Page 91 - 1961-08
P. 91
pag- 4 DRUMUL SO C iA U SM U LU f
tmansssnassmaama
Rezolvarea
c i fier
D eclaraţia făcută de N. S. H ruşciov în cadrul unei co n v o rb iri cu ziaristu l In R . F. G.
am erican D. Pearson
MOSCOVA 28 (Agerpres1) — Ö nouă lege
TA'SS transm ite:
i N. S. Hruşciov, preşedintele Se ştie că şi Germania occiden ţfie care decurg din capitularea de control pentru Japonia şi .au LONDRA (Agerpres). ultimii cinci ani, noi (englezii anticonstituţională
Consiliului de Miniştri al tală are aliaţi cu care întreţine Germaniei hitieriste. păşit la înlăturarea reprezentan — N. R.) am fi putut: fi în orice
/ .U.R.S.S., l-a primit recent pe legături prin pactul agresiv ţilor sovietici din Tokio. Şi, deşi ^„Este oare necesar ca Anglia clipă distruşi cu ajutorul rache BONN 27 (Agerpres). '
ţa r is tu l american D. Pearson, N.A.T.O. In aceste condiţii, o a- Dar una cu alta nu merge! aveam anumite drepturi şi obli să se certe cu ruşii?“, sub a- telor cu rază medie de acţiune,
cu care ,a avut o convorbire. Sţ'csiune a Germaniei occidentale Orice jurist aţi întreba vă va spu gaţii care rezultau din capitu şi putem încă să fim distruşi“. „Legea extraordinară .a lui
împotriva Republicii Democrate ne că dacă este semnat Tratatul larea Japoniei şi erau prevăzute cest titlu revista engleză ,,To-’ Schröder a intrat pe poarta diíji
Ca răspuns la întrebarea lui Germane nu ar constitui un con de pace, starea de război este li în acordurile respective, aliaţii1 day“ a publicat un articol în ca Referindu-se la recunoaşterea dos“, sub acest titlu ziarul
D. Pearson privind criza Berli- flict local, ci începutul unui război chidată, iar dacă starea de război noştri nu au tinut seama dâ ele. re autorul E. Butler cere guver Republicii Democrate Germane, „Neue Rhein Zeitung“ a publiŞ
I inului, oportunitatea tratativelor termonuclear fără precedent, la este lichidată cum poate fi menţi autorul articolului scrie că „ma cat o ştire în care se subliniază
! pil conducătorii puterilor occiden' care ar lua parte statele din cele nut regimul de ocupaţie în Berli Atunci de ce S.U.A. şi aliaţii nului englez să aprecieze lucid joritatea oamenilor consideră că că, în zarva stîrnită în jurul!
Líale în această problemă şi diata două lagăre opuse. nul occidental ? Aceasta este cu raportul de forţe din lume şi este o prostie să nu se recunoas „crizei Berlinului“, la ultima
l’Jţa care ar fi de dorit să înceapă _Qum să acţionăm deci în această neputinţă ! lor încearcă acum să prezinte ca că un stat oficial care există de
f aceste tratative, N. S. Hruşciov situaţie ? Să se aştepte pînă cînd fiind ilegală intenţia noastră de să-şi revizuiască atitudinea fată ani de zile“. şedinţă- a Bundestagului a fost
a făcut următoarea dteclarkţie Germania se va reunifica, — dar Toate ţările suverane d'in lume a încheia Tratatul de pace cu de U.R.S.S. adoptată o lege care are o ma«
care a fost publicată de presa aceasta, după cum vedeţi, poate — şi Republica Democrată Ger Republica Democrată Germană Deşi recunoaşte că Anglia are re importanţă. „Legea merge
- americană: avea loc numai printr-un război în mană face parte dintre acestea — în cazul în care puterile occi-1 „Considerăm că reglementarea dreptul „să continue să ia mă atît de departe, scrie ziarul, înv
grozitor; —¦ sau, fără alte amî- se călăuzesc potrivit unei reguli în dentale ar refuza să semneze problemelor cu Rusia poate şă suri pentru asigurarea apărării cît la Bonn se vorbeşte despre
După cîle înţeleg, pentru dv. nări, să se semneze tratatul cu deobşte recunoscută. Dacă căile aibă' loc acum. Influenţa pe ca sale", autorul arată totodată că
„criza Berlinului“ înseamnă di- cele două state care există în rea lor de comunicaţie cu alte ţări Tratatul de pace cu cele două re o are Anglia asupra aliaţilor ea trebuie să lichideze bazele 0 legislaţie extraordinară in-/
