Page 93 - 1961-08

pag 2 »BSBSBESeaCTSgK DRU MU fi S n C IA w s m I V î ORSLLfi*5!2E< Nr. 2077
«SSM»B5«»S&E!»l8BaKM3'l8SBBfi5S»3ERa^^

Toate întreprinderile de industrie Pentru succesul deplin a! cam paniei Meu m u ltă a te n ţie a cţiu n ilo r cu ca rtea Fruntaşi
în sp rijin u l p ro d u c ţie i! în m u n ca
agricole de toam nă culturală
locală la nivelul celor fruntaşe ! Bibliotecile, alături de cele­ făcut ca cititorii înscrişi pe fi­
(Urmare din pag. l-a). încadrate cu cei mai pricepuţi lalte instituţii culturale, sînt şele bibliotecii de la începutul inginer la Uzina metalo-
Bocent a avut FRANCISC PERVEIN ternie stimulent mecanici. im portante focare de răspîndi- anului, să fie puţini faţă de po­ chimică din Zlatna, m em ­
loc la Sfatul şeiul secţiei de Industrie locală a în activitatea a trece cit mai urgent la selec­ re a culturii. Ele nu reprezintă sibilităţi (691 cititori cu 4.673 bru activ al brigăzii artis­
popular regional colectivelor în- tarea şi tratarea seminţelor. Se ştie că cheia tu tu ro r suc­ doar locul unde se îm prum ută cărţi citite). tice de agitaţie din uzină.
Sfatului popular regional Hunedoara ceselor este m unca politică de sau se restitu ie c ă rţi ci, p rin
La succesul deplin al c am p a­ m asă. P ractica a dovedit că aeo- m ultiplele acţiuni cu cartea pe Alături de celelalte m anifes­ ELENA IVANCIUC
o şedinţa de a- treprinderilor. De niei agricole de toam nă trebuie la unde organizaţiile de partid care le desfăşoară, au devenit tări organizate de club în sp ri­ laborantă la Uzina m etalo-
să-şi aducă contribuţia si m e­ au desfăşurat o intensă muncă un în d ru m ăto r de nădejde al jinul minerilor, biblioteca are chimică din Zlatna, se nu­
naliză a activităţii econoraico- o deosebită atenţie s-a bucurat canizatorii din cele p a tru s ta ­ politică pentru mobilizarea la celor ce muncesc. datoria de a desfăşura o acti­ mără printre cele mai
ţiuni de m aşini şi tractoare din lucru a tuturor forţelor din vitate intensă în sprijinul pro­
financiare a întreprinderilor de H otărîrea partidului cu privire regiunea noastră. In această S.M.T., G.A.S., şi G.Â.C. s-au Gurabarza este o localitate ducţiei, acordînd atenţia cuve­ bune coriste din uzină.
toam nă, pe ogoarele unităţilor obţinut succese de seamă. Lu­ cu specific minier. Ar fi deci fi­ nită cărţii tehnice tratînd pro­
industrie locală din regiunea la noile criterii ale întrecerii agricole socialiste lucrează un crările agricole au fost de ca­ resc ca acţiunile cu cartea des­ bleme legate de minerit. Pentru *t
num ăr sporit de tracto are şi litate şi efectuate ia tim p. Ia tă făşurate de biblioteca clubului aceasta, biblioteca clubului va ;M
noastră, desfăşurată în prim ul socialiste. întreprinderi ca „l1 maşini. Sint deci condiţii ca în- de ce şi în această cam panie, minier din localitate (bibliote­ trebui să solicite mai m ult aju ­
săm înţarea cerealelor păioase organizaţiilor de p artid le revin cară tov. Dorica Lupu) să fie în torul tovarăşilor din colectivul DUMITRU N1CORESCU
sem estru al anului. La şedinţă Mai” Deva, „Hie Pintilie” H u­ să se facă în cadrul perioadei sarcini im portante. Comuniştii, prim ul rînd aproape de munca voluntar al bibliotecii ce cu­ mecanic la Uzina m etalo-
