Page 98 - 1961-08

N r. 207b
P â seam«} te h n icii' it&i
Economisirea lemnultii
de mina
Problema reducerii consumu­
lui de lemn de mină, i-a frămîn-
tat multă vreme pe inginerii şi
tehnicienii de la C.C.V.J. Colec­
tivul care se ocupă cu introdu­
cerea tehnicii noi avea de re­
zolvat dificila sarcină de a găsi
un tip adecvat de armătură (de
metal sau beton), care să poa­
tă înlocui lemnul. Căci aceasta
este una dintre soluţiile cele
mai eficace pentru economisi­
rea materialului lemnos-. După
ţin studiu aprofundat, soluţia a
rost găsită : susţinerea cu anco­
re metalice. Iniţial s-au armat
In acest fel 33 m. de galerie la
Lupe ni.
Din punct de vedere tehnic
încercarea era reuşită. Lucrări­
le armate după noul procedeu
rezistau. Ancorele metalice de
acest fel, care se executau la
U.R.U.M. Petroşani, erau insă
prea scumpe. Ceea ce a făcut
ca soluţia să nu ramină defini­
tivă. Prin urmare trebuia găsit
un tip de ancore mai simplu,
mai uşor de executat şi care să
fie mai ieftin. Bineînţeles, după
noi şi insistente căutări, s-a reu­
şit şi acest lucru. Drept urma­
re, acum se pot executa ancore
metalice în atelierele fiecărei
exploatări, la un preţ de cost
de 5-6 ori mai mic.
Gu al doilea tip de ancore
(ancore cu- pană simplă), în
combinaţie cu inele de bolţari,
s-au armat Ia Lupeni 2 plane
colectoare. In prezent, tot Ia
Lupeni se execută o galerie
susţinută în acelaşi mod. La
Uricani a început de curînd ar­
marea unei galerii de aeraj cu
ancore cu pană simplă. Aici, da­
torită condiţiilor de' zăcămînt
propice; s-a preconizat să se fo ­
losească numai 3 ancore pe m.l.
Pentru a livra minerilor uti­
laje de cea mai bună calitate,
conducerea tehnico-administra-
tivă a U.R.U.M. Petroşani, sub
îndrumarea comitetului de par­
tid, a luat încă de la începutul
anului măsuri hotărîte. Bunăoa­
ră, Ia secţia turnătorie, pentru
ca formele să se facă conform
proiectului şi pentru a evita
unele defecţiuni, s-a luat măsu­
ra să. iui se toarne nici o piesă
înainte ca maistrul să verifice
formele.
Pînă în acest an, roţile- din­
ţate de la locomotivele de mină
erau turnate din oţel normal.
Datorită acestui tapt, ele rezis­
tau puţin timp în exploatare. In
prezent turnarea lor se face din
oţeluri aliate, cu elemente de
aliere nedeficitare şi care, t r a ­ re de încadrare. Pentru vcCi.i; de
tate termic în mod corespunză-
HA I T
Haiti este unul din statele
Amerieii Latine care deşi for­
mal este independent, în reali­
tate depinde de S.U.A.
Situată in partea apuseană a
insulei Haiti şi în vecinătatea
insulelor Gonov şi La Tortue,.
Republica Haiti se mărgineşte
ia răsărit cu Republica Domi­
nicană, la nord cu Oceanul
Atlantic iar la sud cu Marea
Caraibeior.
Suprafaţa ţării este de 26.000
km. pătraţi. Populaţia numără
3.700.000 de locuitori, din care
90 la sută sînt negri.
Capitala şi principalul cen­
tru economic şi comercial al. ţă­
rii este oraşul Port-au-Prinee,
Alte oraşe mai importante sînt;
Cap-Haition, Gonaives, Aux Ca-
yes etc-.
Haiti este o ţară extrem de
înapoiată din punct de vedere
economie. Subsolul este bogat în
bauxită dar profiturile rezulta­
te de pe urma exploatării aces­
tei bogăţii aparţin monopoluri­
lor americane. Tot monopoluri­
le americane, vădind o atenţie
deosebită faţă de „prosperita­
tea" economiei Republicii Haiti,
se îngrijesc şi de extracţia ţiţe­
iului.