Í.fergenţele dintre ţările socialiste litate ? trec prin teritoriile unor terţe sta state germane? Tot ceea ce ei trebuie să fie folosită pentru sţ'răine de pe teritoriul său şi trodusă prin uşa din dos“ . Toc
fji ţările occidentale în problema te, desigur, este 'întotdeauna ne convine Statelor Unite ale A1- că în nici un caz nu trebuie să mai miniştrii] federal al Aface-;
Spartei Berlinului' occidental du- Considerăm că nu se mai poate voie de cosimţămîntul acestor terţe mericii. acestea declară că este a face să se generalizeze acest întefce „să nimicească comu
)ă încheierea Tratatului de pace amina. sţaţe pentru folosirea acestor co legal, iar ceea ce cred că nu1 punct de vedere“, se spune în nismul printr-un război preven rilor Interne, Schröder şi-a rea*'
iţh Germania. In primul rînd, aş municaţii, indiferent dacă ele trec articol. tiv“. 1izat în felul acesta prin majan
Lyren că subliniez că această pro- Semnarea tratatului de pace care pe pămînt, prin aer sau pe apă. este convenabil pentru ele — rítate simplă o parte din dorin»
fî?lei ' reprezintă doar o parte va închide capitolul celui de-al Aceasta se referă la orice ţară, declară că este ilegal. Cum ră Ce'rînd guvernului englez să Butler arată că dacă vrea „să tele sale pentru realizarea căro
J in problema generală a. regle doilea război mondial şi va con indiferent de sistemul ei social. mîne atunci cu logica ? abordeze îhtr-un mod nou pro evite distrugerea" Anglia tre ra ar fi trebuit să obţină majo
m entării paşnice cu Germania. solida frontierele celor dotă state blema relaţiilor cu Uniunea So buie sa ajungă la un acord cu
'Zarva pusă la cale în jurul ei de germane, va lega mîinile revanşar Unele personalităţi occidentale Aşadar, este absolut evidenţi vietică, autorul subliniază că si RÎÎsia şi cere guvernului englez ritatea necesară pentru modifi
i^numite cercuri din Occident şi zilor şi va face S|ă le piară pofta invocă drept motiv pentru a refu că pute'rile occidentale exagerea tuaţia din Berlin ilustrează încă sa facă primul pas în această carea Constituţiei“.
"care contribuie la .agravarea în de aventuri. Şi, dimpotrivă, tergi ză să trateze cu guvernul R.D.G. ză în mod artificial litigiul în 0 dată „eşecul conducerii ame direcţie.
cordării internaţionale şi a psi versarea mai departe ar fi inter argumentul că ele nu pot trata cu jurul problemei Berlinului, im- ricane în lupta împotriva comu După cum arată ziarul, pe
hozei de război, urmăreşte în pretată de cercurile’ revanşarde din aocst guvern deoarece S.U.A. şi nismului“. „Anglia este partene In încheiere, autorul cere ca baza acestei legi „în cazul unei
l mod vădit să creeze dificultăţi în Germania occidentală oa o încu ăîţe puteri occidentale au luptat primîndu-i spiritul isteriei război rul minor al Uniunii Atlantice, Anglia să recunoască R. D. Ger primejdii pentru existenta orîn-
i'ix priveşte încheierea Tratatului rajare la agresiune, la declanşarea împotriva Germaniei. Acest argu nice pentru a agrava şi mal cg^ţiriuă aqtorul, dar dacă va mană şi frontiera de pe Odfer-
ne pace cu Germania. De aceea, războiului. ment este cu totul inconsistent. mult încordarea internaţionala şl începe un război ea va trebui Ne’issc şi să asigure Uniunea djuirii democrate libere" sau în
' Şfebuie să se înceapă cu pro a crea un pretext pentru dez sa suporte primele lovituri pu Sovietică că nu va participa la cazul unei „primejdii de război“,
blema principală — Tratatul de Pornind de la aceasta, am ho- Şi noi am luptat doar, şi, după lănţuirea unui război împotriva ternice din partea ruşilor şi a- statul po’ate să ceară din partea
pace cu Germania. Aceasta este tărît să punem capăt tergiversă cîim se ştie, am suportat principala Uniunii Sovietice şi a lagărului Ceaşta va însemna sfîrşitul An- ¦'1... —<¦<-«-nici un război agresiv împotriva fiecărui cetăţean al R.F.G. „orice!