optime. Dar, în scopul realizării în prim ul rînd, trebuie să-i m o­ m inerilor, să le fie de un real nosc specificul muncii miniere chimică din Zlatna, face
au p a rtic ip a t fac to ri de condu­ nedoara, „I. C. F rim u ” O răştie acestui lucru trebuie ca de pe bilizeze la lucru, prin exemplul ajutor în bătălia pe care o dau (ingineri de mină, tehnicieni
acum toate maşinile care vor propriu, pe toţi ceilalţi lucră­ pentru îndeplinirea şi depăşirea parte din corul uzinei.
cere din toate întreprinderile de şi altele au Îm bunătăţit m ult lucra în cam pania agricolă de tori. De asemenea, agitatorii să planului de producţie. Dar bi­ mineri, prim i mineri etc.). De
toam nă să fie revizuite şi rep a­ fie mereu prezenţi în mijlocul blioteca clubului nu vădeşte asemenea să colaboreze îndea­
industrie locală din regiune. In calitatea produselor. rate. Din partea mecanicilor colectiviştilor sau lucrătorilor astfel de preocupări. Aici se o r­ proape cu biblioteca cabinetu­
agricoli, tehnicienilor şi ingine­ din G.A.S. şi p rin exem ple con­ ganizează doar expunerea unor lui tehnic al E. M. Barza, care
urm a analizei făcute a reieşit In lum ina sarcinilor trasate rilor din S.M.T. se cere m ai m ul­ crete să le arate im portanţa recenzii de cărţi ce n -au nici nu ajută în ultim ul tim p de cit
tă conştiinciozitate la efectua­ efectuării la tim p a muncilor în clin nici în m înecă cu mine cu... prom isiuni biblioteca clu­
că m ajoritatea acestor în tre ­ de partid, Consiliul regional al rea de calitate a reparaţiilor. agricole din cam pania de ritu l şi... lecturi de basm e. In bului.
Sub nici un motiv nu trebuie toam nă. ultimele trei luni a fost recen­
prinderi şi-au îm bunătăţit mult sindicatelor în colaborare cu sec­ trim ise în teren maşini reparate zată doar o singură carte cu Com itetul de p a rtid de la E.M.
de m înţuială care se vor defec­ Numai desfăşurînd o intensă conţinut tehnic „Lucrări de tîm - Barza, ca şi conducerea clubu­
activitatea. Ele trim it oam eni­ ţia de industrie locală a Sfatului ta după una sau două zile de muncă politică în rîndul colec­ plărie în construcţii”, la secţia lui m inier, vor trebui să ia cele
lucru. De asemenea, pentru a tiviştilor, m ecanizatorilor şi lu ­ de construcţii din cadrul E. M. mai eficiente măsuri în acest
lor muncii produse de larg con- popular regional au elaborat rep ara defecţiunile mici ap ăru ­ crăto rilo r din G.A.S. şi folosind Barza. Faptul că la bibliotecă sens, pentru ca biblioteca să
Siv •> mai m ulte şi de m ai bună un îndrum ar comun privind or­ te în tim pul lucrului, atelierele fiecare ceas hun de lucru, avem nu se desfăşoară activităţi va­
c a ': ate. ganizarea întrecerii socialiste. mobile să fie înzestrate cu to a­ garanţia că însăm inţările de riate, atrăgătoare, care prin desfăşoare o activitate la nive­
te piesele de schim b necesare şi to am n ă vor fi făcu te la tim p şi conţinutul lor să îmbogăţească
D acă p in ă în anul 1960 în tre ­ In acest scop, I.I.L1. „H oria“ din în bune condiţiuni. cunoştinţele profesionale ale lul cerinţelor, orientată în spri­
m inerilor, să fie aproape de
p rinderile de in d u strie locală Alba Iu lia, în tre p rin d ere f r u n ­ preocupările lor de producţie a jinul producţiei. Numai în acest

