agricole colective n u ­
m ărul vacilor ¦şl juni meilor să
crească de la 1.45® cit există în
prezent, la 7.20(1, a ovinelor de
Va 11.415 la 36.200 etc. P aralel
cu num ărul de anim ale este
prevăzut să crească şi producti­
vitatea lor. In această, privinţă
se va urm ări creşterea ra ţio n a ­
lă a tineretului, asigurarea de
adăposturi corespunzătoare, fu­
rajarea diferenţiată după greu­
tatea anim alului şi producţia
ce o dă,, ţin e re a evidenţelor zo­
otehnice etc. Unele gospodării
colective, ca cele din Chitid,
Ruşi, B ăţălari, Ponor, Livadla,
Plopi şi altele, vor organiza
pîn ă in, a n u l 1965 ferm e model
bună aprovizionare a oam eni­
lor muncii din centrele m unci­
toreşti-.
în cep înd din an u l 1962 se va
urm ări creşterea în mod orga­
nizat a efectivelor de- p a să ri în
gospodăriile colective. Planul
adoptat mai cuprinde de ase­
m enea m ăsuri în vederea dez
voltăriî suprafeţelor plantate
eu pomi fructiferi, pregătirea
cadrelor de conducere din g o s­
podăriile- colective, executării
unor construcţii de creşe şr col­
ţuri roşii în G.A.C. etc.
In expune­
r «? é rea făcută de
_______________ către tov. Ioan
Cosma, priin-seeretar aî Corni-
tetu lm raional P.M..R. Brad, cit
şi din discuţiile p urtate în a d u ­
narea activului din domeniul
agriculturii al Com itetului r a ­
ional, s,-a reliefat fa p te i că în
p erioada ce a. tre c u t de la C on­
gresul aii m - l e a al partidului,
organele şi organizaţiile de p a r ­
tid şi-a u ’intensificat activita­
tea politică în rindul ţăranilor
m uncitori în vederea creării
u n o r noi gospodării colective şi
îndeosebi pentru întărirea eco­
nom ieo -org an izaterieă a celor
existente.
Num ai in această perioadă în
raionul Brad s-au constituit 7
gospodării colective în care au
in tr a t 1.300- fam ilii cu 5.000 ha.
teren: agricol. Odată cu rezulta­
tele obţinute în munca de co­
lectivizare s-au înregistrat pro­
grese şr în domeniul sporirii
producţiei agricole. In 1960, spre
exemplu, producţia la ovăz a
crescut în comparaţie cu anul
1959, de a p ro a p e 3 ori,, ta p o ­
rum b boabe cu 1,14 la su tă etc.
A crescut şi efectivul de anim a­
le al gospodăriilor colective. In
gospodăriile colective existente
s -a u executat 74 co n strucţii noi
din care 9 grajduri, 3î saivane,
trei m agazii şi altele.
In cadrul adunării activului
din domeniul agriculturii al Co­
m itetului ra io n a l P.M-.R. Brad
s -a scos în să în evidenţă şi
existenţa unor lipsuri. S-a ară­
tat, de pildă, că în unele gospo­
dării colective lucrările agrico­
le nu sîn t de cea m ai b u n ă ca­
litate, fapt care are o deosebi­
tă. influenţă asu p ra producţiei.
Unii participanţi la discuţii au
sesizat faptul eă există în raion
gospodării colective ca cele din
Birtin, Ţebea şi Baia de Criş
unde nu se m anifestă suficien­
tă preocupare pentru mărirea
num ărului de animale, deşi exis­
tă largi posibilităţi.
Planul adoptat de plenară pre­
vede o serie de măsuri in vede­
rea sporirii produeţiei agricole,
ridicării fertilităţii solului, creş­
terii şeptelului şi a producţiei
de lapte, extinderii suprafeţelor
cu livezi de pomi, şcolarizării
unor cadre de conducere din
gospodăriile colective etc.
Participanţii la adunare s-au
angajat să muncească cu per­
severenţă şi din ce in ce mai bine
ca acest plan de măsuri să
prindă, viaţă.
