Page 95 - 1961-08

I1“K 4
ULTIMELE ŞTIRI*ULTIMELE ŞTIRI
[G in iţi lin la Geneva V ic to r ia p o rtu g h e zilo r în A n g o la Quvernu! 1. P. Bulgaria sprijină eforturile
K iln feelaiea eierientelor
iră
GENEVA 29 (Agerpres).
La 28 august a avut lpc la
palatul Naţiunilor o şedinţă or­
dinară a conferinţei celor trei
puteri pentru încetarea experien­
ţelor cu arma nucleară. ŞEdinţa
a fost prezidată de S. K. Ţa-!
rapkin, reprezentantul U.R.S.S'.
A continuat discutarea docu­
mentelor şi propunerilor pe care
ife examinează conferinţa. S. K.
pŢarapkin a arătat că sistemul
oe control fără dtezarmare, că­
ru ia îi face publicitate Occiden­
tul, reprezintă în fond o reţea de
şpionaj. Actuala situaţie inter­
naţională, a spus reprezentantul
Uniunii Sovietice, demonstrează
cît se poate de convingător că
problema încetării experienţelor
cu arma nucleară nu poate fii
rezolvată de’cît simultan cu pro­
blema dezarmării. S. K. Ţarap-J
kin a subliniat că Uniunea So-
Vietică este gata să semneze
imediat acordul referitor l.a de­
zarmarea generală şi totală.
Dacă puterile occidentale vor
semna şi ele un astfel dfe acord,
a spus S. K. Ţarapkin, U.R.S.S.
ya accepta orice control asupra
'dezarmării, inclusiv asupra în­
cetării experienţelor nucleare.
Următoarea şedinţă a confe­
rinţei a fost fixată pentru 30
august.
=e®ea=
Pentru a bara calea poporului spre eliberare
Guvernul rasist din lenllira Sud-Afrlrană
anata eu
! PRETORIA 29 (Agerpres).
In ultimul timp guvernul rasist torul Franţei. Carele blindate, a occidentalii sînt „de pură defensi­ Occidentului...“.
din Republica Sud-Africană des­ declarat Fouche, vor spori mobi­ vă“, deoarece ei nu pot răspunde
făşoară o activitate intensă penttu litatea armatei „şi acesta este prin­ prin nici o propunere concretă ini­ comentează în general într-un spi­ Franz Iosef este arhipelagul cel consum pentru Uniunea Sovie­ ţesăturile din mătase şi bumbac
a-.şi înzestra armata cu cele mai
noi tipuri de arme. Această preo-
Icupare este condiţionată în pri-
| mul rînd de teama guvernului fas-
j cist Verwoerd că cei peste 11 mi­
lioane de africani, ţinuţi în scla-
jvie de o minoritate albă, se vor
!răscula.
Neliniştea rasiştilor sud-africani tîmplător faptul că guvernul fran­
a găsit înţelegere din partea gu­
vernului francez. După cum a-
nunţă agenţia United Press Inter­
national, ministrul de Război al
Republicii Sud-Africane, J. J.
Fouche, care a întreprins recent o
vizită la Paris, a declarat la 28
august dă ţara sa va începe să
BÖÄZILIÄ:
Caicului ic opinie ii sprijinul noului
prcfcililc consiifufional ia amploare
BRASILIA 29 (Agerpres).
Ultimele ştiri transmise de co­
respondenţii din Brazilia ai agen­
ţiilor occidentale de presă arată
că curentul de opinie în sprijinul
noului preşedinte constituţional,
Joao Goulart capătă o mare am­
ploare în întreaga ţară. Potrivit
relatărilor agenţiei France Presse
i.hotărirea guvernatorilor diferitelor
state de a obliga puterea execu­
tivă să respecte constituţia s-a ac­
centuat de o manieră generală.
Tendinţa este formarea unui front
de luptă pentru legalitate“. In
afara guvernatorului statului Rto
Grande do Sul, Leonel Brizzola,
care a declarat la 28 august că în
cazul unei lovituri de stat nu va
preda puterea în mîinile adversa­
rilor constituţiei, guvernatorul sta­ ierii în ţară a lui Joao Goulart
tului Pcrnambuco, Cid Sampaio,
a afirmat că „respinge orice ac­
ţiune care nu intră în cadrul le­
gii“. Agenţia subliniază de aseme­
nea că în sprijinul respectării le­
galităţii s-au pronunţat guvernato­
rii statelor Bahia, Piaui şi Goias.
