Page 96 - 1961-08
P. 96
PRO LETARI DIN TO ATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA l Pentru csampmia agricola efe foanmă Ceferişti fruntaşi
(h©$p©d[lag'Iile a g r i c o l e d e s ta i din S i m e r ia
se pregătesc intens
V»
Arături pe mari suprafeţe
m: mmm' 'm'
Anuí K i l l Nr. 2078 ¦¦¦¦ 4 pagini 20 bani La gospodăria agricolă de gată de cereale, lucrătorii din
G.A.S. Orăştie au încorporat
srja'huartatorakKtifcv.z^ry f« 'u a < w n » î» jra u a stat din .Orăştie se îaG în pre pînă acum în sol 60 tone îngră
şăminte chimice. Paralel cu
Joi 31 august 1981 zent intense pregătiri pentru pregătirea terenului şi-a semin
ţelor pentru înSămînţat, lucră
campania de toamnă. Pînă la torii gospodăriei de stat din
Orăştie au însilozat şi nutreţuri.
29 au gust a.o., din cele 415 ha.
care vor ii cultivate cu orz şi
secară au fost arate peste 350
hectare.
Pentru a obţine o recoltă bo
Se pune bază trainică viitoarei recolte
Să dezvoltăm re zu lta te le o b ţin u te Şi la gospodăria agricolă de In scopul însămînţării cerea
stat din Alba Iulia, campania lelor în epoca optimă, cele 8
întrecerea sociaSîstă agricolă de toamnă este pregă tractoare şl semănători care vor
tită cu mult simţ de răspunde lucra în campania de toamnă
Oamenii muncii din în tre nizare şi conducere a produc re. Pentru grîu şi orz au fost SIMION M 1HEV
prinderile regiunii noastre au ţiei, prin larga desfăşurare a arate peste 110 ha. de pe care ău fost revizuite şi piise' îh sta
Cinstit cea de-a 17-a aniversare întrecerii socialiste, ei au mo s-a recoltat mazărea. Pentru re de funcţionare. mecanic de locomotivă la
;a eliberării p a triei de sub jugul bilizat rezerve interne im por restul de suprafaţă (113 ha.), Depoul G.F.R. Simeria. In
'fascist cu im portante realizări tante, care i-au ajutat să-şi de destinată aceleiaşi culturi, sînt Concomitent cu aceste pregă ultimele 3 luni ale anu
in întrecerea socialistă pentru păşească consecutiv planurile pregătite 70 tone îngrăşăminte tiri, la G.A.S. din Alba Iulia se lui 1961, folosind raţio
'înfăptuirea m ăreţului program lunare de producţie, să sporea fosfatice,- 8 tone îngrăşăminte lucrează intens şi la însilozarea nal forţa vie a locomoti
felaborat de cel de-al III-lea scă necontenit indicii de utili azotoase şi 36 tone în g ră şă vei, a economisit 22,7 tone
zare a agregatelor şi să reali minte potasice. furajelor. Pînă acum au fost în- combustibil conventional.
Congres al P.M.R. zeze peste planul lor anual la
In ziua m arei sărbători de zi peste 25.000 tone fontă, 14.000 silozate 911 tone mazăre, trifo-
tone oţel M artin şi electric,
23 August, p rin însufleţitele de 40.000 tone lam inate, 25.000 to liene si altele.
m onstraţii ce au avut loc în ne m inereu de fier aglom erat şi
oraşele regiunii, oamenii m un cocs m etalurgic etc. Nufrefuri murale în canfifăfi suficiente
cii au ra p o rta t cu mîn'drie p a r
tidului succesele repurtate în M erită a fi scos în evidenţă La secţia Lăpuşnic a G.A.S. zile cu mult spor. Pînă la 28
acest an, afirm ind hotărîrea lor faptul că luptînd cu consecven Mintia, însilozarea furajelor a august, fuseseră însilozate mai
de a lupta pentru dezvoltarea ţă pentru îm bunătăţirea calită început din luna iulie, cînd s-au mult de 300 tone porumb. Nutre
rezultatelor înregistrate pînă în ţii m etalului şi reducerea con depozitat în gropi betonate 140 ţurile murate ce se vor însiloza
prezent în întrecerea socialistă, sum urilor specifice de m ateria tone masă verde. la secţia Lăpuşnic a G.A.S.