'din regiunea n o a stră n u -şi re a ­ ta ş ă pe anul 1960, a la n s a t o fel va deveni cu adevărat de fo­

lizau In mod sistematic sarcini­ chemare la întrecere cu obiecti­ los minerilor în producţie.

le de plan şi nu reuşeau să exe­ ve concrete la care au răspuns V. CHIŞ

cute produse la nivelul cerinţe­ toate întreprinderile de indus­

lor, în m omentul de faţă lucru­ trie locală din regiune. Anali-

rile s-au schim bat cu m ult în zînd activitatea din prim ul se­

bine. Pentru a justifica această m estru, a reieşit că cele mai

afirm aţie, subliniem faptul că bune rezultate au fost obţinute

In prim ul sem estru al anului, de I.I.L. „1 M ai” Deva, căreia I

planul producţiei globale pe în ­ s-a decernat steagul de în tre­

treaga regiune a fost îndeplinit prindere fruntaşă pe regiune.

în p roporţie de 105,3 la sută, Locul al II-le a a fost ocupat de

planul producţiei m arfă în p ro ­ I.I.L. „Ilie Pintilie” H unedoara.

porţie de 106,1 la sută, ia r eco­ R ezultate frum oase au o b ţin u t -----------------------------------fllţlM

nomiile la preţul de cost peste şi I.I.L. „Economica” Sebeş, „î. lnir-unan şi jumătate

sarcinile p lanificate se cifrează C. F rim u ” O răştie, „H oria“ Al­

la sum a de 345.000 lei. O biecti­ ba Iu lia şi „Vasile R o aită” H a ­

vul nostru principal din acest ţeg. Rezultate m ai slabe au ob­ <3înd s-a constituit gospodăria agri­ dc 30 vagoane, o remiză pentru udă-
colă colectivă „Ulpia Traiană" la Sar- postirea batozei, tractorului, remorcii
an. de a face întreprinderile ţinut întreprinderile „C rişana” misegetuza, în februarie 1960, nu exis­ şi tocătoarei. In fază de finisaj se Concursul cultural-sportiv al
ta aici .nici o construcţie. află o maternitate pentru.50 dc scroa­ tineretului din raionul lila
rentabile, a fost atin s în bună B rad şi „6 A ugust” P etroşani fe, iar în prezent se lucrează la zidă­
La îndemnul comuniştilor, colecti­ ria unui alt grajd care va avea o
parte. De exem plu, în perioa’da care nu au rea liz a t sarcin a de viştii au adunat din jurul salului sute capacitate de 140 capete vite mari.
de m.c. de piatră pentru construcţie
am intită, s-au realizat benefi­ reducere a preţului de cost, p la ­ şi piatră de var, au strîns nisipul ne­ O importanţă deosebită acordă co­
c i; în valoare de 757.000 lei. cesar, au procurat lemne etc. Meşte­ lectiviştii din Sarmisegetuza şi spo­
nul de beneficii şi productivi­ rii din gospodăria colectivă (zidarii, ririi efectivului de animale. Numai în
dulgherii etc.), au fost folosiţi şi ei. prima jumătaîe a anului 1961, ei au
o atenţie deosebită a fost tatea. După numai eîteva luni, în partea cumpărat 38 vaci şi juninci, 8 viţele, La Ilia s-a desfăşurat faza Pînă seara tîrziu, toate forma­
dinspre poalele Retezatului, se contu­ 395 oi, 51 mieluţe şi 46 de porci. La raională a concursului cultural- ţiile artistice promovate la faza
acordată şi creşterii producti­ Şedinţa de analiză a rezulta­ rau zidurile lungi din piatră ale graj­ ora actuală, şeptelal, proprietate obş­ sportiv al tineretului, la care au raională de concurs au prezen­
dului pentru 150 capete vite mari, tească, numără 175 bovine, 910 oi şi participat peste 700 de artişti tat spectacole bogate şi varia­
vităţii muncii. Ca urm are a m ă­ telor obţinute de industria loca­ acoperit cu ţiglă. mieluţe, 46 capete porcine etc. amatori încadraţi în 4 coruri, 4 te, evidenţiin'du-se în mod spe­
surilor luate, a mecanizării lă pe prim ul semestru al anu­ brigăzi artistice de agitaţie, 1$ cial corurile' cfiţl Ilia şl M ihă­
u nor o p eraţiuni grele p ro d u cti­ lui 1961, a c o n stitu it un bun Şirul construcţiilor ridicate în pri­ Creşterea puterii economice a gos­ echipe de dansuri populare, 12 ieşti, echipele ci© ’dansuri popu­
mul an dc muncă în comun a con­ podăriei colective „Ulpia Traiană” din formaţii muzicale şi 22 solişti lare din Sulighete, Muncelul
vitatea muncii a fost depăşită prilej de îm bunătăţire a activi­ tinuat şi în cel de-al doilea. Acum, Sarmisegetuza este ilustrată şi prin vocali şi instrumentali. Mare, Fornădia, brigăzile ar­
la G.A.G. din Sarmisegetuza este valoarea fondului de bază, care a de­ tistice de agitaţie din Gurasada
cu 2 la sută faţă de sarcină. tăţii. A reieşit că pe lingă o se­ proaspăt zidită şi dată în folosinţă o păşit suma de 1.000.000 lei. Cu ocazia acestei mari între­ şi Hărău, precum şi echipa de
Succese im portante au fost ob­ rie de realizări, la unele în tre­ magazie de cereale cu o capacitate ceri culturale, pe lîngă nivelul fluieraşi din Boholt şi fanfa­
ţin u te şi pe linia producerii de prinderi se mai m anifestă încă PETRE FARCAŞI U ridicat de interpretare a multor rele din Certe] şi Gurasada.
noi sortimente, îm bunătăţirea deficienţe. Ia tă de ce, conduce­ formaţii artistice, s-a putut re­
rile întreprinderilor sînt datoa­ marca varietatea şi frumuseţea Concursul cultural-sportlv al
carităţii produselor etc. costumelor populare în care s-au
prezentat îmbrăcaţi artiştii ama­ tineretului a dovedit încă odată
Toate aceste succese obţinute re să ia m ăsurile cuvenite. A st­ tori. Minunatelor porturi din Su-
iighete. Pojoga, Stănceşti-Oha- că în raionul Ilia continuă să
ele in d u stria locală se datoresc fel, se im pune o verificare a ba, Mihăieşti şi Roşcani, li s-au se desfăşoare o vie activitate
alăturat porturile pădureneşti cultural-artistică.
'colectivelor de m uncitori, te h ­ planurilor de producţie pentru din Muncelul Mare, Bătrîna şi
băpugiul de Sus. S. CERCEA
nicieni şi ingineri şi conduceri­ a fi p erfect corelate cu p la n u ­ corespondent

