Page 92 - 1961-08
P. 92
P R O LE TA R I DIN TO ATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I In in te rio ru l
z ia ru lu i
Flaviu Istra te: Intîm -
plări dintr-o brigadă
Francisc P ervein: Toa
te întreprinderile de indus
trie locală la nivelul celor
fruntaşe
(pag. 2-a)
Cornel C atană: Condiţii
tot m ai bune de m uncă în
staţia C.F.E. Teiuş
N. C ostîn: Şeful echipei
de electricieni
Anul XIII. Nr. 2077 M iercuri 30 august 1901 4 ţsagmi 20 bani (pag. 3-a)
ESBRLBniESH3!E!í
P e n tru stiece sail d e p lin Mobaza Deva-autotaă C olective de m ineri din Valea
fruntaşă pe repune
a l c & iü p a n ié í agrie© !© Zilele trecute a avut loc la Consi raportează noi sucese
d e to a m n ă liul regional al sindicatelor, conslătu- -"V.V^-VAV în p ro d u c ţie
irea pentru decernarea drapelului de au
tobază fruntaşă pe regiunea Hunedoara.
' P len ara C.C. al P.M.R. din 30 săptăm âni în ain te de în săm în - Gu acest prilej s-au analizat rezultatele După colectivul minei U ri 3.600 tone cărbune cocsiîi-
¦iunie — 1 iulie a constituit p e n
ţare p e n tru a avea tim p să se obţinute în întrecerea socialistă pe cani, care încă din 16 iulie cabil.
tr u ţără n im e a m uncitoare şi
: pentru lucrătorii din sectorul aşeze şi să form eze un bun p a t semestrul I al acestui an de către au şi-a depăşii angajam entul Secto ru l IU Lupeni .
socialist de stat al agriculturii un anua! şt , a extras în plus
germ inativ. tobazele din cadrul l.R.T.A. Hunedoa
!preţios docum ent care a scos în
evidenţă căile de sporire a p ro In unităţile agricole socialis ra, constatindu-se că cele mai bune 6.300 tone cărbune cocsiiica- Pe baza însemnatelor can Mecanicii de locomotive Eugen Cernău şi Petru Stanciu de
ducţiei’ de cereale. In regiunea te din regiunea noastră o bună rezultate au fost obţinute de autobaza bil, alte xolective miniere din tităţi de cărbune extrase pes la depoul C.F.E. Simeria, se num ără printre Iruntaşi in econo
noastră există condiţii m inuna parte din grîu se va însăm ânţa Deva. Valea Jiului raportează înde te plan în cursul anului, tron- misirea de combustibil. In ultim ele 5 luni, intreţinind maşinile
te care, folosite chibzuit, fac după culturi ca trifoi şi lucernă, plinirea angajam entelor a- taliştii din sectorul III Lu în bună stare de funcţionare şi remorcind trenuri cu supraTb-
posibilă obţinerea unei recolte borceag ori chiar după grîu sau Pe semestrul I Autobaza Deva a nuaie înainte de termen. peni, şi-au depăşit an g aja naj, au economisit peste 79 to n e combustibil convenţional.
din ce în ce m ai bogată. orz. Aceste terenuri sînt în m o realizat planul de producţie globală mentul anual cu peste 2.200
m entul de faţă eliberate de cul în proporţie de 1254 la sută şi a S e cto ru l H‘P sfirih In foto : Comuniştii Eugen Cernău şi Petru Stanciu, v&Ti-
Peste puţin tim p va începe turi. Ele trebuie arate cit mai realizat economii la preţul de cost în tone cărbune. Media produc ficînd locomotiva la sosirea de la drum.
cam pania agricolă de toam nă, urgent. O suprafaţă apreciabilă valoare de 22.800 lei. La obţinerea Colectivul sectorului i Pe- ţiei extrase zilnic din fron
una dintre cele mai im portante de grîu va reveni după culturi acestor rezultate au concurat in mod triia şişa întrecut angajam en talele sectorului este acum Noi s o r t i m e n t e d e a r f i c o l le d e Sârg c o n s u m
cam panii în care se hotărăşte le de toam nă. In scopul p reg ă deosebit comuniştii Cibian losiî, me tul a n u a l’cu peste 3.300 tone cu circa 150— 180 tone de
soarta recoltei viitoare. Ştiinţa tirii terenului este necesar ca cărbune şi dă acum produc cărbune mai mare decît cea
agricolă ne învaţă, iar experi toţi lucrătorii de pe ogoare să canic, care numai pe luna iunie a ţie în contul primei decade planificată.