Viceguvernatorul statului Goias,
Resendc Monteiro, a declarat că
;,întregul stat îl sprijină pe Joao
Goulart“- şi a atras atenţia asupra
faptului că presiunile cercurilor
militare urmăresc să transforme
Brazilia „dintr-o ţară liberă într-o
republică a bananelor“ (aluzie la
/ 'ţările latino-americane ale căror
j guverne sînt controlate de mono­
polurile nord-americane — N. R.).
Din diferite oraşe braziliene
continuă să sosească ştiri din care
; reiese că forţele progresiste sînt
gata să opună rezistenţă complo­
tului reacţiunii. Organizaţii poli­
tice, studenţi, sindicate etc. au fă­ percheziţii şi în casele altor con­
cut declaraţii în care condamnă
pe cei care încearcă să organizeze
o lovitură de stat şi indică drept
vinovaţi ai demisiei lui Quadros
grupările reacţionare şi pe agenţii
imperialismului american. După
cum transmite agenţia France
Presse, în seara zilei de' 28 au­
gust, în oraşul Rio de Janeiro au
avut loc manifestaţii studenţeşti
în favoarea respectării constitu­
ţiei. „Manifestaţiile au avut o ase­
menea amploare — relevă agenţia
— îneît poliţia a folosit grenade pendarea cursurilor tuturor insti­
Redacţia si administraţia ziarului': Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon; 188: 189 ; ^5 Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.Ţ.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949.
a devenit „extrem
LONDRA 29 (Agerpreş).
_G. Young, Coreşpojidentul spe­
cial d]n Leopoldville al ziaru­
lui „Seojfstnan“, relatînd în nu-
rilărul1 din 28 aygust al acestui
?ţar despre dtesfă'şurarea opera­
ţiunilor militare din Angola,
trage concluzia că victoria por­
tughezilor a devenit „extrem de
problematică“.
O mare parte din nordul An-
golei rămîne ca şi înainte! în
mîinile africanilor, scrie el. N a­
ţionaliştii care se adăpostesc în
junglă trebuie să se teamă nu­
mai de avioanele portugheze.
Ei nu ascund faptul că re-
şijţnt o lipsă a,cută de arme şt
tehnică de lupta.
Totuşi, în pofida greutăţilor
pe care trebuie să le! înfrunte
angolezii, războiul se apropie
de o fază în care o victorie mi­
litară a portughezilor a deve­
nit extrem dte problematică, scrie
Young. Se creează impresia că
migolezii pot rezista la infinit.
Ei dispun de suficientei alimen­
te şi sînt bine adăpostiţi într-o
regiune ce. le este cunoscută.
Peste cîteva săptămîni v.a înce­
pe anotimpul ploilor care va
duce la restrîngerea operaţiuni­
lor aeriene ale portughezilor şt
va îngteuna operaţiunile teres­
tre.
Naţionaliştii consideră, scrie
Young în încheiere, că timpul
lucrează pentru ei. Cînd va în-
n lă să fie dictată de propaganda
construiască care blindate cu aju­ teur“, poziţiile pe care se găsesc tică spectaculoasă şi din partea au fost descoperite în arhipelagul menilor.
cipalul element al sistemului meu
de luptă“.
După cum anunţă agenţiile de
presă, în cursul vizitei sale în
Franţa, Fouche a discutat printr
altele şi problema achiziţionării
de avioane cu reacţie. Nu este în-
cez sprijină atît de intens pe ra­
siştii sud-africani care au fost în­
fieraţi în O.N.U. In schimbul u-
raniului pe care îl cumpără din
Republica Sud-Africană pentru
producerea bombelor nucleare gu­
vernul francez trimite arme desti­
nate pentru exterminarea popu­
laţiei africane.
cu gaze lacrimogene. La Sao Paulo
sute de studenţi au defilat pe
străzi sub o ploaie de manifeste
care cădeau din ferestrele caselor
şi pe care era scris : „Constituţia
sau revoluţia !“.
' Intre timp, în capitala ţării ele­ Brazilia în cursul următoarelor 48
mentele reacţionare continuă să
comploteze pentru a împiedica ins­
talarea vicepreşedintelui Goulart
în postul de preşedinte al ţării.