pentru îndeplinirea şi depăşirea le şi m aterii prim e, siderurgiştii Mintia vor contribui şi mai mult
pianului anual de producţie. de la Hunedoara au reuşit să Din 19 august, la această sec la sporirea producţiei de lapte
introducă în fabricaţie noi sor ţie a început şi însilozarea po a vacilor mulgătoare, care pînă
In Valea Jiului vrednicii m i tim ente de oţeluri, au redus de rumbului cultivat în acest sco'p la începulu' lunii august ajun
neri, cuprinşi în întrecerea so clasatele de fontă şi rebuturile pe 50 hectare care nu va ajun sese la 3.200 litri pe cap de
cialistă, au săvîrşit în acest an la oţel şi lam inate sub limitele ge la maturizare. vacă furajată.
fapte demne de m ultă aprecie admise înregistrînd o economie
re. Folosind cu mai m ultă p ri la preţul de cost planificat de Tocătoarele lucrează în aceste
cepere utilajele moderne din peste 15 m ilioane Iei.
abatajele lor, îm prum utînd unul jLaiepssH g o s p o d ă r e ş t i
'de la altul cele m al bune m e to întrecerea siderurgiştilor hu-
de de muncă, au ridicat neînce nedoreni a condus la rezultate aia raionul B rad
ta t productivitatea muncii, au bune, fiindcă comitetul sindica
îm bunătăţit calitatea cărbune tului, îndrum at de comitetul de Vă prezentăm astăzi încă un muncitor care a redus rebu Oraşul va f i f o t meii de a construi un cămin cultural TAMARA GOBJ1LA
lui şi au extras p în ă la 23 Au partid, în strînsă colaborare cu tul la zero. Este vorba de lăcătuşul Constantin Guzu de la prin contribuţie voluntară. In centralistă telefonică Ia
gu st mai m ult de 142.000 tone conducerea tehnico-adm inistra U. M. Cugir, care depăşeşie lu n a r norma cu 15-20 la sută. frumos prezent, la cămin se execută u l staţia C.T.-4 din Simeria.
cărbune energetic şi cocsifica- tivă a combinatului, s-a ocupat timele lucrări de finisare. In Tovarăşii de muncă o so
bil peste planul de producţie. In efectiv de organizarea şi sp ri M inerii V ă ii Jiului obţin noi succese După construirea podului pes curînd noul căm in va fi dat In cotesc cea mai pricepută
această întrecere minerii de la jin ire a ei, fiindcă in juru l r e te Criş, piaţeta din faţa Sfatului folosinţă. Căminul cultural este şi conştiincioasă telefonis
Uricani, Vulcan, Petrila şi Ani- zultatelor întrecerii s-a creat o Cu L6 sectoarele peste plan popular al oraşului Brad nu era m îndria cetăţenilor din sat. El tă. Şi ea îşi aduce o con
noasa şi-au depăşit cu m ult vie publicitate, iar fruntaşii ei de loc in „ton“ cu noul aspect are o capacitate de 400 locuri tribuţie preţioasă la sigu-
angajamentele luate. Faptul au fost stim ulaţi m oraliceşte şi Minerii de la Lonea au în- re cu aceeaşi intensitate. De la al acestei părţi a oraşului. P a (sală şi balcon) două camere
acesta dovedeşte că organele materialiceşte, acordîndu-li-se tîmpinat ziua de 23 August cu fiecare sector, se extrag zilnic vajul era degradat şi cu mult pentru bibliotecă, o cameră- VIORF: CIHCM
sindicale îndrum ate de organi lunar, fanioane de echipe, bri rezultate din cele mai frumoase cantităţi sporite de cărbune mai jos decît podul. Dar bunii muzeu al satului — o scenă m a lăcătuş de revizie la sta
zaţiile de partid s-au ocupat cu găzi şi schimburi fruntaşe, stea în întrecerea socialistă. Mun peste plan. Pînă la 20> august, gospodari nu au trecut fără să re, dotată cu camere-vestiar etc ţia Simeria-triaj. In anul
m ult sim ţ de răspundere de o r guri roşii de producţie colecti cind cu entuziasm şi însufleţire, inclusiv, pe întreaga mină, a ia măsuri pe lingă acest colţ al în curs, nici un vagon re
ganizarea şi conducerea în tre velor secţiilor cu cele mai bune ei au ajuns să ridice colectivele fost realizat un plus de 2 .1 2 2 oraşului. Prin grija sfatului Tot prin grija sfatului popu vizuit de el n-a avut ac
cerii socialiste, de răspîndirea rezultate ca şi prem ii pentru cei tuturor sectoarelor la nivelul ce tone cărbune. popular raional s-a amenajat lar Crişcior, la Gurabarza s-au cidente de circulaţie.