CU atît mai important cu cît rilor în problema Tratatului de povară a războiului cu Germania, gli|î...“. serviciu şi orice sacrificiu“. Tot
propunerea Uniunii Sovietice şi pace cu Germania şi dacă guvernul inclusiv cu acea parte din Ger socialist în ansamblu. Afiriga O.R.S.S., chiar dacă vreun aliat odată, guvernul poate să decre
i& altor ţări care au luptat împo Republicii Federale Germane va mania care în momentul de faţă ţiile că eld ar lupta pentru men Autorpl aminteşte totodată că
triva Germaniei hitieriste, în le- refuza şi de acum înainte să sem fâce parte din R.F.G. Totuşi noi ţinerea libertăţii şi independen acum Uniunea Sovietica „pose al ei din N.A.T.O. este) „atît de teze stare de „pericol de război“
neze acest tratat, el va fi semnat cu întreţinem relaţii şi tratăm, cînd tei populaţiei Berlinului occL da rachete intercontinentale ca
S"litură cu încheierea Tratatului Republica Democrată Germană care este nevoie cu guvernul R.F.G. dental sînt complet false, deoa prost îneît să-l înceapă“. fără aprobarea Bundestagului şî
d pace cu cele două state ger- şi-a şi dat consimţămîntul în acest n voi da un exemplu pe care rece nimeni nu ameninţă aceas rp î-ar permite să bombardeze
Jmare existente' în momentul 'de sens. Tratatul va consfinţi frontierele l-am mai folosit într-una din cu- tă libertate şi independenţă. America dfe pe teritoriul ei. In Bundesratului, ceea ce exclude
m succesori legali ai fostei stabilite prin acordul de la Potsdam vîntări. In momentul de faţă exis
Germanii, a stîrnit o reacţie cu şi Republica Democrată Germană tă o legătură directă pe calea fe Repetăm : Să semnăm Trata controlul parlamentar.
totul nejustă din pariea puteri îşi va exercita pe depiin suverani rată Moscova—Paris. Aceste tre
lor occidentale. tatea pe teritoriul său, fiind eli nuri trec pe teritoriul Republicii tul de pace, să stabilim pentru Intensificarea mlseărilor de
berată de povara rămăşiţelor ce Berlinul occidental statutul dfe 9 îv*; *>;
Pe o poziţie deosebit de ostilă lui de-al doilea război mondial. Federale Germane. înainte de a complotului antidemocratic
In această problemă se situează si»mna acorcjul cu Franţa, fireşte, oraş liber, să-i acordăm toa.fe
guvernul Germaniei occidentale. Să vorbim acum despre soarta ne-âm adfbsat guvernului R.F.G. garanţiile necesare. Mai mult BRASILIA 28 (Agerpres). Sbliniază că guvernul statului rei. Nu voi primi şi nu voi pre
In această problemă el este spri Berlinului occidental. După cum cu rugămintea de a permite trece decîl atît, sîntem dispuşi noi în In fim f ce forfeit patriotice f io Grande do Sul Iste „hotă- zenta nici un amendament con
jinit de guvernele S.U.A., Fran am mai spus, problema Berlinului rea trenurilor pe teritoriul său şine să participăm ia înfăptui
cei' şi Angliei. Venind în întîm- occidental este o parte a proble şi trenurile au început să circule rea acestor garanţii. Sîntem disJ1 din Brazilia desfăşoară mari rTt să asigure preşecîihfelui re stituţional. Constituţia însăşi
pinarea guvernului Adenauer, ele mei generale privind încheierea numai după obţinerea consimţă- puşi să acceptăm 'ca în Berlinul
-resping propunerile rezonabile Tratatului de pace cu Germania. rajntului şi după încheierea acor occidental să existe, pentru con apţiuni pentru respectarea con publicii, J6ăo Goulart, exercita prevede că nu i se pot aduce .a-'-
cu privire la încheierea Tratatu Odată cu semnarea Tratatului de durilor respective. solidarea aefestor garanţii, tru
lui de pace cu Republica Fede pace cu Republica Democrată pe simbolice ale S.U.A., Angliei, 1 stituţiei şi legalităţii în ţară, rea normaiă şi imediată a func meridamente' în timp de criză“.