lo r în trep rin d erilo r care, sub rile de aprovizionare şi d e sfa ­

îndrum area organizaţiilor de cere. Comisiile de identificare şi

partid, au muncit cu m ultă valorificare a rezervelor in ter­

răspundere pentru îndeplinirea ne trebuie să facă o nonă a n a ­

prevederilor planului de pro­ liză a posibilităţilor lor, ştiind

ducţie. De un m are ajutor a fost că rezervele interne aduc im ­

•măsura lu ată de p artid şi gu­ p ortante beneficii. Trebuie de

vern ca p lanurile pe anul 1961 asem enea ca p lan u l forţelor de

să fie lansate şi discutate cu m uncă să fie corelat cu planul

'două luni mai devreme. Colecti­ de producţie, astfel ca produc­

vele Întreprinderilor au avut tivitatea planificată să poată

astfel nosibilitatea să studieze fi îndeplinită şi depăşită.

am ănunţim e sarcinile pe care Aminteam mai sus că unele IN L I B R A R I I

Te au, să ia toate m ăsurile nece­ în tre p rin d eri sîn t răm ase în u r ­

sare pentru îndeplinirea lor şi mă. Ele au însă toate posibili­ LITERATURA SOCIAL-POLITICĂ SI ECONOMICĂ

Să se încadreze în ritm ul de tăţile ca pînă la sfîrşitul an u ­ LITERATURĂ POLlflCA

m uncă cerut chiar din primele lui să ajungă la nivelul celor

îzile ale anului. fruntaşe, astfel ca industria lo­ N. S. H ru şc io v : Cu privire Ia politica externă a Uniunii "So­

Demn de rem arcat este fap­ cală din regiunea noastră să li­ vietice — Guvîntări alese — 1960.

tul că în acest an întrecerea so­ vreze oamenilor muncii produ­ 492 pag. — 13,20 lei (ca rto n a t).

cialistă a fost m ult mai bine o r­ se de larg consum m ai m ulte şi Ed. politică.

ganizată, ea constituind un pu- de mai bună calitate. ECONOMIE

6 . Manolescu, P. Tănăsie : Trăsăturile fundamentale ale modu­

Cu ajutorul cetăţenilor lui de producţie socialist. („Probleme de bază ale teoriei

marxist-leniniste“ ).