operativă a metodelor înainta ce au în reg istrat succese deose lor fruntaşe. piaţeta, executindu-se un nou efectuat lucrările de săpare a
te de muncă. bite în folosirea capacităţii de Cele mai bune rezultate le-au pavaj, îmbunătăţindu-se totoda unui ştrand, construcţia unei Aceasta este o urmare
producţie, în îndeplinirea an Acum, Ia E.M. Lonea, între înregistrat colectivele sectoare tă şi sistemul de canalizare din pieţe noi precum şi la term i a gradului de calificare
Semnificativ este faptul că gajam entelor, îm bunătăţirea ca cerea continuă să se desfăşoa lor I si IV. acest sector. narea remizei de pompieri din şi a conştiinciozităţii în
multe brigăzi ca ale minerilor lităţii produselor şi ieftinirea Crişcior. muncă, fn felul acesta a
T ra ia n Păcurar, Gheorghe Drob, preţului de cost al acestora. Mereu în frunte Lucrări de înfrum useţare şi contribuit Ia siguranţa
Emanoil Bordea de la Vulcan, am enajare de spaţii verzi s-au ...şi la Bucureşci
Nicolae Ştefan, ion Nicolae, Un aport de seam ă la rem ar Colectivul minei Uricani şi-a tueze din nou pe prim ul loc. In mai executat şi în P iaţa R epu circulaţiei.
Stancu Teodorescu de la U ri cabilele succese în producţie şi depăşit anul acesta sarcinile de perioada 1—26 august de exem blicii şi pe strada noului cvar Pină nu de mult, între comu
cani, Petru Spînu, Vasile Feher l-a adus şi m işcarea inovatorilor plan lună de lună, situîndu-se plu, şi-a depăşit planul de pro tal din Brad, unde în prezent na Bucureşci şi satul Şesuri exis
şi Petru Sălcianu de la Lupeni şi raţionalizatorilor. M ilitîndu- de fiecare dată printre frunta ducţie cu peste 3.500 tone căr lum inatul fluorescent, îmbracă ta un drum pe care mergeau
ca şi altele, urm înd exemplul se activ pentru introducerea şele întrecerii socialiste pe ba bune cocsificabil. Astfel, in p e seara într-o lumină vie blocurile (cu destulă greutate) doar că
m inerului Popa M. lo a n de la tehnicii înaintate, în cursul zinul carbonifer al Văii Jiului. rioada respectivă, a înregistrat în care locuiesc minerii. ruţele. Nu de mult, pornind o
m ina Teliuc — care a pornit acestui an au fost aplicate în Realizările obţinute în cursul cea mai mare depăşire pe bazin. acţiune de muncă potriotică ce
iniţiativa „Nici un vagonet de procesul de producţie 240 in o acestei luni fac ca el să se si- Noi construcţii la tăţenii din satul Şesuri au con
minereu rebutat“, bucurîndu-se vaţii şi raţionalizări ce aduc o struit un drum pe o lungime de
de tot sprijinul organizaţiilor economie antecalculată de pes La mina Petrila Crişcior... 4 km. care permite accesul cu
sindicale, au reuşit să îm bună te 20 m ilioane lei. maşini între comuna Bucureşci
tă ţe a sc ă calitatea cărbunelui şi In primele 26 de zile ale aces De remarcat că mai mult de Sfatul popular al comunei şi Şesuri.