>;,g; 3
© G
M etalurgistul Gtrgir —
Dacia Q,emite. 3-0 (2~0l
La Cugir a fost meciul bare­
lor. Gazdele au tras nu mai pu­
ţin. de 6 ori în bară. Metalur-
gîştîi pun stăpânire pe joc de
Ia început şi domină- întreaga
repriză. In min.-30 scorul este
deschis de Mihai. Cu un mi­
nut mai: tkziu, Popoviei urcă
scorni ia- 2 —0 .
In repriza II-a oaspeţii se
apără organizat, iar meta-lur-
gişiii ratează ocazii mari. In
mm. 69 Bulbucan înscrie pla­
sat ¦ 3—0.
In continuare gazdele nu mai
insistă,' meciul fermi nîndu-se la
scorul de mai siis.
Metalurgistul Cugir a aliniat
următoarea formaţie r Rusu —
Czafeo, Tîrnăveanu, Dinea —
Jurcă, Dumitru — Voinescu
Popoviei-, Mihai.
A arbitrat corect şi autoritar
N. L?.zăr (Petroşani).
m . VÎLCEANU
corespondent Furdui, Ţipţer, Leaeh, Crisfea
V ic to ri» CM an *—
Miner»!' Deva 0 -2 Î0-Î5
Ln prezenţa a peste 2 .0 0 0
spectatori- s-a desfăşurat partida
dintre cele două echipe. De la
început minerii se dovedesc a
ft mai bine pregătiţi şi reuşesc
să deschidă scorul în min. 5
prin Vaicla. Repriza întâia este
dominată în mare m ăsură de
Minerul Deva, .pare a dovedit
superioritate clin toate punctele
de vedere.
După pauză, cei care domină
mai- mult, sînt însă gazdele. Dar
ele nu reuşesc să fructifice oca­
ziile avute. De remarcat că gaz­
dele au avut 23 lovituri la poar­
tă din care 9 au nimerit spa­
ţiul porţii. In plină dominare a
gazdelor; Vaida trimite o minge
la Nistor care, în min. 85 sta ­
bileşte scorul, final. Raport de
cornere 5—2 pentru gazde.
A arbitrat Cornel Sîrbu (Pe­
troşani).
ALEX. TUZA
corespondent
Ptirî-ngui' Lenea — Mtneru!
Anin&assi. Z.-B f ?»0|
Jocul a fost de factură tehnică
modestă. Ambele echipe au
luptat mai mult pentru rezultat,
săvârşind numeroase greşeli, ca
pase fără adresă, stopuri defec­
tuoase, împingeri etc. Gazdele
au muncit mai mult şi au meri­
tat să cîştige.. Apărarea a fost
mereu la post, 'destrămînd multe
atacuri ale oaspeţilor.
înaintarea gazdelor a făcut
un joc satisfăcător, cei doi de­
butanţi din rîndul juniorilor,
Una dintre cele
mal disputate întît-
niri de volei din
cadrul „Gupei Eli­
berării“ care s-a
desfăşurat de cu-
rînd la Deva a fost >||i
aceea dintre echi­
pele masculine Ştiin­
ţa Petroşani --
Corvînul Hunedoa­
ra. Intîlnirea a fost
cîşfîgată după 5
seturi de echipa
studenţilor din Pe­
troşani cu 3—2.
In fotografie:
Un aspect din tim­
pul jocului.
slJă'Vsv |
f jlt
IÍÜ I
Hü'yrü sîBiărS
Colectiviştii din Lăpuşnic au
cultivat în acest an legume şi
zarzavaturi pe 30 ha. De pe 6
ha. ei au obţinut deja 3 recolte.
Astfel, salata, spanacul şi ceapa
verde au fost prima recoltă,
varza timpurie, conopida şi gu­
liile a doua, far ardeii şi vine­
tele, din care o mare parte au
luat drumul magazinelor şi al
: pieţelor din Valea Jiului ori din
mg.iâ-mal de. fúthal
C AT EG O l-a mare măsură a contribuit la ri­
dicarea. calităţii: jocului arbitra­
Prima etapă a cam pionatului regional de. fotbal a înregis­ jul foarte bun. prestat de S.
trat rezultate oarecum normale. Cele 14 echipe au desfăşurat Gîrnăţulea (Orăştie).