enţa unităţilor fruntaşe ne-a fie îndrum aţi de a începe întîi economisit (.098 lei, Insan Alexandru, a lunii octombrie.
dovedit an de an că acolo unde recoltatul culturilor de toam nă conductor de autobuz, care a econo ?
s-a respectat aplicarea cu stric de pe parcelele destinate însă- misit în aceeaşi lună 1.400 lei, Bota Sector«? II Vulcan
teţe a regulilor complexului m înţării griului. Rusalio şi candidatul de partid Rusu Colectivele miniere care
agrotehnic, începlnd de la se Ioan. Un succes mai mare au şi-au îndeplinit angajam en
m ănat, rezultatele obţinute sînt In acest an m ai m ult ca ori - raportat minerii de la secto tele iniţiale, şi-au luat noi
din cele m ai bune. incorporînd cînd tehnicienii şi inginerii Iată numai cîteva din rezultatele rul II al minei Vulcan. Ei angajam ente m ajorate. De
In sol în perioada optim ă, o să agronomi trebuie să combată pentru care autobazei Deva i s-a de dau acum cărbune în contul pildă, colectivul minei Uri
mânţă de calitate superioară, practica dăunătoare care se cernat drapelul de autobază fruntaşă celei de^a îl-a decade a lunii cani s-a angajat să dea peste
în tr-u n teren bine pregătit, vom mai foloseşte încă în regiunea pe regiunea Hunedoara pe perioada noiembrie, depâşindu-şi an plan pînă la finele anului
obţine o cultură viguroasă care noastră de a 'însămânţa într-un trimestrului II şi a semestrului I al încă 15.000 tone cărbune coc
va produce rod bogat. Dimpo teren a ra t de o zi sau de cel
trivă, întîrziind însăm înţatul,
folosind o săm înţă provenită m ult 2-3 zile. In felul acesta anului curent. gajam entul anuhl cu peste sificabil de bună calitate. Conducerea cooperativei meş curele pentru bocanci, balon-
d in tr-u n soi neproductiv, în arătura fiind afinată, produce o teşugăreşti „Retezatul“ din H a
tr-u n teren insuficient pregătit, răsărire neuniformă a plante L. R. NSCOLAE Moi turisme în oraşele ţeg se preocupă de lărgirea n u seide cu m aterialul cooperativei,
vom obţine o cultură slab dez lor. 333* m ărului de sortimente m ult so diverse articole <fo m enaj atc.
voltată, iar producţia realizată licitate de populaţia din raion.
va fi mică. Ia tă de ce se cere Un alt factor care contribuie Tot în vederea .Jatisfacerii ce
să m anifestăm deosebită grijă P rin tre sortim entele ce se p ro rinţelor oamenilor muncii, con
faţă de calitatea seminţei folo duc în unităţile acestei coope
s ită la însărn în ţări şi fa ţă de !a sp o rirea producţiei de cere regiunii rative se n u m ără pieptare şi ducerea cooperativei a luat m ă
pregătirea terenului. ale este îngrăşarea terenului. suri în vederea achiziţionării de
Ingrăşăm intele organice —- g u In scopul îmbunătăţirii trans stofe pentru costume bărbăteşti,
Im p o rtan t este ca griul să fie
însâm inţat în perioada optimă noiul de grajd — trebuie tra n s Comitetele executive ale sfa Bărbat, D um itru Coroiu.şi Ioan portului în comun, prin grija cojoace cu specific local, scurte paltoane şi diverse confecţii
pentru ca pînă la venirea ge portate la cîmp înainte de efec tu rilo r populare orăşeneşti şi Arion din Sarnâsegetuza s-au Sfatului popular regional, res din piele, căciuli de astrahan, pentru femei, aprovizionîndu-se
rului — să-şi poată form a un tuarea arăturilor şi încorporate comunale, deputaţii şi com itete dovedit a fi cei m ai harnici. pectiv secţia de gospodărire, în gulere demontabile, căptuşeli direct de la m arile fabrici fur-,
sistem radicular puternic pen sub brazdă odată cu arătura. le de cetăţeni au a n tren at zeci Peste 42.000 cetăţeni din ra io ultimul timp a sporit parcul de demontabile din deşeuri, îm blă nizoare.