să sporească în acelaşi timp Constructorii de agregate si tei luni, minerii de la Petrila 1.700 tone cărbune din cele Crişcior se preocupă să rezolve
randam entele în abataje. derurgice şi locuinţe m uncito au extras peste plan 2.686 tone amintite mai sus au fost extrase cu atenţie propunerile cetăţeni Urmînd exemplul cetăţenilor
reşti de la Hunedoara au rapor de cărbune. Acest succes a lor numai din abatajele sectorului lor, să colaboreze cu ei p en tru din satul Şesuri şi îndrum aţi de
Siderurgiştii de la Hunedoara ta t că în acest an, luptînd pen a înfăptui cu succes toate pro deputaţii sfatului popular şi ce
au ra p o rta t şi ei partidului ob tru scurtarea term enelor de dare se datoreşte unei bune organi III. Colectivul acestui sector blemele de interes obştesc. Ma tăţe n ii satelor Rovina şi Curechi
ţinerea de succese im portante în exploatare a obiectivelor in ocupă astfel locul I în întrece au pornit acţiunea patrotică de
în m unca ce o depun pentru dustriale şi sociale, folosind mai zări a muncii şi creării celor rea socialistă pe sectoare. jo ritatea propunerilor ce le fac a construi un drum de acces
creşterea producţiei şi îm bună larg experienţa fruntaşilor în cetăţenii prind viaţă datorită Bucureşci-Curechi pe o distan
tăţirea calităţii metalului. In- muncă, au reuşit să dea în ex mai bune condiţii pentru desfă faptului că pentru înfăptuirea ţă de 10 km. Toate lucrările sînt
trecindu-se pen.tru utilizarea cit ploatare cea de a 4-a baterie lor muncesc cu m ultă abnega efectuate prin muncă patriotică
mai din plin a agregatelor, aşa de cocs, să grăbească ritm ul ţie ei înşişi. 'de cetăţenii din Rovina şi Cu
cum le-a cerut-o Congresul al construcţiilor la importantele rechi.
ill-le a al partidului, harnicii Astfel, cetăţenii din Zdrapţi
siderurglşti de la Hunedoara au obiective ale şesenalului cum mobilizaţi de membrii de par S. CERBII
tid din sat, au pornit acţiunea
realizat cei mai înalţi indici din sînt, lam inorul de 450 mm. şi
Istoria combinatului siderurgic. secţia nouă de furnale, staţia
In acest răstimp, prin partici (continuare în pag. 2-a)
parea lor activă la buna orga-
şurarea întrecerii socialiste în
Economisesc combustibilul tre brigăzi şi sectoare. ln întrecerea pentru ca
Creşte numărul
Mecanicii şi fochiştii depou Cu combustibilul economisit depunătorilor la C. E. C. La cuptoarele1adinei ale la gura lingourilor o temperatură cieni de brigadă, este foarte de brigadă fruntaşă pe secţie,
lui de locomotive din Teiuş sînt de mecanicii şi fochiştii acestui m inorului de 800 mm., din ca normală, uniformă, trebuie să dificilă. Dacă dau oţelurilor dar cu aceeaşi performanţă ca
cei care în întrecerea socialistă depou se pot remorca 555 tre Prin grija Comitetului de partid drul combinatului siderurgic cunoşti bine procesul tehnolo amintite o temperatură mat in luna mai, adică fără rebut.
?u celelalte 6 depouri din re nuri pe distanţa Teiuş-Sighişoa- şi al sindicatului, la preparaţia căr Hunedoara, lucrează mulţi ti scăzută, se poate întim pla ca
gionala G.F.R. Cluj ău obţinut ra şi retur. In fruntea întrecerii bunelui din Petrila a luat fiinţă de neri. Organizaţi în brigăzi, ti gic şi cuptorul. să ajungă la liniile de lam i întrecerea celor de la cup
diploma de unitate fruntaşă pen pentru economisirea combusti curînd o nouă unitate G.E.C. Numai nerii asigură liniile de lam i Toate acestea le-am aflat de nare „reci“ ; dacă le ţin prea toarele adinei de a realiza un
tru munca depusă în trimestrul în luna august, numărul depunăto nare cu lingouri calde. Acolo, m ult tim p în cuptor se creează procent de rebut cit mai scă
II al anului în curs. Roadele bilului şi remorcarea trenurilor rilor a crescut la 74. Aceasta denotă la tinărul Radu Cărbunaru, fo abateri de la grafic. O te m p e zut, are o influenţă pozitivă
muncii lor sînt cît se poate de că nivelul de trai al celor ce muncesc ratură prea ridicată duce la asupra reducerii rebuturilor şi
bogate. De la începutul anului şi cu tonaj sporit se află mecani este în continuă creştere şi că sur la cuptoare, se asigură de fapt chist în brigada condusă de arderea lor. Totul deci depin la liniile de laminare, ceea ce
pînă la 26 august ei au econo plusurile băneşti sînt păstrate cu în de de priceperea tehnicienilor face ca întregul schimb să
misit 2.222,3 tone combustibil cii Ioan Păcurar, Aurel Baidoc, credere la unităţile C.E.G. succesul laminatorilor. Vacă Miron Buleancă. Brigada am in aibă rezultate bune. Brigada
convenţional, a cărei valoare se încălzirea lingourilor se face tită a cîştigat în luna mai şi fochiştilor. Pină acum re condusă de Vasile Ilina de pil
ridică la 488.906 lei. Gavrilă Timiş, Vasile Cristea şi CONSTANTIN BĂDUŢA corect, iar aprovizionarea rit titlul de fruntaşă pe secţie, zultatele confirmă că atit Con dă, care este aprovizionată cu
Eugen Man. corespondent mică, conform graficului, se reducind rebutul la zero, fapt stantin Pădureţ, cît şi Ghera- lingouri de cuptorarii lui V a
elimină opririle accidentale şi sim Sîrbu din celălalt schimb, sile Ciuciu, a redus rebuturile
A. OTOIU Printre acestea se află şi se asigură un ritm de lucru s-au achitat cu cinste de sar in luna august cu 24 la sută
corespondent cinile încredinţate. sub cifra admisă.