rală Germană şi Republica De Germană, Berlinul occidental va Se pot da mii de astfel de Franţei şi Uniunii Sovietice. A- '
mocrată Germană, deşi un ase obţine statutul de oraş liber şi va exemple. O asemenea practică ceste trupe trebuie s ă i aibă uri cercurile reacţionare care sînt ţiilor sale constituţionale ime Potrivit aceleiaşi agenţii, gej.
menea tratat nu lezează absolut fi deplin stăpîn pe soarta sa. Popu trebuie să fie luata în conside efectiv redus, să fie îritr-adevăr sprijinite dfe Departamentul de diat după sosirea lui în ţară“. neralul Jose Machado Lopes, co
de loc interese'« puterilor occi laţia sa va trăi în cadrul orîndui- rare şi în ceea ce- priveşte acce trupe simbolice, deoarece pentru Stat al S.U.A. procedează Îa mandantul trupelor din Catarina
dentale. rii obşteşti politice şi sociale pe sul în Berlinul occidental după a garanta statutul de oraş manevre febrile pentru a obţine Agenţia United Press Interna şi Parana a declarat că trupele
încheierea Tratatului de pace. liber nu va fi nevoie instaurarea în ţară a unui regim tional transmite că împotriva sale, „vor menţine o/dinea le
Desigur, că dacă ar exista o care o va dori. Noi propunem să Trebuie respectată suveranitatea de mari forte armate. In antidemocratic şi anticonstitu complotului reacţiunii s-a pro gală şi vor asigura apărarea in^
Germanie unită, Tratatul de pace se consemneze că nimeni nu are tuturor ţărilor, inclusiv suvera aqest caz s-ar putea să se ajun- ţional. Aceste manevre urmă nunţat şi noul preşedinte al Ca stiiutiilor legale pe întreg teri
ar fi semnat cu aceasta. Dar în dreptul să se amestece în trebu gă la o înţelegere cu guvernul' resc în principal de a împiedica merei deputaţilor a Braziliei, toriul aflat sub jurisdicţia lor“.
rile Berlinului occidental şi să im nitatea R.D.G. R. D. Germane cu privire la li pe Joao Goulart care a fost ales La 27 august pe străzile oraşu
momentul de faţă nu există o pună populaţiei rînduielile sale. Această practică este o lege bertatea comunicaţiilor pentru a- vicepreşedinte, să-i urmeze lui Setrgio Magalhaes. El a dat pu lui Rio de Janeiro a avut loc db
Jab io Quadros ca preşedinte blicităţii o declaraţie în care se asemenea o demonstraţie de spri
Germanie unită. Pe teritoriul fos. Ar fi de presupus că o aseme cjte bază şi dacă o vom încălca, ceste subunităţi militare. aşa cum prevede constituţia ţării. arabă: „In apărarea Constitu jin fată dfe poziţia adoptată db
nea soluţie trebuie să convină pe nu va exista stabilitate în lume, Iată în ce constă, în fond, po ţiei şi a libertăţii democratice
tului Reich hitlerist s-au consti de-a-ntregul puterilor occidentale tiu va exista coexistentă paşni După cum transmite corespon nu voi face nici un tîrg şi nu Magalhaes.
care au declarat în repetate rîn că între state şi, în general, ziţia noastră în problema ger dentul din Rio de Janeiro al a- voi abuza de preşedinţia Came
tuit şi se dezvoltă pe căi proprii duri că populaţia Berlinu s-ar putea să nu fiei pace. mană, iată pentru ce luptăm noi.