In după-amiaza zilei de 28 august,
preşedintele ad-interim Mazilii a
adresat un mesaj Congresului fe­
deral în care subliniază că „con­
ducători militari l-au informat de
inoportunitatea absolută a înapo­
pentru motive de securitate naţio­
nală“. Agenţia United Press In­
ternational transmite că conducă­
torii armatei au avertizat Congre­
sul că dacă va aproba lui Joao
Goulart să preia postul de preşe­
dinte, „forţele armate vor dizolva
Congresul“.
Reacţiunea intensifică in acelaşi
timp măsurile de represiune împo­
triva elementelor democratice. La
Sao Paulo poliţia a operat arestări
în rîndurile conducătorilor sindi­
cali şi a închis sediile sindicatelor
pentru a împiedica declanşarea u-
nci greve generale.
După cum anunţă ziarul „El
Globo“, în dimineaţa de 28 au­
gust poliţia a făcut o descindere
la casa secretarului general al
C.C. al Partidului Comunist din
Brazilia, Luis Carlos Prestes, care,
după cum remarcă ziarul, nu se
afla în acel moment acasă.
In ultimele ore s-au efectuat
ducători politici.
Agenţia France Presse relatează
că imediat după aceea au avut loc
manifestaţii de protest în cursul
cărora au fost răspîndite manifes­
te care chemau populaţia să „lup­
te pentru ordine şi legalitate“.
Peste 40 de demonstranţi au fost
arestaţi. Aeroportul oraşului a fost
ocupat de trupe care controlează
de asemenea şi şoselele. Postul de
radio Parana a anunţat că guver­
nul din Brasilia a ordonat sus­
U L T IM E L E Ş T IR I • U L T IM E L E Ş T IR I
de problem atică
cepe să sosească un ajutor con­
siderabil din partea statelor aiJ
fricane prietene şi din alte lo­
curi, situaţia armatei portughe­
ze din nord va deveni foarte se­
rioasă. Conducătorii angolezi
sînt convinşi că în ultima in­
stanţă portughezii (ca şi fran­
cezii în Algeria) vor fi nevoiţi
să ajungă ia o reglementare
politică a războiului care, po­
trivit evaluărilor existente, cos­
tă pe portughezi 500.000 lire
sterline pe săptămînă.
¦------ ------- =g&g>s:
Comentariile presei occidentale n-A occidental să fie sranefarmaj; oe
asupra evoluţiei problemei
Berlinului
PARIS 29 (Agerpres).
In comentariile pe care ziarele
occidentale le consacră evoluţiei
problemei Berlinului se formulea­
ză din ce în ce mai des ideea că
tratativele internaţionale în vede­
rea soluţionării acestei probleme
şi în general a problemei germane
sînt inevitabile şi că Occidentul
trebuie să elaboreze o politică con­
cretă pentru a se prezenta la a-
ceste tratative.
Comentatorul de politică exter­
nă al săptămânalului francez
;,France Observateur“ spulberă ast­ — scrie „Daily Express“ —- şi a-
fel afirmaţiile propagandei vest-
germane care a încercat să ame­
ninţe cu aşa-zise „contra măsuri“
împotriva R. D. Germane si in
general a ţărilor socialiste. „Fiind
fn imposibilitate de a răspunde
prin cea mai mică „contra-măsură‘-‘
— subliniază revista citată — oc­
cidental!' • se oresătesc acum de
tratative“. Insă în momentul de
faţă, subliniază „France Observa­
ţiativelor sovietice, şi propunerilor rit ostil destinderii evoluţia si­
concrete de conferinţe formulate
de guvernul sovietic şi de guver­
nul R. D. Germane.
In legătură cu aceasta, în spe­
cial în presa engleză apar comen­
tarii care subliniază necesitatea a~
doptării unei politici realiste de
către puterile occidentale pentru a
da şanse de reuşită tratativelor in­
ternaţionale în problema Berlinu­
lui şi a Germaniei. „Este neapă­
rat necesar — scrie „Spectator“
— ca Occidentul să formuleze
propuneri concrete Răsăritului,
chiar dacă nu ar fi vorba decît
de o propunere în vederea convo­
cării unei conferinţe la care ar
tuţiilor şcolare din Brazilia cu în­
cepere de la 29 august.