Despre o industrie autohtonă
nu se poate vorbi. In afara unei
mari fabrici de zahăr la Port-
au Prince aparţinînd nord-ame-
rlcanilor, nu există decît între­
prinderi semimeşteşugă-reşti care
prelucrează o mică parte din
materia primă locală.
La sate, ocupaţia de bază a
ţăranilor este cultivarea trestiei
de zahăr şi a arborelui de ca­
fea, plantaţii care aparţin- mari­
lor latifundiari străini sau au­
tohtoni.
-k
Insula Haiti — a. doua ca mă­
rime din Antilele Mari — a fosi
descoperită de Cristofor Columb
la începutul lunii decembrie
1492. In timpul primei sale că­
lătorii spre Lumea Nouă, pără­
sind' ţărmurile insulei Cuba pe
care o considera greşit drept
„continentul asiatic" - Columb
S”-a îndreptat spre est in căuta­
rea insulei Tipangu (actuala
de galerie. De asemenea, la Uri-
cani se foloseşte (la lucrarfa
amintită) sistemul de bandaja-
re cu plasă de sîrmă, sistem
neu în Valea Jiului.
Tot pentru reducerea consu­
mului de lemn de mină a fost
introdusă armarea metalică şi
în abatajele frontale de pe stra­
turile 3-5-15. Stilpii necesari
acestui tip de armare se con­
fecţionează la U.R.U.M. Petro­
şani.
Colectivul de ingineri şi teh­
nicieni de la C.C.V.J. a găsit
însă şi alte sisteme de susţine­
re modernă. Ei au efectuat uns
studiu privitor la adaptarea la
condiţiile straturilor de cărbuni
din bazinul Văii'- Jiului- a' siste­
mului. de armare cu stil ni hi­
draulici, sistem, folosit cu suc­
ces de minerii sovietici. încer­
cările- au reu şit: stilpii hidrau­
lici importaţi din Uniunea So­
vietică rezistă excelent. De ase­
menea, stilpii prezintă, mari
avantaje faţă de celelalte siste­
me. In primul rînd. — permit
reducerea consumului de lemn la
4,5 m.e. la mia de tone de cărbu­
ne; în ai doilea rînd — se mon­
tează într-un timp foarte scurt;
(răpirea unui stîlp nu durează
mal mult de o jumătate de mi­
nut); în al treilea rînd, — chel­
tuielile pentru reparaţii sîrat cu
80 la sută mai. mici, decît la
stilpii mecanici.
Succesele amintite trebuie, să
constituie un punct de plecare
pentru o muncă şi mai avînta-
tă a inginerilor, tehnicienilor şi
minerilor din Valea JMui-, în
vederea soluţionării şi a. altor
probleme, in. scopul traducerii
In fapte a sarcinilor trasate, de
partid.
::
O oper i cu năravuri vechi
tor, prelungesc cu mult durata
de funcţionare a roţilor. După
experienţa făcută la mina Lo-
nea, o roată dinţată turnată
după noul procedeu rezistă de 4
ori mai mult dcc.it cele turnate
anul trecut.
O altă. măsură care a condus
ia îmbunătăţirea calităţii utila­
jelor, -este verificarea ne către
tehnologul şef al uzinei a în­
tregii documentaţii tehnice ve­
nite din afară, înainte ca uti­
lajul respectiv să intre îii fa­
bricaţie.
Pe de altă parte, la continua
îmbunătăţire a calităţii utilaje­
lor contribuie şi ridicarea- cali­
ficării muncitorilor. In acest
scop, în fiecare secţie au fost.
organizate cursuri de ridicare a
calificării la care participă toţi
muncitorii cu categorii inferioa­
J-'apv.Lj). Dup-„ socotelile lui
această insulă trebuia să se
afle cam la 2.000 km. de China.
Dar numai după cîteva ore, ma­
rinarii au observat coastele
înalte ale unei insule., Ei au
denumit-o. „Hispanida" (mica
Spanie)' datorită munţilor- înalţi
care le aminteau de cei din pa­
tria lor. Populaţia băştinaşă o
numea insă Haiti.