susţinut, care duce la creşte In luna iunie însă brigada Im portant este şi faptul că
lor a redus rebuturile doar laminatorii dovedesc aceeaşi
rea vitezei de laminare. Dar cu 59 la sută, ocupînd doar preocupare şi pentru creşterea
locul doi. Pe prim ul loc s-au producţiei. Folosind mai bine
şi 'realizarea unui procent de clasat cuptorarii din brigada capacitatea de producţie a
condusă de Vasile Ciiiciu. Aceş agregatelor, ei au produs de
rebut cît mai scăzut tot de a- - nemaiintîmplat pină atunci tia au redus rebutul cu 83,5 la începutul anului 9.400 tone
colo porneşte. Este, aşadar, in secţie. Din discuţiile purta ¦la sută sub cifra admisă. Me de laminate finite peste sarci
punctul cheie. te cu mai mulţi focliişti, am todele lor de m uncă sint ase n ile de plan. Rebuturile au
mănătoare cu ale foştilor frun fost reduse pe întreaga secţie
Cuptorarii şi-au înţeles pe aflat secretele acestui succes. taşi. Se pare că ei au acor sub admis.
deplin răspunderea şi au por dat o atenţie mai mare eva
nit o susţinută întrecere pen In primul rînd, datorită pla cuării la tim p . a zgurei din Dar la Combinatul siderur
tru ciştigarea titlului de brîga- nului de muncă întocmit pen cuptoare. Cel puţin aşa spun gic Hunedoara sint m ulte bri
'ăă fruntaşă. Obiectivele con tru fiecare membru din bri „învinşii“. In luna august ei găzi care se întrec pentru cîş-
crete ale acestei întreceri au gadă, a crescut răspunderea vor să recîştige titlu l pierdut,
făcut ca rezultatele de pînă fiecărui fochist pentru reduce tigarea titlului de cea mai
acum să fie foarte bune. Cri rea rebutului prin ardere,
teriile principale s in t: respec aceasta făcîndu-se prin regla bună brigadă de calitate. în
tarea tim pului de încălzire a rea tem peraturii cuptoarelor,
lingourilor, respectarea tim pu asigurînd lingourilor o tem pe semnările de faţă pot fi com
ratură uniformă.
lui de încărcare şi descărcare plectate cu aspecte din munca
a cuptoarelor, reducerea rebu Toţi cei de la cuptoare au
tului de încălzire sub cifra ad sarcini concrete. Constantin furnaliştilor, oţelarilor, aglo-~
misă şi participarea tuturor Pădureţ de pildă, tehnicianul
cuptorarilor la cursurile de ri brigăzii, se ocupă în mod spe meratoriştilor şi turnătorilor.
cial de încălzirea oţelurilor
dicarea calificării:•profesionale. mai pretenţioase, care se pot MIRCEA NEAGU
'Acest ultim obiectiv e foarte arde mai uşor. Sarcina lui, de
Colectiviştii din Balomir au ridicai numeroase construcţ ii. important căci pentru a asi fa p t a tuturor acestor teLnl-
grajdul pentru 100 capete vite mari, construit de curînd.