Recent în cătunul Dîlja Mitre din mai atrăgător. Aceasta datorită insta­ 136 pag. — 2,30 lei.
oraşul regional Petroşani a fost lării luminii fluorescente şi dotării lui
renovat şi mărit cu încă o încăpere cu mobilier complet nou. Ed. politică.
spaţioasă, magazinul alimentar. Pe
Printre cei care s-au evidenţiat la MEDICINA
lingă contribuţia bănească a organi­ renovarea şi amenajarea magazinului
zaţiei O.C.L. Alimentara, un număr de se numără deputatul Albert Katath, * * * Probleme de actualitate în medicină.
2U cetăţeni din acest cătun au prestat tov. Vergii Prîsăcaru, Viorel Mucenic,
Vasile Moga, Sofica Trif şi alţii. 452 pag. — 24,10 lei.
pesie SCO ore muncă voluntară la ame­
najarea localului. In prezent magazinul R. BĂLŞAN Ed. medicală.
are o capacitate mai mare de desfacere corespondent
a produselor şi un aspect tnai frumos, Echipa de dulgheri condusă de comunistul Andrei Ber, de LITERATURĂ TEHNICĂ
gtBBiSHgasBaaiaînri.ri'fra-pgMiB la I.C.S. Hunedoara^ litorează pe şantierul din Călan. Lună de
lună această echipă 'depăşeşte norma cu 15—20 la sută. METALURGIE-CONSTRUCŢIE DE MAŞINI
* * * Cercetări metalurgice şi miniere — voi. 3.
In fotografie : Cîţiva oam eni din echipă la bancul de Lucru.
758 pag. — 67 Tei (ca rto n a t).