In loc să ajungă la ţelul mult
visat, corabia „Santa Marfa“' a
lui Columb a nimerit pe un banc
FILE DE ATLAS
de nisip şi s-a scufundat. Aici.
pe ţărmul de nord-vest, o par­
te din. marinarii naufragiaţi an
întemeiat prima aşezare euro­
peană — Navidad.
Crunta exploatare interprinsă
de cuceritori în Haiti a dus la
izbucnirea unor puternice răs­
coale în rândurile populaţiei lo­
cale urmate de represiuni sîn-
geroase şi de exterminarea în
masă a băştinaşilor.
Pentru a-şi asigura mina de
lucru necesară în minele de
aur şi plantaţiile de trestie de
zahăr, cuceritorii: spanioli au
început să „importe" negri din
Africa. încă de lai începutul sec.
al. 16-lea. La sfîrşitul secolului
al 17--Iea (1697) spaniolii au
fost înlocuiţi de alţi stăpîni —
francezii, dar situaţia negrilor -
sclavi a rămas Ia fel de grea.
Sub influenţa revoluţiei france­
ze, pe insulă au izbucnit răs­
coale iar în anul 1804 în urm,’
luptelor dîrze pentru indepen­
denţă naţională, Haiti a, fost
proclamată republică — prima
republică de negri din lume. In­
dependenţa era însă formală,
deoarece capitalului francez îi
ia locul capitalul american. In
anul 1915 forţele armate ale
S.U.A. an ocupat insula; După
o serie de răsenzle. îoa anul11934
trupele americane au fost re­
trase, in schimb, capitalul, ame­
rican şi-a păstrat dominaţia
Comunistul îosif Gali,, lucrează l'u. secţia electrică a Atelie­
relor centrale Gmabanza. Dină dovadă de o bună calificare,
losrf Gali Uşi depăşeşte zilnic Sarcinile de plan cu 20—25 ia
sută.
A c ţiu n i tinereşti
Tinerii din oraşele şi satele
regiunii noastre desfăşoară largi
acţiuni de muncă patriotică.
Zeci de tineri din satele- Dotira,
Roşcani etc., din raionul Ilia
de pildă, au sprijinit colectiviş­
tii în munca de însilozare a fu­
rajelor, eiectuînd muncă* patrio­
tică ia săparea şi amenajarea
unor gropi pentru, siloz.
O rodnică activitate desfăşoa­
ră tinerii din raionul, Mia în ve­
echipe şi maiştri, s au ţinut con­
ferinţe pe tema îmbunătăţirii' ca­
lităţii lucrărilor.
Ca rezultat al măsurilor lua­
te şi al eforturilor depuse de
întregul colectiv, rebutul a fost
redus în luna august la turnă­
toriile de fontă şi oţel cu circa
4—7 la sută. De asemenea, în
Unici "august, ia U.R.U.M. P e ­
troşani nu s-a primit nici o rc-
cla-maţie de la exploatări ie mi­
niere pentru calitatea utilajelor.
Printre cei care- nit au rebu-
t a t nici o piesă, se n u m ără Ro­
mul us luci, iormaior. Alexandru
Covaci,, sudor, Iu l-iu. Totb, lăcă­
tuş; şi Alexandru Srilaghi,.strun­
gar. Cu ei se mîndreşte întregul
colectiv de la U.R.U.AAP; Me­
rită dfe. asemenea s ă fie eviden­
ţiaţi m aiştrii Io^n Cozma, VTo-
rel. Angliei si atţiil
D. I U E că filmul... s-a terminat. Bine­
l dornic să cunoască finalul fil­
economică şi politică asupra Re­
publicii' Haitii
Dominaţia economică a S.U.A.
asupra Republicii Haiti are- ur­
mări grefe asupra situaţiei
populaţiei'. Revista americană
„U. S. News and World Report"
scria recent că1 „Republica nea­
gră I-Iaiti este cocioaba Carai­
bilor. 90 l'a sută din populaţie
este formată di® ţărani loviţi de
mizerie, care practică o agri­
cultură primitivă şi duc o via­
ţă de serniînrometare".