Vreau să subliniez încă şi încă genţiei Reuter, la 27 august,
'două state germane cu sisteme lui occidental trebuie să Dar unii oameni de stat şl u- o dată că noi 'vom obţine lichî-
dispună de toată libertatea şi in nele personalităţi politice cer darea rămăşiţelor celui de-al Martin Rodrigues, care a fost
economice şi politice diametral dependenţa în alegerea modului ei imposibilul atunci cînd sp u n : doilea război mondial, că noii I
cţe trai. Totuşi, conducătorii pute să semneze Uniunea Sovietică dorim ca atmosfera din Europa, numit recent ministru al Justi i® y a r a m u r a
opuse. Nu vreau să fac o incur rilor occidentale se pronunţă ca şi alte ţări Tratatul de pace, dar şi prin urmare din întreaga lu-
tegoric împotriva propunerilor să lase puterilor occidentale îţie, să se purifice pentru ca ţiei, a cerut'.convocarea unei se- a
siune în istoria acestei probleme noastre, stjrnind în jurul proble
mei Berlinului occidental o zarvă dreptul de ,acces în Berlinul oc toate popoarele lumii să respire! şitihi extraordinare a Congresu-
şi să arăt de ce au evoluat lu nemaipomenită similară cu isteria cidental, drept care decurge din un .aer proaspăt, pentru ca ţă-
războinică. statutul de ocupaţie. Cînd se va îile să trăiască ca buni vecini, îuj care să aprobe decretare1» în
crurile în acest fel, deşi noi oa încheia Tratatul de pace vor dis pentru ca ele să stabilească re
Ce anume îi nemulţumeşte pe pare fireşte, şi drepturile puteri laţii paşnice între ele, pentru cai ţară a „stării excepţionale“ şi industria atomică
menii sovietici, avem ce să spu aceştia ? Faptul că încheierea Tra lor învingătoare, care decurg din oamenii să trăiască fără teamă ş.ă acorde împuterniciri' excep
tatului de pace cu Germania şi capitularea tării învinse. de război.
nem despre aceasta — S.U.A., ţionale pentru a lua „măsuri ho- MOSCOVA (Agerpres) selor nucleare să fie transformată
acordarea statutului de oraş liber Statele germane cu care va Tocmai în acest scop guver tărîte“ lui Ranieri Mazilii, in TASS transmite : direct în energie electrică, treci nd
Anglia şi Franţa au scindat Ger Berlinului occidental va pune în fi semnat Tratatul de pace vor nul sovietic şi guvernele celor stalat preşedinte ad-interim pînă peste stadiile intermediare.
mod automat capăt statutului de deveni, din acel moment, absolut In ultimii ani în Uniunea Sovie
mania încă în anul 1947 cînd au ocupaţie în baza căruia trupele silverane şi, indiferent dacă ce lalte ţări socialiste care au parti la înapoierea lui J. Goulart din tică a fost creată o ramură in In prezent în Uniunea Sovietică
lor se află acolo. lorlalte ţări le va fi sau "nu pe cipat la războiul împotriva Ger străinătate. Agenţia U.P.I. rela dustrială absolut nouă — industria izotopii sînt folosiţi de peste 2.509
acUH-'t una după alfa o serie de plac regimul existent în unul maniei hitieriste au hoţ^rît cu tează că Mazilii a declarat că atomică, scrie la 26 august în de organizaţii de cercetări, medi
In opoziţie cu declaraţiile claie sau altul din aceste state, toate intenţionează să propună adop ;,Izvestia“ Vasili Emelianov, pre cale şi industriale. In mod prac'.ic
măsuri economice şi politice pen şi ferme ale guvernelor Uniunii vor trebui să întreţină relaţii cu fermitate să' nu mai amîne sem tarea unui amendament la con
Sovietice şi Republicii Democrate ele, potrivit uzanţelor dreptului narea Tratatului de pace cu Ger- şedintele Comitetului de Stat al izotopii sînt folosiţi în toate ra
tru transformarea zonelor lor dfe Germane că sînt gata să ofere Berli internaţional. stituţie prin care Goulart să fie Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. murile economiei naţionale. ' •
nului occidental orice garanţii; oa iriania. Vom regreta dacă pute pentru folosirea energiei atomice. dustria sovietică produce acum
Ocupaţie, la început în Bizonia, menii de stat din Occident, şi în In legătură cu aceasta este ca rile occidentale nu vor voi să împiedicat şă preia funcţia de
special Adenauer şi Brandt, afir zul să amintim cum s-a ajuns semneze Tratatul de pace. In a- preşedinte al ţării. Intre timp,
apoi in Trizonia şi, în cele din mă că am vrea „să cotropim“ acest la- încheierea Tratatului de pace cest caz, vom fi nevoiţi să sem după cum transmit agenţiile oc El arată că specialiştii sovietici au peste 300 diferiţi izotopi radioac
oraş. Dar nu degeaba o zicală popu du ’Japonia. Am luptat împotri năm Tratatul de pace cu Repu cidentale de presă, între repre creat singuri întreaga tehnică com tivi şi stabili şi fabrică din ei peste
urmă. în Republica Federală Ger lară spune că minciuna are picioare va Japoniei împreună cu Statele blica Democrată Germană. plexă a acestei industrii şi a insti
scurte. Aş vrea să ştiu cc vor răs Unite ale Americii. Armata so zentanţii partidelor politice de tutelor de cercetări ştiinţifice. 700 diferite combinaţii chimice şi
mană. Pusă în faţa faptului punde puterile occidentale la a- Dv. puneţi întrebarea cînd ar dreapta au loc consultări febrile. aproximativ 900 surse dc radiaţii.