jocuri de un bun nivel tehnic în care s-au înscris nu mai pu­ După aspectul jocului şi al
ţin de 25 goluri. Doar in tr-u n singur meci, A.S.T.A. Alba du­ ocaziilor avute, gazdele meritau
lia — Dinamo Barza nu s-a înscris nici un gol. De rem arcat victoria. Linia de atac a ratat
faptul că arbitrajele au fost bune. nu mai puţin de 5 ocazii clare
de gol şi a beneficiat de 8 cor­
Iată şi relatările corespondenţilor .noştri despre prima nere, faţă de două ale oaspe­
etapă a cam pionatului regional, categoria, l-a :¦ ţilor, rămase fără rezultat.
Oaspeţii au avut doar o singură
Aţin şi Buci, evoluând promiţă­ lă ridică scorul la 4— 0. In min. ocazie mal clară, dar au ra­
tor. ©aspetii au făcut, mai ales 44 Dumitreasa de la Simeria re­ tat-o. Dacă scorul a rămas alb)
în apărare, un joc dur, excelînd duce din handicap, după o com­ aceasta se datoreşte ineficaci­
Foca, care a fost eliminat de pe binaţie a întregii înaintări. tăţii liniei de atac a gazdelor
teren în prima repriză. Gazdele şi apărării supranumerice a oas­
au ratat mult în special prin După. pauză, scorul devine peţilor.
Barabaş. Golurile a l fost în­ 4—2 datorită lui Lucaci care a
înscris în propria poartă. Ulti­ PETRU TOMA
scrise de Aţin (min.. 18) şl Mol- mul gol este marcat de Gavrilă corespondent
care reia- e fe volei © p a să &
dovan (min. 6 6 ). lui’ Rîureaiuu In min. 80 sime- Minerul Petrii a —
S-au rem arcat de la- gazde rieri ii beneficiază de u n 11 m. M inem i Vulcan l - l 10-7J]
Capră execută la păianjen dar
portarul Drăghici cu un reflex Un joc frumos cu multe faze
şi Moldovan, iar de ta oaspeţi execelent trimite în corner. care în prima parte a reprizei
Furnea şi M. Golgoţiu. 1- a a fost dominat de oaspeţi,
Arbitrajul lui N. Suciu (Cu­ h a capătul acestei perioade oas­
Arbitrajul lui Li,viu Pavel gir) bun. peţii. au concretizat în m.i.n. 2 0
(Deva), bun. prin. Rîşniţă.
D. LĂDARU
P. STOICAN corespondent După. acest gol, echipa gazdă
corespondent
M in eru l G h e ţa r — C.F.R.
Teiuş 7-2 ( 2-21 A.S.T.A. Aibă — preia iniţiativa şi domină cate­
Dinama Barza 9-0 goric pînă la fluierul final. M
In faţa unui public .numeros, min. 50 Sotir, centrul atacant al
meciul s-a disputat clin primul Echipa locală şi-a început în echipei gazde, preia o centrare
pînă în ultimul minut. După mod promiţător jocurile din tu­ de pe partea dreaptă a lui Ol-
numai 5 minute, ceferiştii des­ rul acestui campionat. Fotba­ teanu şi înscrie imparabil.
chid scorul dintr-o lovitură li­ liştii de aici au desfăşurat un
beră de la 18 m., executată de joc frumos în compania echi­ A arbitrat mulţumitor I. Lo-
Tritan. Echipa gazdă nu disperă pei Dinamo Barza. Meciul a vasz (Deva).