Majoritatea, ţăranilor din Haiti
.osedă mici. petece de pământ,
ceea ce nu ie poate satisface
nici măcar mijloacele necesare
traiului. Revista vest-germană
,,Der Stern" precizează : „Dacă
cineva este norocos, posedă 20
in,p. pământ, patru arbori de
cafea sau doi. palmieri. Unii po­
sedă numai craca unui arbore,
care este astfel împărţit de mai
multe familii. Marii latifun­
diari americani deţin majorita­
tea pământurilor*. bune".
Din cauza mizeriei numeroşi
ţărani sînt nevoiţi, să ia drumul
oraşului şi, cum industria este
cum am arătat ca şi inexisten­
tă, ţăranii- îngroaşă rândurile
cerşetorilor, care din zori şi
pină în noapte pot fi văzuţi ş<:
marile artere ale oraşelor din
Haiti, întinzînd mina turiştilor
americani sau bogătaşilor pen­
tru a-şi astâmpăra foamea.
Foamea face asemenea rava­
gii incit zilnic mor din această
cauză în medie 10 oameni. Haiti
este una din ţările unde morta­
litatea, infantilă este cea mai ri­
dicată. Pentru autorităţile din
Haiti puţin interesează faptul că
peste 30 la sută din copii nu
ating vîrsta de un an.
Referindu-se la situaţia mi­
zeră a negrilor din ITaiti, pînă
şi ziarul „New York Times" este
nevoit să recunoască într-un ar ­
ticol publicat recent e.ă„poporul
(haitian n.r.) este analfabet în
proporţie de, 90 la su-tă, iar ve
niturile pe cap, de locuitor nu
trec de. 72- de dolari anual".
Principalul; foşnetiei a-r a) aees
tei situaţii este imperialism?«!
american. Moşierul haitian şi
DRUMUL SOCIALISMULUI
B rîga dă fa u n ía s a I N L I B R A R I I
¦ La intrarea în hala lurnăta-
j riei nr. 1 a Uzinei „Victoria“ din
ţ Călan, atrage atenţia o vitrină
a calităţii, în care se găsesc
piese turnate de bună calitate.
Intr-lina din zilele trecute, la
vitrina calităţii se puteau vedea
8 piese de cea mai bună cali­
tate, expuse pentru a-i stinţtilia
pe cei ce: le-au, executat. Printre
altele, se afla şi un element de
radiator, în dreptul căruia scria: marea şr a unor măsuri, ca efe
„Costin Munteanu, frezor la
sortimentul radiatoare. Datori­
tă atenţiei şi priceperii cu care
lucrează, piesele executate de el
sînt. de calitate superioară“.
Acesta e. un singur exemplu. La
sortimentul radiatoare sînt mulţi
fruntaşi.
In luna iulie, brigada condusă
de Viorei Avram a câştigat dra­
pelul de brigadă fruntaşă în în­
trecerea socialistă pe profesii.
După cum arată cifrele de pe
graficul întrecerii, în perioadă
1— 25 august a.c., în fruntea în­
trecerii se află fot brigada con­
dusă de Viorei Avram.
Oameni ca Btrdka Marin, da l — 25 august, brigada a de­
j Gheorghe Manofăche, Alexan-
| dru Sipaş,, şefi de echipe, din
brigada amintită,, care au ştiut
să organizeze cît mai bine lu­
crul, săi tai cele mai-, eficace m ă­
derea1 reparării unor drumuri. surii; au depăşit împreună cu
Sub îndrumarea- organizaţiilor echipele- Ion, p lan u l de produc­
U.T1M., tinerii din sătuli R’oşr ţie- între 12! şi 2 2 ' lai sută, tar
câni au împrăştiat pietriş pe rebutul l-au redus cu- 4>, 3,3' şi
drumul dintre Roşcani şi comu­ respectiv cu 5,2 la sută.
na Batrîna. Tinerii din Cărmă-
zineşti au lucrat de asemenea — Faptul' că la sortimentul
la amenajarea- a- peste 1 hm. radiatoare, majoritatea muncitb-
drum..