In ciuda manevrelor cercurilor
reacţionare, potrivit relatărilor a-
genţiei France Presse, postul de
radio Porto Alegre a anunţat luni
seara că „Joao Goulart va veni în
de ore pentru a-şi exercita func­
ţiile“. Postul de radio a transmis,
de asemenea, că toate forţele mi­
litare din sudul Braziliei (armata
a 3-a şi regiunea a 5-a aeriană)
sprijină pe guvernatorul Brizzola.
Afirmînd că „statul Rio Grande
do Sul este gata pentru marele
marş al apărării constituţiei“, pos­
tul de radio a transmis următorul
apel : „Atenţiune Brasilia, Congre­
sul va fi apărat de Rio Grande do
Sul. Nu capitulaţi în faţa forţelor
loviturii de stat“.
® TEL AVIV. La 28 august
a avut loc în Izrael o grevă de
avertisment a- funcţionarilor de
stat. La grevă, care a durat
două ore şi care a fost procla­
mată în pofida interzicierii de
către „Histadrut“ (Confederaţia
sindicatelor izraleliene) au parti­
cipat dîteva mii de funcţionar?
care cer majorarea salariilor.
® CAIRO. In seara zilei de
28 august s-a deschis la Cairo
sesiunea Comitetului Politic a-
frican al ţărilor Cartei de la
Casablanca, care va dura două
zile. La sesiune participă repre­
zentanţi ai R.A.U., Guineei, Gha-
nei, Republicii Mali, Marocului,
precum şi o delegaţie din partea
Guvernului Provizoriu al Repu­
blicii Algeria. Printre proble­
mele care urmează a fi discu­
tate de către reprezentanţii ar
ciestor state figurează elaborarea
unei poziţii comune a ţărilor
Cartei de la Casablanca îm ve-
derfea conferinţei de la Belgrad,
precum şi discutarea unor im­
portante probleme internaţionale
actuale.
® REYKJAVIK. In urma de- lui Wilkinson în sindicat.
DRU A W L SÖ 'G IÄLISM U LU r
»S8MBMMBB— BBIB— M— M W BBMB
Uniunii Sovietice pentru reglementarea
paşnică a problemei germane
SOFIA 29 (Agerpres).
După cum transmite Agenţia
Telegrafiaă Bulgară, la 28 august
s-a publicat la Sofia declaraţia
guvernului Republicii Populare
Bulgaria io 'problema inciîeuari.
Tratat?îîn* rin ,ţ-icte-.cu GetrnâSfe
In declaraţie guvernul Bulgariei
îşi exprimă îngrijorarea în legă­
tură cu faptuîvcâ deşi de la tc
minarea celui ,de-al doilea răzbc'
urma să se prezinte un plan ge­
neral pentru Berlin sau pentru
Germania“.
Iar ziarul „Daily Express“ sub­
liniază că puterile occidentale ar
trebui să facă aceasta fără să se
mai lase influenţate de manevrele
cercurilor conducătoare de la Bonn
care caută să exercite presiuni pen­
tru a împiedica sau cel puţin a-
mîna cît mai mult convocarea u-
nei asemenea conferinţe. „Guver­
nul britanic are o datorie limpede
şi urgentă în problema Berlinului
nume să sprijine deschiderea ime­
diată a unor tratative cu U.R.S.S.
In momentul de faţă se spune că
asemenea tratative sînt amînate
din cauza apropiatelor alegeri în
Germania Federală. Aceasta e o
nebunie curată... Ar fi ridicol să
se permită ca politica occidenta­
electorală vest-germană... Este
momentul pentru o iniţiativă poli­
Chiar şi ziare de dreapta, care de hidrografi leningrădeni. Ţara lor sovietici, nivelul raţional de riale sintetice. Metalele, lemnul,
tuaţiei politice în problema Ber­
linului. recunosc necesitatea unei
politici realiste occidentale în ve­
derea soluţionării acestei proble­
me care ameninţă pacea „lumii.
>T
Complotiştii reacţionari din Chile
se dedau !a p rovocări
SANTIAGO (Chile) 29 (A-
gerpres).
După cum transmite agenţia
Prensa Latina, luînd cuvîntul la
Santiago, la deschiderea plena­
rei Partidului Comunist din
Chile, senatorul Luiz Corvalan,
secretarul general al Partidului
comunist, a declarat că persoa­
nele implicate în complotul re­
cent descoperit, anunţat de gu­
vern, sînî membri ai Partidului
conservatori
„Este vorba de un complot
pregătit de multă vreme, despre
care partidul nostru a avertizat
nu o dată“ — a spus Corvalan.