tru a rezista la tem peraturi scă Se c o n stată însă că nu în toate de mii de oameni ai muncii Ia nul Haţeg au prestat în anul autoturisme — taxiuri, Numai nituri pentru încălţăm inte de
zute, iar în prim ăvară să dea unităţile agricole socialiste exis acţiunea de înfrum useţare a lo acesta 224.917 ore m uncă vo femei, curele pentru ceasuri, S. NICU
fra ţi puternici şi roditori. P en tă preocupare suficientă pentru calităţilor. D atorită muncii e n luntară realizind economii de în ultimul timp au mai fost corespondent
tru înfrăţire, griul are nevoie fertilizarea terenului. Rău pro - tuziaste desfăşurate, cetăţenii peste 600.000 lei. Pînă la sfâr
de 40-50 zile. în săm ân ţat tîrziu, cedează şi acele u n ită ţi agricole de pe cuprinsul regiunii noastre şitul anului ei sînt h o tărîţi să-şi .procurate încă două turisme tip
el nu are suficient tim p să acu socialiste care transportă gu au obţinut succese deosebit de realizeze angajam entele luate
muleze ca n tita tea necesară de noiul de g rajd la cîmp şi îl lasă frumoase. Iată cîteva realizări în adunările populare. „Volga“ şi 5 turisme tip „Mosc- Pentru ce rce tă ri ştiinţifice
îm p ră ştia t şi neîn co rp o rat zile din raioanele Brad, H aţeg şi vici“. Turismele au fost repar
zahăr în frunze şi în nodul de sau chiar săptămâni, in acest Ilia. B lan? tmb&cur&fo r
înfrăţire pentru a rezista geru tizate în oraşele Deva, Sebeş, Cea mai im p o rta n tă şi mai din M unţii Retezatului, declara
rilor. De asemenea, aceste cul fel îngrăşăm ântul respectiv pier Ftjjî/e lăudabile Şi cetăţenii din raionul Ilia Alba şi Orăştie. frum oasă rezervaţie d in ’ regiu tă Parc naţional.
tu ri au şi un sistem rad icu lar au obţinut succese însem nate
slab dezvoltat şi la alternarea de m ai m ult de 50 la su tă din Atenţia principală a sfaturi pe linia înfrum useţării comu In prezent în regiunea--noas nea Hunedoara, atît prin ra ri Pentru crearea bazei m ateria
îngheţului şi dezgheţului ele lor populare din raoinul Brad nelor. în anul acesta au fost le necesare cercetărilor ş tiin ţi
prezintă pericolul de descălţa azotul pe care-i conţine. a fost îndreptată în acest an date în folosinţă 3 cămine tră exis'tă un parc de 31 turis- j tăţile natu ralistice şi com plexi fice,în acest Parc naţional, Aca
re, fenomen care, de asemenea, Pentru obţinerea unor recolte spre realizarea unor obiective culturale, au fost radiofica- me t-at-x-i:u-r-i:. demia R.P.R. — Comisia M onu
duce ia dim inuarea producţiei social-culturaie deosebit de ne te satele H ărău şi Bîrsău tate a florei şi faunei, este cea m entelor N aturii — p rin T.R.C.H,
Ia hectar. bogate, un rol de seam ă îl are cesare. Pe lingă acţiunea de re etc. Acum, se află în fază a început încă din acest an con
preg ătirea sem inţei şi c a litatea p a ra re şi deschidere de noi de finisare şcolile de 7 ani din strucţia unei case spaţioase in
Obţinerea unor recolte boga ei. Trebuie însăm ânţată num ai drum uri, s-a m uncit m ult la Ohaba şi Buruiene şi şcolile de creierul acestor m unţi,’ la locul
săm înţa recunoscută ca fiind construcţiile de şcoli şi cămine 4 ani din Certejul de Jos, Pe-
te depinde în m are m ăsură şi provenită din soiuri recom an culturale, realizate prin muncă treşti şi M icăneşti. De asem e num it Gemenele (altitudinea
date pentru condiţiile pedocli voluntară şi contribuţie bănea 1.750 m. în tre vîrfu! R etezatu
de felul cum este pregătii tere m atice ale regiunii noastre. Se scă a cetăţenilor. nea, au fost ridicate în roşu şi lui şi P o a rta B ucurii).