M ote critioe
Aparate de proiecţie noi,
GYădina cinematograf „1 Mai" toc Ervin, furios că nu este as­ urmărit disputele dîrze ale tinerilor
din Cugir este dotată cu apa­ cultat şi că spectatorii nu plea­ sportivi la disciplinele atletism, ton­
rate de proiecţie noi. Gu toate că, a stins luminile, lăsînd pu­ tă, ciclism, volei' sau fotbal'..
aGestea, multe filme rulate aici blicul în întuneric. Abia după
au o proiecţie necorespunzătoa­ vreo 10¦ m inute de... beznă şi ATLETISM. Lungime: senioare,.
re datorită neglijenţei de care proteste, operatorul s-a... îndu­ Viorica Furnea 3,84 m. — Minerul
dă dovadă în muncă operatorul rai să proiecteze şi finalul fil­ Vulcan; junioare, Elisabeta Gsibi 3,68
Efrtoc Evvin. Acest operator are mului.
şi o atitudine învechită, jigni­ Oare cum poate¦fi calificată riu Balamat 5,22 tn. — Minerul Vub
toare faţă de public. De exem ­ o cvstfel d'e atitudine faţă de oa­ c a n s e n io ri, Nicolae Săjiăciu 4,10 ut.
plu. filmul colorat ..Taina cetă­ menii muncii veniţi la film ? —- Minerul Lupeni. 100. ni. plat: ju­
ţ i i 1. ce a rulat de curînd la Concluzia iubitorilor de film din niori, Vale-riu Balamat l-'2"7/10' — Mi­
grădina cinematograf, a fost în Cugtr este că deşi grădina cine­
întregime defectuos proiectat. matograf „1 Mai“ are aparate
Cu 5 minute înainte de sfîrşit de proiecţie noi, operatorul are
pelicula s-a rupt din nou. Ope­
ratorul însă, în loc să remedie­ năravuri vechi.
ze defecţiunea şi să continue
EMIL MUNTEANU
frezor — Cugir
proiecţia, a anunţat spectatorii R oare : Gsibi Viorica 1‘’44”. 1.000
înţeles, publicul n-a plecat, fiind Tovarăşul Ion Ghiţulescu
ne informează că o situa­
mului'. M unci tovarăşul Bir- ţie asemănătoare există Şi
la cinematograful „7 No­
clica conducătoare îşi primesc iembrie“ din Uricani. Ast­
partea lor de pe urma jafului. fel', filmele rulate în cadrul pro­
După cum relata ziarul cuba­ gramului de filme documentare
nez „Naticias de Hoy" — „O- mi­ de scurt m etraj prezentate publi­
siune americană economică, con­ cului în, ziua de 31 iulie, a.c.,
trolează „tezaurul haitian" şi In m . fost. proiectate în... rate,
fiecare minister din Haiti este adică, din. cauza neglijenţei
instalat un american' care, în operatorului proiecţiomst,, film e­
calitate d© controlor, dă ordine le au p s t întrerupte în repetate
şi elaborează planuri". Monopo­ rinduri. In afară ă&. aceasta,
lurile americane deţin 70 Ia su­ nici nu\ au fost m late toate fil­
tă din capitalul: străin investit mele anunţate in program.
în. economia Republicii Haiti.
-k
Washingtonul a apreciat fap­
tul că Duvalier actualul cirmul­ E necesar ca în cel mai scurt
tor- al ţării, s-a oferit să pună timp Consiliul regional al sin­
la dispoziţia americanilor por­ dicatelor Hunedoara să ia m ă­
tul Mole- Saint-Nicolas, situat suri severe pentru. înlătu­
la numai 65 km. depărtare de rarea unor astfel de năra­
Cub-a, pentru construirea unei vuri ca cele amintite la opera­
baze militare navale americane. torii de mai sus. Oamenii m un­
Dictatorul- Duvalier sprijină în cii au îndrăgit cea mai popu­
acel'aşii timp bandele de merce­ lară artă. De aceea, trebuie
nari care se instruiesc pe teri­ acordată toată atenţia rulării
toriu! Republicii Haiti, bande filmelor în cele mai bune con-
ditiuni.
pregătite în vederea unei noi
agresiuni împotriva poporului ou mmmm
cuban.