ceasţă propunere concretă: Statele vietică a zdrobit principalul nu Industria atomică modernă a
creării în vestul Germaniei a u- Unite, Anglia, Franţa şi Uniunea cleu al trupelor japoneze — ar fi de dorit să aibă loc tratati împotriva- complotului antide Uniunii Sovietice, scrie autorul, Autorul articolului arată că in
Spvietică să promită împreună in mata de la Kwantun din Man vele. Ce vă pot răspunde ? Vă mocratic se intensifică însă miş este în stare să asigure întrutotul elaborarea problemei proceselor
nui stat separat, care, în treacăt mod solemn, oă vor respecta şi ciuria. După capitularea Japo cările de protest în întreaga ţa apărarea ţării şi să contribuie cu termonucleare dirijate o impor
vor apăra libertatea; independenţa niei, Uniunea Sovietică, împre daţi seama că rezolvarea proble ră. Agenţia- France Presse re succes la îndeplinirea principalei tanţă tot mai marc capăt”, mij
fie spus, a început imediat să ca şi drepturile oraşului liber. Berli ună cu Statele Unite ale Ame latează că în tot cursul zilei de sarcini economice — crearea în
rica şi cu ceilalţi aliaţi au ela mei Tratatului de pace cu Ger duminică în diferite oraşe ale două decenii a bazei tehnice ma loacele tehnice si rapiditatea efec
pete un caracter militar, revan nul occidental ! borat măsurile de control ou mania nu suportă amînare. De a- statului Rio Grande do Sul au teriale a comunismului. tuării experienţelor.
privire la dezvoltarea postbelică ceea sîntem gata să luăm în orice avut loc puternice manifestaţii.
şard, populaţia Germaniei răsă Cred că sînteţi de acord cu a Japoniei'. Reprezentanţii' sovie Sindicatele — transmite agenţia In prezent, subliniază Emelia- Emelianov îşi exprimă convin
aceasta. Şi noi sîntem de acord ! tici au participat în modul cel moment contact cu liderii puteri nov, frontierele maritime ale U- gerea că oamenii de ştiinţă sovie
ritene a creat îa rîndul' ei, un alt Atunci de ce se dezlănţuie pasiu mai activ la lucrările Consiliu lor occidentale în această proble — s-au pronunţat pentru apăra niunii Sovietice sînt aoărate de tici vor soluţiona cu succes pre^
nile şi psihoza de război în jurul lui aliat de control de la Tokio. submarine atomice. blema folosirii practice a proce
stat german — Republica Demo aşa-zisei probleme a Berlinului? mă dacă ei doresc sincer să se rea constituţiei, iar Adunarea selor termonucleare dirijate.