lectare şi tra ta re a sem inţelor cu
nul. Arătura pentru însăm în- su bstanţe insecto-fungicide se acoperite căminele culturale Ing. TRAIAN IACOB
impune ca sarcină urgentă pen cercetător ştiinţific
ţări nu trebuie să fie bolovă tru to a te , gospodăriile agricole
„Panoul fru n ta şilo r\ La
noasă şi afinată. însămânţând
colective şi întovărăşirile a g ri Cetăţenii din satul Zdrapţi, din satele Tătăreşti, Godineşti, acest panou, ce se găseşte
intr-un teren bolovănos, sem in cole De asem enea, .ele trebuie de pildă, antrenaţi de deputăţii Tăm ăşeşti, B alata şi Boiul de h in cadrul gazetei de perete
să trim ită probe de seminţe ia Nicolae Moţ, Teodor Oprea, Sus. ij centrale de la Uzinele me-
ţele se îm prăştie neuniform ap ă Laboratorul regional de contro Ioan Almăşan şi Gheorghe M a *1 talurgice Cugir, sînt expu-
lul sem inţelor şi şă nu le folo tei, au efectuat la construcţia Cuvinte de laudă se pot ad u !i se fotografiile m uncitori-
rând goluri în cultură. A rătura sească decît pe cele de calitate noului căm in cu ltu ral 5.000 ore ce şi cetăţenilor din com una Bă- * lor, tehnicienilor şi ingine
superioară. m uncă voluntară. Acum, căm i trîna, care au transportat nisip
afinată duce la răsărirea neu nul cultural este aproape gata. pentru noul cămin cultural de rilor care obţin rezultate
Organele şi organizaţiile de Cetăţenii din satul Tomnatec au !a o d ista n ţă de 25. km. C om i deosebite în întrecerea des
niform ă a sem inţelor şi la f a partid au datoria să îndrume ţin u t să înalţe localul şcolii de tetul de cetăţeni de aici, (pre făşurată pentru sporirea
4 ani în ain te de 23 August. Şi
vorizarea fenom enului de des producţiei şi îm bunătăţi
călţare. Ia tă de ce terenul tr e conducerile unităţilor socialis au reuşit. La 15 septem brie co şedinte Avram Aron) şi d ep u ta rea calităţii.
te din agricultură pentru piii lor vor învăţa în şcoală ţii G heorghe Herci şi Viorel In fo to g ra fie: Brigada
buie să fie a ra t cu circa 2 -3 nouă. Acestea sînt doar citeva Malea, îm preună cu cetăţenii,
(Continuare în pag. 2 a) exemple. Cetăţenii din raionul muncind cu multă Însufleţire de turnători coiidusă de
Infr-o s Brad au efectuat în anul acesta au reuşit să dea în folosinţă că comunistul Pantea Cră
r â 28 la diferitele lucrări de interes minul cultural. ciun, care îşi depăşeşte în
In prim a zi de m uncă după păşit planul zilnic şi minerii obştesc peste 152.000 ore m u n mod continuu sarcinile de
sărbătorirea zilei de 23 August, frontalişti din sectorul IV Lu că voluntară, realizind econo Bilanţul pe întregul raion este producţiet discută în ţaţa
minerii Văii Jiului au coborît mii de cca. 300.000 lei. îm bucurător: 38.000 cetăţeni au acestui panou. Oare titlul
in abataje cu hotărîrea fermă p re sta t 268.417 ore m uncă v o de brigadă fruntaşă îl vom
de a obţine în continuare succe Prin contrib uţia In munca păstra tot tim pul anului ?
se şi mai frumoase.
peni. Aici rezultate de seam ă au Cetăţenii din satele raionului luntară, realizind economii de Ce părere aveţi tovarăşi ?