El a declarat că în spatele com­
plotului se află Agenţia Centra­
lă de Investigaţii din S.U.A.
Complotiştii reacţionari caută să
comită provocări care să ser­
vească drept pretext pentru o
lovitură dé stat, adoptarea de
legi cu caracter de represalii şi
pentru aplicarea forţei — a a J
dăugat Corvalan.
Referindu-se la conferinţa Con­ 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
siliului. social şi economic pan­
american de la Punta del Este,
Corvalan şi-a exprimat îndoieli
în legătură cu îndeplinirea de
către S.U.A. a promisiunii de a
acorda ajutom-economic.
Corvalan a subliniat necesíta­
tela naţionalizării întreprinderi­
lor aparţinînd monopolurilor a-
mericane care exploatează bo­
găţiile ţării şi a arătat că în dte-
jjii
valorizării coroanei islandeze ¦¦¦
care a avut loc recent, în Is-:
landa au început să crească ver­
tiginos preţurile. In ultimele
două-trei săptămîni preţurile la
produsele de panificaţie au eres-
cut cu 14—16 la sută, la produ-
\ proslăvite în termeni mult mai
j plastici şi mai tari decît cei în
, Semnificative sînt dezvăluirile cidă nici pe departe atîţia oa­
sele de carne — cu 64—69 la
sută, la zahăr, cafea, margarina 4
—- aproape cu 10 la sută, la ben­
zină — cu 10 la sută etc.
?4
! :° LONDRA. Consiliul distric­
tual din Yorkshire al Sindicatu­
lui naţional al minerilor din An- ¦
glia a repus în drepturi pe co­
munistul Wilkinson, membru al
acestui sindicat, şi a anulat im­
plicit hotărîrea Comitetului săui
Executiv. Acum două săptămîni
Wilkinson fusese exclus din sin­
dicat pentru faptul că a fost
unui din conducătorii grevei
„neoficiale“ (adică declarată fă­
ră aprobarea conducerii sindica­
tului — N. R.) a minierilor. Ma­
sele sindicale a'u apreciat aceas­
tă măsură a Comitetului Execu­
tiv ca o persecutare a activistu­
lui sindical în spiritul faimoase­
lor „vînători de vrăjitoare“ djn
S.U.A. şi au cerut reintegrarea
Nr. 2077
in îniimpmreaojm de^XXII-le
al P. C. U. S.
TEMELIA UBICUII
Vreau să vorbesc despre feri resursele de apă, iar apoi for.-'
cirea milioanelor de oameni, ţele intr.aatomice cucerite de c i­
despre calea spre această feri'ci-
¦re, formulată în noul proiect de fre om. în momentul de faţă
gradul de înzestrare a muncii cu
Program al P.C.U.S. Peste 20
de ani societatea sovietică se va TTngcier electrică în industria
apropia foarte mult de modul de U.R.S.S. depăşeşte de peste 22
viaţă comunist. Pentru a con­ ori nivelul dinainte de revoluţie
strui acest măreţ edificiu este
necesară făurirea unei' temelii şi de trei ori-nivelul antebelic.
mondial au trecut 16 ani* încă solide: temelia gloriei şi feri­ In 1970 producţia de energie e-i
nu s-a încheiat un tratat cu Ger­ cirii poporului. lectrică va creşte pînă la 900-'
1.000 miliardte kWh pe an. In
mania şi subliniază că absenţa u- Comunismul este acea orîn-
nui astfel de tratat agravează si­ duire socială în care toţi oame­ prezent transportul feroviar, in­
tuaţia internaţională şi îngreunea­ nii sînt egali în drepturi. Mun­ dustria, multe regiuni ale pro­
ză soluţionarea unui şir de alte ca va deveni o necesitate orga­ ducţiei^ agricole sînt în mare
probleme. nică, ca de pildă somnul şi hra­
na. Fiecare om va pune în sluj­ măsură electrificate, iar în vip
Guvernul Republicii Populare ba societăţii întreaga sa capaci­ torii ani acest proces va fi desăU
tate, iar societatea va satisface vîrşit. Se va crea un sistem e-'
Bulgaria declară că pentru a pu­ pe deplin nevoile materiale şi nergetic unic. De la tabloul de
ne frîu militarismului vest-german spiritualei ale omului.