Cînd s-a ajuns la încheierea obţină reglementarea Intr-un spi Autorul articolului relatează că
crată Germană, stat cu caracter Mai este problema accesului li păcii, S.U.A., fără a tine sea rit realist a problemei germane pe legislativă şi toate consiliile Î11 afară de marile centrale ato Referindu-se la dezvoltarea fiJ
ma de Uniunea Sovietică, au mice care se construiesc la Vo- zicii nucleare, autorul scrie că an-
paşnic, democratic. ber în Berlinul occidental. După semnat un tratat separat. Ele au o bază reciproc acceptabilă. municipale s-au reunit în sesiu ronej şi Beloiarsk, Uniunea Sovie
cum ştiţi, adversarii încheierii Tra lichidat unilateral Consiliul aliat La aceasta aş vrea să adaug că ne permanentă pentru a asigu tiprotonu! şi antineutronul desco
Aşadar, în centrul Europei e- tatului de pace cu Germania stîr- ra venirea lui Joao Goulart la tică ajută la constcucţia a încă periţi în ultimii ani au arătat că
nesc o deosebită zarvă în jurul ei trebuie să fie interesaţi nu mai preşedinţia ţării. două centrale atomoelectrice în energia nucleară poate fi obţinu
xîstă în mod real, indiferent da acestei probleme. De aceea este puţin decît noi, ci poate chiar mai ţări prietene. Una din ele, cu o tă şi pe o altă cale — prin ani
cu atît mai important să se elu mult, ca această problemă să fie La Porto Alegre au fost răs- putere de 150.000 kW. se cons hilarea particulelor. S-a dovedit
că acest lucru ne este pe plac cideze şi această problemă. pîridit’e numeroase manifeste ps că prin combinarea protonului cu
soluţionată pe cale paşnică. Şi care era scris „Apărăm consti truieşte în Cehoslovacia, iar a antiprotonul masa particulelor se
sau nu, două state germane şi Am spus şi repetăm că nimeni clacă conducătorii puterilor occi tuţia !“ şi „Lacerda la spînzu- doua — cu o putere de 70.000 transformă complet în radiaţii.
dentale, în special preşedintele răto.are!“ (este vorba de guver kW. — în R.D. Germană.
tocmai de la acest fapt trebuie nu atentează la liberul acces în natorul statului, Guanabara, cu Menţionînd că în anii următori
Berlinul occidental. Dimpotrivă, Kehnedv, doresc o asemenea re noscut pentru vederile sale ul- In prezent, scrie Emelianov, în Uniunea Sovietică vor fi puşi
să se pornească. propunînd încheierea Tratatului de trareactionare care a condus dispunem de diferite instalaţii în în funcţiune noi mari acceleratori,
pace cu Germania, subliniem că glementare, noi am declarat încă care ca agenţi termici se folosesc autorul scrie că nu de mult a în
îmi rămîne doar să adaug că trebuie să se asigure libertatea co campania pentru înlăturarea lui apa, lichide organice şi metalele to ceput construirea celui mai puter
municaţiilor Berlinului occidental. de mult că sîntem oricînd gata să pite. In aceste instalaţii sefolo nic accelerator cu focalizare rigi
.guvernul Republicii Democrate! luăm loc la masa rotundă pentru Quadros). Asociaţiile studenţeşti sesc diferiţi moderatori — apa, dă şi cu o energie a protonilor de
Guvernul Berlinului occidental, ca s-au alăturat mişcării „pentru apa grea, grafitul. 50—70 miliarde electronvolţi. A-
Germane a încercat în repetate oricare guvern suveran, trebuie să tratative de pace. respectarea constituţiei şi insti ceasta, arată Emelianov, va per
aibă dreptul să întreţină legături tuţiilor democratice“ şi au orga După cum se arată în articol, mite să se întărească şi mai mult
rînduri să convingă guvernul diplomatice, economice şi cultu in iran nizat numeroase manifestaţii'. reactorul pe baza neutronilor ra baza materială a cercetărilor sovie
rale cu oricare ţară de pe orice Agenţia France Presse transmi pizi, construit în U.R.S.S., permite tice în domeniul nucleului atomic.
Republicii Federale Germane să continent. reva mi f i v a inum ane te de asemenea că 100.000 de
munca docheri şi muncitori din portul transformarea uraniului nuclear — Prima eouiermfă
ia loc la masa tratativelor şî să Atunci care sînt divergenţele ? Santos au anunţat că vor decla neactiv—238 şi toriului în pluto naţională cabană
lată-le : Noi vrem să punem ca TEHERAN 28 (Agerpres). lipsa de medicamente la infirme ra grevă dacă constituţia nu este pentru problemele
'elaboreze căile spre reunificarea păt definitiv rămăşiţelor celui Muncitorii de la fabrica de za ria uzinei şi dispreţul de care dă respectată iar Joao Goulart in niu şi uraniu — 233 substanţe nu-
dej-al doilea război mondial, iar hăr din Birgend au declarat gre dovadă conducerea uzinei faţă de vestit ca preşe'dinte al tării „po cleare-active, ceea ce deschide
naţiunii germane, dar nici una ţările occidentale — S.U.A.; An vă. Motivul direct al acestei gre protecţia muncii şi a vieţii mun trivit dtorinţei tuturor curentelor perspectivele creşterii considerabi
glia şi Franţa — se străduiesc din ve, arată ziarul „Keihan“, a fost citorilor. Recent, scrie ziarul, mun opiniei publice din ţară“ . le a resurselor de combustibil nu
'.din!re aceste încercări nu a fost răsputeri să menţină aceste rămă citorul Ahmecl Maţi în vîrstă de
şiţe, căutînd să asigure accesul Regresul construcţiilor 24 de ani, a fost grav rănit în In seara zilei de 27 august clear.