Hotărîrea lor a fost concreti obţinut brigăzile conduse de Haţeg au h otărît în adunările sute de mii de lei.
zată prin fapte. In fruntea tu Constantin Sirop, Andrei Lucaci, populare, ca în acest an să exe
turor s-au situat.frontaiistii .de Gavrilă Meszaroş şi Dumitru cute 94 lu crări de construcţie. liiíiü
la Lupeni. Din abatajele cunos Pamfil. Făcînd bilanţul muncii depuse
cuţilor mineri Ioan Ghioancă, pînă acum, s-a constatat că o C om une fru n ta şe pe raion
Petru Spînu şi Sabin Ghioancă însem nate depăşiri de plan au parte din angajam ente au fost
de la sectorul HI, au fost ex tra obţinut şi m inerii din sectoarele deja realizate. Astfel, au fost Cu cîteva zile în urmă, Comi gust. In urma analizei făcute, In mai toate oraşele regiunii noastre constructorii T.R.C.H.
se peste plan în to tal 210 tone II Uricani; II Vulcan, III Lonea term inate 5 şcoli de 4 ani, o tetul executiv al Sfatului popu comunei Turdaş i s-a decernat desfăşoară în aceste zile o susţinută muncă. La construcţia de
etc. La minele Uricani şi Vulcan, lar al raionului Orăştie a ana steagul de comună fruntaşă pe blocuri, sau la lucrările de in teres social-cultural, construc
cărbune cocsificabil. şcoală de 7 ani, 6 cămine cul lizat munca depusă de către raion la muncile agricole. Pen torii au obţinut în întrecerea socialistă noi succese în muncă.
Cu 56 tone cărbune si-au de- sarcina zilnică de plan a ' fost turale, un dispensar medical şi sfaturile populare comunale pen tru realizarea sarcinilor econo
altele. tru îndeplinirea angajamentelor Blocuri pentru oamenii muncii
depăşită cu 160 tone şi respec luate în cinstea zilei de 23 Au- mice, steagul de fruntaş a re
tiv 58 tone cărbune cocsificabil D eputaţii Drăghin Băiuţ din
Toteşti, A rthur W asserman din venit comunei Ceru Băcăinţi.
de bună calitate. Păclişa, Ilca Nistorescu din Rîu
Rezultate bune au obţinut şi
'»H!,.¦ ----- ¦------------------ -
comunele Vinerea, Balşa, Sibi- De la începutul anului şi mente, la p a rte ru l c ă ru ia sinii
pîn ă la 23 August co n stru c prevăzute spaţii comerciale;
şel şi altele. torii T. R. C. H. au d at Aici lu crările de zidărie sînt Ia
in folosinţă oamenilor muncii prim ul etaj. Tot la zidăria pri-:
H. PIPER un num ăr de 786 a p artam en te mului etaj se lucrează şi la blo
R. VLAICU în biocuri. Numai în oraşul Lu cul din centrul oraşului Oraş-:
1 corespondenţi peni s-au recepţionat şi predat tie, care are 48 apartam ente^
un num ăr de 260 a p a rtam en te Noi blocuri de locuinţe s-au în
>—©00— iar la P etroşani 196 a p a rta m e n ceput la Călan, în to ta l 80 apar-:
te. Ritmul de m uncă continuă tam ente, Sebeş, 24 apartam ente!
Prim ul magazin cu aceeaşi însufleţire. Astfel, în şi Certej, 8 apartam ente.
cu autodeservire centrul oraşului Alba Iulia s-a
în oraşul Sebeş început un bloc cu 24 a p a r ta
Pentru o mai bună aprovizio
nare şi deservire a cetăţenilor Angajament îndeplinit
din oraşul Sebeş cu produse ali
mentare, a fost deschis, de cu- Constructorii şantierului succese, an g ajam en tu l fiind lrî->
rînd, primul magazin alimentar T. R. C. H. din Alba Iulia şi-au
cu autodeservire. luat angajam entul ca în cinstea deplinii. i
zilei de 23 August să term ine şi
Magazinul este bine aprovi să dea în folosinţă noua casă Noua casă de cultură din
zionat, mărfurile cu gust aran raională de cultură din oraşul
jate iar curăţenip exem Sebeş este o clădire im pună
plară te îndeamnă să intri cu Sebeş. Pentru îndeplinirea aces
interes în magazin. toare şi dispune de o sală do
tui angajam ent constructorii au
A IOAN DUMITRU spectacole cu 600 locuri, sală
~ , corespondent depus eforturi deosebite. M un
ca Insă le-a fost încununată de pentru bibliotecă, sală de lec
, ^ °ţL Ş raÎ ia r,ePl®z,in^' cîte va din construcţiil§ zqgMig&e şi gospodăreşti realizate în ultimii ani la gospodăria agricolă tu ră, cabine de proiecţie, cabl-:
colectiva din Satul gkfeova, raionul Şefeeş. .......... ....... ’V " “ ne p e n tru actori şi altele.