In aceste condiţii este foarte
firesc: ca ura maselor populare
faţă de regimul iui Duvalier să
crească. Dictatorul Duvalier, cu
toate că falsifică alegerile pen­ I- SEPTEMBRIE 1961*
Programul- t ; 5,10 Emisiunea, pem pretare" — montaj* muzical1j 23,(50* Al­
tru a se realege, cu tot ajuto­
rul american, are scaunul pre­ tru s a te ; 6,45 Muzică uşoară; 7,30 bum de melodii.
zidenţiali foarte şubred.
Ochii flămânzi aii poporului Sfatul medicului.:. Regulile, de bază
haitian sperie nu numai pe tu­ ale călirii organismului copilului; 8,00 10,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
riştii americani dar şi pe auto­ Din presa dc astăzi; 9,30 Prietena
rităţi care îşi' menţin puterea cu noastră cartea; „Homarii albi“,, po­
ajutorul poliţiei. vestire de P. Spasov ; 10,45 „Tinereţe,
dragă-mi eşti“ — program de muzică
IM ciuda faptului că Partidul uoşară; 12,00 Limba noastră. Vor­
popular socialist din Haiti con­
stituit, în 1944.-1945 a fost inter­
zis, in ţară mişcarea pentru beşte acad', pr.of. Al. Graur (reluare) ;
pace, democraţie şi independen­ 14,00 Muzică uşoară romînească ; 15,50
ţă creşte necontenit. Muzică corala-dini ţări socialiste ; 16,15
Agenţia Prensa Latina rela­ Vorbeşte Moscova I ; 18;30- Din lirica
ta recent că „mişcarea de pro­ sovietică ; 19,05 Tribuna Radio : Spre
test împotriva acţiunilor tero­ ce! mai înalt nivel din- lume; 21,15
riste ale regimului dictatorial
se intensifică, pe: zi ce, trece". Jurnalul s a t e l o r 23,00 Muzică simfo­
Ţărani^, profesori, avocaţi, ti­ nică.
neri*, în. demonstraţiile pe: care Programul II : 12,40 Mclodi'-rnelo-
ie organizează, cer demisia dic­ dii, emisiune de muzică uşoară romf-
tatorului Duvalier şi renunţa­ nească (reluare).; 14,03 Muzică din
rea Ia „ajutorul" american. Cu operete de compozitori s o v i e t i c i 15,35
toate că poliţia operează ares­
tări;, cu toate, că închisorile sîrit Actualitatea în ţările soeialistc 16,,50
pline de- patrioţi haitieni, de­ Curs de limba rusă); 18;05- Formaţii
monstraţiile şi grevele- se înmul­ artistice dfe* amatori premiate- Iii cel
ţesc. Prin lupta sa dreaptă po­ de-al VT-lea concurs pe ţa r# ;. 1'9;30
porul haitian va reuşi să alun­
ge* pe asupritori-, eucerindu-şi Teatru la mierolon „Iubesc,, Iubesc“
independenta deplină — Vodevil de: Ma«s şi- Cervinari ;
AL. GIN-Jîl, 21,45 „George Enescu despre inter-
¦ASZBXTzu ? E J ^ g T S E g S g S 5 J ^ 3 Ig 3 3 E g S g E ^ ^ iă« S?STCTi^yTPi^
rilor sînt tineri, iar condiţiile
de lucru sînt mai: grele — ne
spunea tov. Gheorghe Măgurca-
nu, secretarul organizaţiei de
partid de Ia turnătorie — nu a
împiedicat cu nimic acest colec­
tiv ca în* cinstea- z-ilei- de 23 Aut-
g u s f să mdepl'în-ea-sxă' a n g a ja ­
m entul înainte de; teimnen.
Realizările amintite sînt ur­
pildă, aprovizionarea, la timp cu
materiale ca nisip, fontă-, afi­
şarea la fiecare loc de muncă
de. reţete de pregătire, a forme­
lor de- turnare, repartizarea la
fiecare echipă a- cîte unui m un­
citor cu experienţă în ce pri­
veşte formarea şi turnarea- pie­
selor etc.
I,n consfătuirea de- producţie
de la începutul lunii august, şe­
ful' de brig a d ă VioreL Avram
s-a angajat ca împreună cu bri­
gada pe care o conduce să re­
ducă rehutul cu 2 la sută.