şt insistă tot mai mult reuşind plăcut deoarece, ambele echipe
să egaleze în min. 25 prin Moca. ALEXANDRU OPREA
corespondent
In min. 30 Minerul ridică sco­ alt: practicat un jod deschis, băr- C lasam entul
rul prin Covaci, pentru ca. îh bătese, cu faze spectaculoase. In
min. 35 oaspeţii să. egaleze prin 1. Metalurgistul Cugir 1 1 0 0 3:0 2
Berţa. —000—
2- 3. Minerul Deva 1 1 0 0 2:0 2
După pauză, minerii domină, IN FO R M A ŢIE
dar ratează numeroase ocazii. 2-3-. Parîngul Lonca 1 1 0 0 2:0 2
Totuşi ei înscriu încă 5 goluri In meciul de baraj pentru p ro ­
prin Feter (min. 50, 62), Covaci movarea în prim a categorie a 4. Minerul Ghelar 1 1 0 0 7:2 2
(min. 72), Iancu (min. 75). şi cam pionatului regional, disputat
Marin (min. 82). intre echipele Ardealul Teliuc 5. Sebeşul Sebeş 1 I 0 0 5:2 2
şi M inerul Gliei ar . (scor. pe teren
De la C.F.R. Teiuş s-au re­ 1-0) echipa Ardealul a folosit 6-7. Minerul Petxila 1 0 1 0 1:1 1
m arcat Halegan, Trifarr şi Boca pe jucătorul Ioan Ferencz, care
iar de la Gheţar întreaga . e- nu avea drept de joc la această 6-7. Minerul Vulcan 1 0 1 0 1:1 1
chipă. asociaţie-. In u rm a contestaţiei
depuse de echipa M inerul Ghe- 8-9. A.S.T.A. Alba 1 0 1 0 0:0 1
A arbitrat corect C. Pop ( H u ­ lar aceasta a cîştigat meciul cu
nedoara). scorul de 3-0. Astfel în prim a 8-9 Dmamo Barza 1 0 1 0 0:0 1
categorie a campionatului re ­
Ing. I. N'ETCU gional va activa în acest an e- 10. S.F.R. Soneria 1 0 0 12:5. 0
corespondent chipa Minerul G helar în locul
echipei Ardealul Teliuc, care va 1f. C.F.R. Teiuş 1 0 0 1 2:7 0
Seb eşu l Seb eş C. F. R. activa în categoria a II-a. P ro­
gram ul etapelor răm în e .acelaşi 12-13. Victoria Calau I 0 0 10:2 0
Sim eria 5-2 (4»?J: doar cu schim barea celor două
echipe dintr-o categorie în alta. 12-13. Minerul Aninoasa 1 0 0 1 0:2 0
Gazdele intră hotărî te pe te­
ren să câştige- această întîtnife. 14'. Dacia Orăştie 1 0 0 1 0:3 0
In prima parte, atacul funcţio­
ETAPA VIITOARE:
<3. F. R. Simeria — Dacia Orăştie;
Minerul Aninoasa — Metalurgistul Su-
gir; C.F.R. Teiuş — Parîngul Lonea;
Minerul. Deva — Minerul G helar; Mi­
nerul Vulcan — Victoria Gălan; Dl-
uamo Barza Minerul Pclrila; Sebe­
şul Sebeş — A.S.T.A. Alba.
nează excelent. Datorită acestui
fapt, în min. 27 scorul era de
4—0 pentru gazde. Primul gol C atego ria A la fofbal
este înscris de Huzum, (min.
13), profilând de o ezitare a După un joc frumos
apărării. D-upă 10 minute Rîu-
reanti ridică scorul la 2—0 , iar Miner ui Lupeni — Dinamo P iieşfi 2-0 (O-O)
după alte două minute Huzum
înscrie cel mai frumos gol, cu Prim ul joc pe teren propriu M ihah Mihăilă —- Sotir, Nisî-
un şut puternic de la 2 0 rn. ai minerilor din actualul cam ­ peanu (din min. 75 Grigore),
După alte două minute Gavri- pionat a fost aşteptat cu mult Szoke, Ţurcan, Grăintceanu.
interes de către cei peste 5.000 In deschidere echipa de tine­
spectatori prezenţi în tribuni. ret din Lupeni a învins Dinamo
Jocul frumos desfăşurat de că­ Piteşti cu scorul de 1—0 prin
tre gazde a dat satisfacţie pu­ golul înscris de Precup. Jocul
blicului spectator. Faptul că a tinerilor fotbalişti a plăcut mult
învins numai cu 2 -0 , se dato­ spectatorilor. A arbitrat bine
reşte intervenţiilor salutare ale Mircea Ostaficiuc (Deva).