comandă va fi întoarsă maneta
este necesar ca încă anul acesta să Uneori se spune că comunis­ şi miliarde de kWh de energie1
fie semnat Tratatul de pace cu mul înseamnă egalitate în con­ electrică vor străbate mii de kfa
cele două state germane şi Berli­ sum. O asemenea imagine des­ lometri. In legătură cu elabora­
pre comunism este incompletă rea planului de perspectivă de
şî prin urmare eronată. Intr-ade­ dezvoltare a economiei sovietice
văr, în comunism va fi egali­ P®,mN mulţi ani, oamenii dte
tate în consum. D,ar va fi ega­ ştiinţă sovietici cercetează cui
litate nu în sensul că toţi se vor perseverenţă problema electrifi1--
hrăni, se vor îmbrăca şi vor carii. Multe din concluziile an
trăi la fel. Egalitatea comunis­
tă în consum se asigură pe ba­ cestei probleme au fost date pu->
za abundenţei generale a bunu­ blicităţii. Aşa, de exemplu a-
această bază intr-un oraş liber* rilor de consum. Esenţa acestei cademicianul sovietic Nikolaî
demilitarizat. De aceea, guvernul egalităţi constă în faptul că fie­ Semenov, laureat al premiului!
bulgar aprobă şi sprijină în între­ Nobel, arată că sursele de e-
care va^ avea posibilitatea să-şi nergie oare în viitorul apropiat
gime eforturile permanente ale satisfacă pe deplin nevoile indi­ vor fi puse în slujba omenirii
Uniunii Sovietice şi R.D. Germane viduale, indiferent de calificarea sînt în mod practic inepuizabile.
In prezent, în medie, unui locui­
urmărind reglementarea paşnică a sa şi dte productivitatea muncii
problemei germane. sale*. Societatea nu va fi nevoită tor al globului pămîntesc îi re­
să măsoare munca şi consumul vine o zecime dintr-un kW. In
Dacă puterile occidentale vor fiecăruia: fiecare va fi con­ condiţiile unui asemenea nivel
avea şi pe viitor o atitudine ne­ ştient, iar societatea va fi bo­ scăzut de înzestrare cu energie
gativă faţă de propunerile Uniunii gată. electrică, munca fizică este ine­
Sovietice şi celorlalte state socia­ vitabilă. Este posibil ca încă în
liste referitoare la lichidarea ră­ Duşmanii comunismului spun secolul al XX-lea gradul dte în-1
măşiţelor celui de-al doilea război că nevoile omului" nu au limită. zestrare cu energie electrică să
mondial, guvernul Republicii Popu­ ajungă pînă la 125 kW pe cap
lare Bulgaria este ferm hotărît ca* Aşa să fie oare în realitate ? dte om, adică să crească de 1.250
imp' ana u i alte ţâr. care vor Fireşte că nu. In comunism ori ! Un asemenea volum de e-
oamenii vor fi atît dte educaţi nergie electrică asigură prospe­
dori acest lucru, să semneze pînă îneît la ei nu va mai putea fi ritatea omenirii chiar în cazul
la sfîrşitul anului Tratatul de Vbrba de nevoi neîntemeiate. cînd populaţia va creşte de cîte­
pace cu R.D. Germană. Unii vor spund poate că şi va orh
nevoile întemeiate sînt mari.
Modului de produoţie comu­
nist îi este^ proprie dominaţia
In arhipelagul
Ţara Franz Ioseî
au fost descoperite
şase noi insule
LENINGRAD 29 (Agerpres). Da, aşa este. Trebuie avut în multilaterală asupra forţelor
TASS transmite ; vedere însă că în comunism ni­ naturii. Ea se va manifesta, de
velul producţiei bunurilor mate­
Şase noi insule, fiecare cu o riale va fi foarte înalt şi va pu­ pildă, şi prin crearea unor niai
suprafaţă de aproximativ 1 km.p., teri ale artificiale cu proprietăţi
tea satisface nevoile tuturor oa­ dinainte stabilite. In prezent îfi
U.R.S.S. se dezvoltă vertiginos
Ţara Franz Iosef de o expediţie Potrivit calculelor economişti­ producţia a tot felul de mate­
mai nordic din zona sovietici a tică, (avîndu-se în vedere condi­
Arcticii şi el este situat în Marea ţiile climaterice şi condiţiile de vor fi tot mai mult înlocuite cu
Barenţ, între 79 grade şi 45 minu­ altă natură) prevede o produc­ materiale sinteticei durabile şi u-
ţie anuală medie pe cap de lo­ şoare.
te şi 81 grade şi 50 minute lati­ cuitor de pînă la 70 in. ţesături
tudine nordică. Arhipelagul numă­ de bumbac, patru perechi încăl­ Mă gîndesc deseori la anul
ră aproximativ 100 de insule. ţăminte de piele, 33 kg. zahăr, 1970. Şi aceasta nu întîmplător.