.................... ..... ¦¦ l!iilllllll[ll=^^ = = - = =

Intimplan intr-o brigada — Să nu credeţi că oamenii
nu făceau treabă şi în iunie,
Şi cum ii măi Vasile, cum reparăm noi totul. Sînt sigur. torului V de la mina Lupeni dar nici n-au fost sprijiniţi de Campionatul regional de fotbal — categoria ii
de-aţi rămas sub plan ? Luna viitoare vom da 2— 3 sute maşina de calculat ţăcănea n e­ maiştri. Ei îşi cunosc meseria,
de tone peste plan şi ştergem întrerupt. Normatorul sectoru­ îm i spunea mie bătrinul Doţiu Echipele din categoria a II-a însă le ratează, astfel că prima de la Mureşul. In min. 23 Po-
Apăi să vezi nea Petru că ruşinea. lui calcula pentru fiecare bri­ că oamenii oricit de buni ar fi a campionatului regional de fo t­ repriză ia sfîrşit cu scorul de pescu egalează.
am avut apă şi presiune. Cele­ gadă producţia pe lima iulie. trebuie conduşi şi controlaţi. bal şi-au început turul în mod 1— 0 în favoarea haţeganilor.
lalte schimburi s-au cam lăsat In tim p ce minca, Sălceanu Se opri în dreptul numelui Săl­ Asta-i foarte adevărat. Ştiu din promiţător. De remarcat victo­ La reluare, oaspeţii practică
pe iinjală şi iaca au trecut vreo începu să povestească. ceanu Petru. Nu putu să nu proprie experienţă... ria echipei Mureşul Şibot, proas­ In partea a doua a meciului, un joc dur, fapt care duce la
$--3 zile fără să dăm aproape spună cu glas ta r e : păt promovată în campionat. oaspeţii au eîteva acţiuni peri­ eliminarea unui jucător. Scorul
nimic. Şi ştii dum neata cum ii — Cine vizitează Uniunea So­ In birou s-a încins o discuţie Jocurile au plăcut în general su­ culoase la poarta adversă dar este moditicat în min. 58 de că­
dacă răraîi cu minus. Greu îl vietică n-o să uite o viaţă în ­ — Ia uitaţi-vă că Sălceanu mai mare, fiecare îşi dădea pă­ telor de spectatori prezenţi pe Klein, portarul haţeganilor apă­ tre Popescu. Gazdele înscriu din
mai scoţi. treagă ce-a văzut acolo. M inu­ s-a ţin u t de cuvînt. Are 214 tone rerea despre oameni, despre stadioane. ră. Şi gazdele iniţiază eîteva nou în min. 66 prin Petrică.
năţii nu alta. In Moscova am de cărbune peste plan pe luna muncă. După plecarea lui Săl­ acţiuni de poartă dar scorul ră- Oaspeţii modifică scorul în miri.
— Dar fainu-i asta? Voi nu vizitat Piaţa Prieteniei, Muzeul iulie. ceanu cineva spuse: Iată relatările de la aceste mîne totuşi riemodificat. 75 prin Lascu. Celelalte goluri
vă gindiţi un pic la prestigiul Lemn, Mausoleul lui Lenin şi m eciu ri: sînt înscrise de Petrică (min.
brigăzii noastre ? Ce o să spu­ Stalin, grădina zoologică, expo­ După ce mai stătu o clipă, — E un om bun, aşezat, liniş­ A arbitrat coreGt şi autoritar 83) şi Emil (min. 85).
nă lumea ? „Uite, brigada lui ziţia agricolă, o fabrică de cau­ exclamă din n o u : tit. Ştie să prevadă dinainte Constructorul Huned. —
Sălceanu a rămas sub plan pen­ ciuc... Dar uite că nu ştiu să anumite lucruri. Aşa a fost cu Costache Mucha (Petroşani). A arbitrat bine Ladislau Sza-
tru că a fost el plecat şi-n povestesc. Cum să vă spun ?... — Oho, că m ai are încă să-i scoaterea faliei. El mai întîi a Aurul Cerfej 3-0 ll-QI bo (Simeria).
concediu...“. Vă place vouă 7 In Moscova am. vizitat metroul. calculez pe vreo 5 zile. Asta în ­ rearmat galeria principală să-şi N. SBUGHEA
Trenuri subterane. Adevărat seamnă că a ajuns aproape la asigure transportorul, apoi s-a Gazdele au dominat tot tim­ corespondent EUG. CRIŞOVAN
Pe Sălceanu Petru îl cunosc oraş. Aşa cum este la suprafaţă, 300 peste plan. Fain... apucat de treabă. Sau un alt pul, prestînd un joc mai legat, corespondent
toii minerii ca pe un om liniş­ aceleaşi Unii, aceleaşi tramvaie, caz. Zilele trecute i s-au rupt cu pase precise, punînd lâ grea Victoria Dobra — Mureşul
tit şi aşezat. Are mersul domol, aceleaşi staţii, sint exact în m e­ Normatorul se bucura de par­ 3 grinzi pe galerie. Era un lu ­ încercare poarta oaspeţilor. Go­ Recolta Miercurea — Ardealul
ca şi vorba. De astă dată însă trou. La expoziţia Unională am că rezultatele ar fi ale lui. Cei cru dificil pentru a le înlocui. lurile au fost înscrise de Becheş Ş ib o t 1-3 Î0-2J Teliuc, amînat.