portarului Varga care a apărat După meci, antrenorul federal
foarte bine safvînd echipa de la Coloman Braun a tăcut urmă­
o înfrîngere categorică, toarea declaraţie : „Dinamo s-a
încă din primele minute mi­ apărat foarte dîrz, a ieşit bine
nerîi atacă, impun un ritm foar- ¦din apărare în atac. Jocul s-a
te vioi jocului, obligînd pe oas­ desfăşurat într-o notă de de­
peţi să se apere supranumeric. plină sportivitate. Mi-au plăcut
De altfel oaspeţii nu au tras mult cum au jucat Varga de la
nici un şut spre poartă pînă în Piteşti şi Mihăilă de la Lupeni.
min. 30. Repriza I-a ia sfârşit Minerul Lupeni a făcut unul
cu un scor alb. In această pri­ dintre cele mai frumoase jocuri“«
mă repriză arbitrul V. Drug I. CIORTEA
(Bucureşti) a comis două gre­ S. BÂLOI
şeli grave de arbitraj nesancţio- i corespondenţi
nînd un fault în careu, comis Alte rezultate
asupra lui Crăiniceanu de că­
tre Barbu şi neacordarea unui Petrolul — Steagul coşu 4-1 ; Dina­
gol perfect valabil înscris de mo Bucureşti — Dinamo Bacău I-Gj
Ţurcan în min. 41. Progresul — Metalul Tîrgovi.şte 5-0 \
După pauză, minerii in­ U.T. Arad - Jiul 0-1; Ştiinţa Cluj
tra hotărâţi să înscrie. Go­ — G.6.A. 2-2, Ştiinţa Timişoara —
lul mult aşteptat, care plu­ Rapid 1-0.
tea în aer, cade în min. CLASAMENTUL :
55. După o cursă spectaculoasă 1. Progresul 2 2 0 0 8:4 4
pe partea dreaptă a terenului, 2. Petrolul 2 2 00 10:3 4
Nistpeanu centrează la Ţurcan 3. Dinamo Bucureşti 2 2 0 0 5:314
şi acesta trimite la Crăiniceanu 4. Ştiinţa Timişoara 2 1 10 1:0 3
care înscrie. In min. 80 Crăini­ 5. Rapid 2 1 0 1 3:1 2
ceanu înscrie cel de al doilea 6. Steagul roşu 2- 1 0- 1- 4:5 2
7-8. Jiul 2 1 0 1 2:3 2
gol printr-un şut „bombă“ de la
2 1 0 12:3, 2
circa 20 m. Raport de cornere 7-8. Minerul
d e Ia grád lrsá 13-3 pentru Minerul Lupeni. Jo­ 9 Metalul Tîrgovişte 2 1 0 1 3:6 2
cul s-a desfăşurat într-o notă
10. Ştiinţa Gluj 2 0 1 1 3:5 1
alte localităţi, a fost cea de a de deplină sportivitate. Arbitru­ 11. G.G.A. 2 0 1 1 4:8 I
12. Dinamo Bacău 2 0 11 0:1 1
treiar recoltă de legume. lui V. Drug (Bucureşti), care a 13. Dinamo Piteşti 2 0 0 2 3:6 0
14. U.T.A. 2 0 0 2 1:4 0
Veniturile planificate anul condus cu multe greşeli, i s-au
acesta de colectiviştii din Lă­ aliniat următoarele formaţii i
puşnic, numai de la grădina de Dinamo Piteşti Varga, — ETAPA VIITOARE:
legume şi zarzavaturi, vor atin­ Valcan, Barbu, Haimovici — Metalul Tîrgovişte — Dinamo Ba­
ge suma de 700.000 lei. In pri­ Fîorescu, Radu — Dima, Cor- cău; Ştiinţa Timişoara — U. T. Arad;
mele 6 luni s-au încasat peste neanu, Pîntea, Halagian, But­ G.G.A. — Progresul; Jiul — Ştiinţa
107.000 lei. O parte din bani au narii (din min. 35 Ghinea). Gluj; Steagul roşu — Dînanio Piteşti;
l .fost împărţiţi ca avansuri la Minerul Lupeni: Mihalachc Petrolul — Minerul Lupeni; RapM —
- Stanem, Coma», Dan II —
zi-muncă. Dmamo Bucureşti.