585 kg. lapte şi produse lactate, Acesta este anul dtesăvîrşirii
95 kg. carne etc. Adăugaţi la primei etape în crearea bazei
acestea locuinţele spaţioase, tehnico-materiale a comunismu­
transportul confortabil, asistenţă lui. Ritmul producţiei în U.R.S.S.
medicală calificată şi şcoli fru­ va creşte din an în an cu apro­
moase. Şi toate .acestea nu pen­ ximativ 10 la sută. Datorită a-
tru persoane izolate, ci pentru cestui fapt, în anul 1970 U.R.S.S.
curs de cîţiva ani aceste mono­ foţi va depăşi nivelul producţiei
poluri „au scos din America La­ S.U.A. nu numai în expresie ab-i
tină peste 20 miliarde de dolari După cum se subliniază în solută, ci şi pe cap de locuitor.
sub formă de profituri şi pro­ proiectul de Program al P.C.U.S., Ocupînd primul loc în lume, U-
cente la investiţiile, împrumutu­ în prezent Uniune'a Sovietică, nlunea Sovietică nu va încetini
rile şi creditele lor“. oamenii sovietici îşi pun în mod ritmul de dezvoltare economică.
practic problema construirii co­
Condamnînd planurile agresi­ munismului. In 1980 în Uniunea Sovietică
ve ale S.U.A. îndreptate împo­ va fi desăvîrşită crearea bazei
triva Cubei, Corvalan a subli­ Construirea unei case nu în­ tehnico-materiale a comunismu­
niat că în dorinţa sa dte a su­ cepe fără ridicarea unei temelii lui. Uniunea Sovietică va avea
gruma revoluţia cubană, impe­ trainice. Aşa se întîmplă şi cu posibilitateia să treacă în mod
rialismul nu va şovăi să viole­ trecerea la comunism : ea nece­ practic la aplicarea pe scară
ze principiul neimixtiunii. „Cau­ sită. în primul rînd o bază teh- largă a principiilor comuniste
za Cubei este cauza noastră — nico-materială trainică. de repartiţie. Tocmai aceste mă­
a declarat Corvalan — şi apăra­ suri sînt prevăzute în noul pro­
rea ei este datoria de căpetenie Baza tehnlco-materială a co- iect de Program al P.C.U.S. A'J
a popoarelor din America La­ .munismului presupune electrifi­ ceste măsuri nu sînt inventate
tină“. carea întregii producţii. De la de comunişti. Ele se bazează pe
început baza electrificării o vor temelia trainică a cunoaşterii şf
In încheiere Corvalan a pro­ constitui zăcămintele naturale şi previziunii ştiinţifice.
pus crearea unui partid unic al ALEXANDR BIRMAN
prof. dr. în ştiinţe economice
clasei muncitoare.
din m uica capMaioim
l•r> ile r t â ji“
O
?¦¦ Nu de mult preşedintele Keir cititori de culoare, locuiesc aici trecut la Los Angeles au fost a
restaţi pentru diferite crime şi de­
oo???*o??? nedy a prezentat Congresului a- într-o mizerie neagră“ — spune licte, de la jaf pînă la asasinat,
12.694 tineri.
merican un proiect de lege în le­ revista. Singura distracţie a tine­
gătură cu combaterea criminalită­ rilor pe străzile acestea pline de
ţii. Nu~i o noutate pentru Con­ gunoaie sînt filmele de aventuri Preşedintele Kennedy prezintă
Congresului proiecte de legi. Au
gresul S.U.A. De multă vreme se şi comicsurile. Şi în unele şi în fost prezentate ase7nenea proiecte,
s-a mai făcut zarvă în jurul di­
discută aici, întoreîndu-se pe o altele eroii preferaţi ai tinerilor verselor „măsuri extraordinare"
pentru lichidarea criminalităţii.