părea agitat şi vorbele lui par­ văzut ultimele tipuri de maşini din birou însă, îşi vedeau de Se putea ca din m om ent în m o­ (min. 14), Saraţis (min. 55) ăi
cări înţepau pe cei de faţă. agricole, cele mai moderne. Am treburi mai departe fără să-i dea m ent să se producă surpare. El Giumaş (min. 65). Raport de Jocul s-a desfăşurat într-o CLASAMENTUL
văzut nava „Vostolc“ cu care a vreo importanţă. n-a plecat de la locul de m u n ­ cornere 12— 1 pentru gazde. notă de deplină sportivitate. Fot­
In acea zi n-ar fi îndrăznit zburat Gagarin în Cosmos... Dar că — deşi nu era schimbul lui baliştii din Şibot, mai bine pre­ 1. Gonstruct. Huned. 1 1 0 0 3:0 2
unul să înceapă vreo discuţie. hai frate să ne apucăm de trea­ Ca de obicei, la ieşirea din — pînă nu s-a terminat. Pot S-au rem arcat Drosus şi Be- gătiţi, au cîştigat pe merit. La
'11 priveau pe sub sprincene şi bă că acum nu-i tim p pentru şut, şefii de brigăzi trec pe la spune că a evitat o surpare... cheş de la gazde, Ciocea şi Şa- desfăşurarea normală a meciu­ 2. Retezatul Haţeg 1 1 0 0 1:0 2
m unceau de zor. discuţii. Cină term inăm şutul o sectoare să afle ce e nou. Săl­ mu de la oaspeţi. lui a contribuit în mare măsură
să vă povestesc. Am notat to ­ ceanu Petru — care-i şi secre­ Dacă discuţi cu Sălceanu nu-ţi şi arbitrajul bun desfăşurat de 3. Mureşul Şibot 1 1 0 0 3:1 2
Sălceanu se gîndea dacă nu tul intr-un carnet... tar al organizaţiei de partid la prea vorbeşte despre el, despre P. GIUMAŞ Resiga (Deva).
cumva i-a luat prea tare. Sin- sectorul V — ţine neapărat să muncă. Faptele le afli de la corespondent 4. Voinţa Ilia 1 1 0 0 4:3 2
gur insă îşi dădea răspunsul, Oamenii se mai luminaseră la afle şi să ştie cit m ai m ulte. De alţii. De la şeful sectorului afli T. OLARU
şi-şi dădea dreptate. faţă. Se sim ţeau parcă in apele aceea el vine aproape zilnic la că in acest an n-a rebutat nici Reteza tul !Haţeg — Aurul corespondent 5-7. Recolta Miercurea 0 0 0 0 0:0 0
lor. Nu peste m u lt tim p cioca­ sector. De cum intră în birou se un vagonet de cărbune.
Se apropia ora mesei. Fiecare nele de abataj au început să duse direct la normator. Zlatna 1-0 !J-Oj Voinţa Ilia —‘Mureşul Vini 5-7. Ardealul Teliuc 0 0 0 0 0:0 0
Îşi luă merindea şi se aşeză la ţăcăne asemenea unor mitralie­ ...La ieşirea din curtea exploa­ 4-3 n -n
un lac potrivit să mînînce. Cel re. Craţerul scrîşnea din greu — Cum stăm, tovarăşe nor­ tării, ortacii lui Sălceanu îl aş­ Chiar de la începutul parti­ 5-7. Ştiinţa Petroşani 0 0 0 .0 0:0 0
care a dat prilej de discuţie a sub povara bulgărilor de căr­ mator ? teptau. Unul mai tînăr li spuse : dei haţeganii domină net. Du'pă Intîlnirea dintre cele două
fost tot Sălceanu. bune. Oamenii parcă munceau 5 minute ei reuşesc să marcheze echipe s-a desfăşurat sub sem­ 8. Mureşul Vinţ 1 0 0 1 3:4 0
cu şi m ai mare spor. — Ei, aşa şi aşa. Se putea şi — Te-am a ştep ta t nea Petre, prin Ciora, care trage peste por­ nul unei lupte dîrze pentru vic­
— Şi nici nu mă întrebaţi cum mai bine — spuse acesta reţi- pentru ca să ne spui şi nouă tarul advers ieşit inoportun. torie. Spectatorii au asistat la 9. Victoria Dobra 1 0 0 1 1:3 0
’a fost în Uniunea Sovietică ? Toate acestea s-au Inlîmplat nindu-se să nu zimbească în cum stăm cu planul. Apoi, oaspeţii îşi revin şi jocul unele faze spectaculoase, create
1Nu vă interesează ? la începutul lunii iulie. tim p ce-i răspunse. Tot el însă se echilibrează. Gazdele mai au mai ales de gazde. Scorul este 10. Aurul Zlatna 1 0 0 1 0:1 0
revine. — Stăm bine, clar se putea eîteva ocazii de a ridica scorul deschis în min. 17 de H aţeg an
—• Dacă ai fost aşa aspru cu ...1 august 1961. In biroul sec­ şi mai bine. Ruşinea am şter­ 11. Aurul Gertej 1 0 0 1 0:3 0
noi, cine să mai îndrăznească ? — V-aţi ţinut de cuvînt. Se s-o... Luna acta trebuie să fim
— , spuse unul din mineri. vede că ai venit din concediu in frunte ETAPA VIITOARE:
şi i-a>i pus la treabă...
Ei, ce a fost, a fost. G să FLAViU 1STRAŢE Ardealul Teliuc — Retezatul Haţeg}
Aurul Gertej — Recolta Miercurea}
Mureşul Şibot — Constructorul Hu­
nedoara ; Mureşul Vinţ — Victoria
D obra; Ştiinţa Petroşani — Voinţa
Ilia (am în at)} Auriţi Zlatna stă.