W u n u n a tă de succes. Dimpotri trupelor lor în Berlinul occiden de locuinţe în S. U. A. timp ce manevra o macara. Mun — transmite agenţia France Vasili Emelianov subliniază că
tal pe baza drepturilor de ocupa citorii l-au dus la infirmeria uzi
vă, guvernul Republicii Fede WASHINGTON 28 (Agerpres). nei. Infirmeria nu avea însă me Presse — guvernatorul statului una din cele mai urgente sar producţiei
Coresponde'ntul din Washing dicamente. Neprimind răspuns de Rio Grande do Sul, Leonel cini ale specialiştilor sovietici este
rale Germane a refuzat să exa ton al agenţiei France Presse la conducerea uzinei la cererea lor
relatează că, potrivit dalelor pu dc a i se pune la dispoziţie acci Brizzola a adresat prin radio crearea unui reactor care să per HAVANA 28 (Agerpres).
mineze vreo propunere a Repu blicate de Ministerul Comerţu dentatului uri automobil pentru a-1
lui S.U.A., construcţiile de lo transporta la spitalul orăşenesv un mesaj populaţiei în care se mită ca energia calorică a proce- La 26 august sub preşedinţia
blicii Democrate Germane cu' cuinţe în Statele Unite au înre muncitorii l-au transportat în cele
gistrat în cursul lunii iulie o din urmă intr-un camion, dar a- primului ministru al Cubei, Fi
privire la crearea unui stat ger scădere de 5 la sută faţă de lu juns la spital Ahmed Maţi a în
na precedentă. In acelaşi timp, cetat din viaţă. Muncitorii au de del Castro, la Havana şi-a în
man unit. construcţiile în regiunile rurale clarat că vor continua greva pînă
au scăzut cu 7 la sută faţă de cînd administraţia uzinei va lua ceput lucrările prima conferinţă
<¦ Care sînt cauzele pentru care luna iunie.
măsuri pentru protecţia muncii. naţională pentru problemele pro
‘guvernul Germaniei, occidentale
•ea alegerilor din 17 septembrie ducţiei. La conferinţă participă
a adoptat această poziţie? La. membri ai guvernului, conducă
acea'tră întrebare se poate da tori ai organizaţiilor de stat şi
tin singur răspuns : Refuzînd u- BERLIN 28 (Agerpres). ranii, oamenii de ştiinţă, func revoluţionare, ai întreprinderilor
hificaiea pe cale paşnică a na Oamenii muncii din R.D.G. se ţionarii instituţiilor de stat îşi industriale, ai cooperativelor a-
ţiunii germane, guvernul Ger pregătesc în vederea alegerilor exprimă hotărîrea de a lupta gricole şi gospodăriilor dfe stat,
manie' ocidentale plănuieşte să pentru organele locale ale pute pentru pace, pentru întărirea reprezentanţi ai Asociaţiei na
rii de stat care urmează să aibă Republicii Democrate Germane, ţionale a micilor proprietari de
cotropească cu forţa Republica loc la 17 septembrie. Pretutin îşi iau angajamente să întîmpi- pămînt, ai sindicatelor din Cuba
deni au loc mitinguri şi adu ne ziua alegerilor cu noi victo — în total aproximativ 4.000
Democrată Germană. Dar cui de persoane.
nări electorale. Muncitorii, ţă rii în muncă.
nu-: este clar că încercarea de
a înghiţi această republică nu
.va rămîne nepedepsită. Ea nu
este singură, are aliaţi de nă
dejde care nu o vor părăsi 13
nevoie.
Redacţia si administraţia ziarului: Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189 ; 75, Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul !,6 August“ — Petroşani