????o¦?o parte şi pe alta, fel de fel de consumatori de „artă“ aplicată în De ce oare in ciuda acestei „bu­
năvoinţe“ crimele se înmulţesţ,
proiecte, anchete, propuneri şi so­ serie de trusturile americane, u- jafurile sporesc, tot mai mulţi ti­
neri îşi lasă amprentele în dosa­
luţii, în legătură cu unul din cele cid după cele mai sadice şi mai rele criminalilor care umplu se­
mai semnificative fenomene ale perfecţionate metode, dau foc şi
¦? vie(ii tineretului din S.U.A.
?¦¦ Bineînţeles că niciunul din a- O Z O O O O O O O O C C O O C O O O O O O O O O O O O O O O Q O O O Q O -^
¦¦¦
ceste proiecte rra izbutit să ate­ PAMFLET
nueze măcar cit de cît situaţia, şi
in timp ce congresmanii discută, ^xx>cxxxx>ooociooocxxx50oooocxx>ccxx5ooooo diile poliţiei ? Este o întrebare
pistoalele bandelor de tineret la care congresmanii nu pot da
¦ trag mai departe focuri, sîngele jefuiesc în cele mai spectaculoase răspuns. Trusturile fabrică mai
curge, violurile se ţin lanţ, spar­ împrejurări, maltratează, violea­
444¦¦ gerile şi atacurile banditeşti se ză, în scene descrise amănunţit. departe munţi de comicsuri şi fii
¦44 desfăşoară fără grifă, de multe
ori chiar la lumina zilei- In 200 de pagini ale lui Ham- nie în care crima şi violul sînt
4 let, Shakespeare n-a izbutit să ir
care le condamnă rezoluţiile ofi­
4 revistei „Newsweek' în legătură cu meni ciţi lichidează în cîteva pă' cialităţilor. Dacă cineva ar trage
4 creşterea criminalităţii. Revista ginuţe sau în cîteva minute de şi mai mult cortina ar descoperi
4 nu-şi propune să abordeze tema film „supermanii“ literaturii pen­ că cei care fabrică maculatura,
¦4 în general şi intrigată de cifrele tru tineret americane. ca şi cei care fabrică rezoluţiile,
fantastice prezentate în discuţia Rezultatul ? înnebuniţi de ava­ sînt oamenii aceloraşi trusturi.
din Congres, se refugiază pe un lanşa literaturii criminale, sălui N-ar mai fi nevoie de explişaţii.
spaţiu mai restrîns şi anume în- de mizeria de acasă, lipsiţi de un Dar cortina aceasta nu toate fi
tr-un singur mare oraş, în Los An­ adevărat ideal, mii de tineri îşi trasă chiar pînă aici. In ţară tu­
geles, mai mult într-un singur car­ omoară timpul" încercînd să de­ turor „libertăţilor“- capitaliste, în
tier al oraşului şi anume în East vină şi ei supermani. In acest în­ ţara în care eşti liber să fii şo­
Side. Reporterul revistei şi-a pro­ tins cartier din Los Angeles, du­ mer sau să devii criminal, exista
pus să vadă care este situaţia cri­ pă evaluările poliţiei, activează comisii pentru cercetarea activi­
minalităţii în acest cartier. A tre­ circa 330 bande de tineret cu a- tăţii anliamericane. Şi comisiile a-
buit să dea întîi la o parte o cor­ proape 20.000 ele membri. Sînt cestea au grijă să nu se facă abuz-
tină de mizerie şi promiscuitate. bande cu tradiţie, vechi, de am Ce-i mai trebuie omului de rînd
Pătrunzând în East Side, aparatul şi de zaci de ani, purtind între libertatea de a lupta cu trusturile
de fotografiat a descoperit şiruri ele războaie, unele din aceste răz­ dacă şi aşa abia poate face faţă
nesfîrşite ele cocioabe! magazii boaie durînd d,e peste 30 de ani belşugului de „libertăţi“- de care
putrede transformate în locuinţe — fiii luînd locul taţilor lor în se bucură, printre care libertatea
din care ies oameni cu priviri rîndurile bandelor. Anul trecui de a fi şomer sau libertatea de a
întunecate, abrutizaţi de o viaţă într-un singur cvartal din East deveni criminal se numără la loc
sub orice condiţii umane. -,-,Alţi Side s-au înregistrat 7 asasinate de cinste ? P. DINESCU
săraci, mexicani, negri şi alţi lo- comise de tineri şi tot în anul
Tiparul i,6 August- Petroşani