Iată- şi rezultatele : în perioa­
păşit pianul cu. I8 -. la. sută, a
redus rebutul csu 3,5 la sută,, ob-
ţinfnd ş i însemnate, economii de
materiale. Aşadar, după cum
rezultă din- realizările celor 25
de zile, angajamentul a fost în­
deplinit.
1. DUMITRU
întreceri sportive în
De curînd în oraşul Petroşani s-au
desfăşurat întrecerile din- etapa a Ill-a
a concursului cultural-sportiv. Teaier
nurile de sport din Petroşani au cu­
noscut cu acest prilej animaţia mari­
lor întreceri. Sule de spectatori uu
Iată şi rezultatele înregistrate :
m. — Minerul Vulcan; juniori, Vale.-
nerul Vulcan; seniori. Angliei Dttmi-
traşcu I2"2/10 — Minerul1 Vulcan;
80 m. plat, junioare, Elisabcia Sato
12”2/I0 — Minerul Vulcan. 100. im
plat, senioare, Viorica* Csibi- 13”7/l(D
— Minerul Vulcan. 300 m. seni­
m.. juniori, Zoi ta n Hegeduş 3’L7”4/10
— Minerul Lupeni, seniori, Gir,
Bondoc 3’25”5/10 — Minerul
L.upeni. Greufcatfc: juniori, Gh. Re-
gleanu UI,88 m. — Vîscoza Lupeni;
seniori, Nîeolac- Qăîan 10 m. — .Mi­
nerul Lupeni. Înălţim e: junioare, Eli­
sabeta Soto ; senioare Viorica Furnea ;
juniori loara Aşteleanu; seniori Mi­
liar Popescu, toţi de la Minerul Vul­
can;
POPISE'. Centrul Vulcan — Mine­
rul Lupeni 891—503; Centrul Petro­
şani — Centrul- Lonea 968 —3*28. In
finală srau întilnlt Centrul Vulcan cu
Centrul Petroşani. Vulcanul a dşiigat
cu: 1010- la 1-008 lemne dobcrîte. Finala
a fost deosebit de spectaculoasă, cîş-
tigătorul fiind stabilit doar de ultimele
bile. La individual, cele mai bune re­
zultate le-au obţinut Gheorghe Albu
(Minerul Lupeni), cu 279 lemne do-
borîfe, din.80 bile mixte; fiind urmat de
Laszlo Szabo (Jiul Petroşani) .şi lo-
sif Pali (Minerul Vulcan-).
TIR. Concursul de lir s-a desfăşu­
rat la proba 3x10 focuri. Gelb mai
bune rezultate le-au obţinut în ordine
Buletine; de ştiri -. 5.00 ;, 6,00; 7,00:;
19,00; 20,00; 22,00; 23,52 (progra­
mul I ) ; 12,00; 14,00; 16,00; 18,00;
21,30; 23.Q0* (programul* II).
pag. 3
LITERATURĂ
SOClAL-POLUiCA
LITERATURA.
POLITICA
V, 1.. Lanwii: Despre re­
ligie. Ediţia a ÎF-a. („Bi­
blioteca marxist-leninis­
tă “ ).
80 pag. — 1,15 tei.
Ed. politică.
V. Semionjov : Problema
claselor şi a luptei' de cla-
? să îa sociologia burgheză,
f contemporană.
I 260 pag. — 6,15 lei.
$ Ed. politică.
( Gli. Fiii pan şi riiţliii: Gon­
ii trolui pe fiecare operaţie
) (Din experienţa în lupta
^ pentru calitate a co-îeetivu-
^ Iui fabricii' de îneafţămin-
\ te „Ştefan Pfavăţ“ (Timi-
^ şoara).
52 pag.. — 0,65 tei.
Ed. !politică.
N. Va&u: Iniţiative şi
metode avansate în side­
rurgie şi în construcţia
de maşini.,
f36 pag. — 2,20 lei.
Ed. politica.
* * *Statutul sindicate­
lor din R.P.R.
100 pag. — 0,30 lei.
^ Ed. po-fitică.
Centrul Petroşani, Lonea şi L.upeni.
VOLEI. In* iîiială s-au întîlniti Cens
Irul Petroşani şi* echipa Minerul Lut
peni. La capătul unei dispute dîrze,
după 5 seturi, victoria a revenit echi­
pei Minerul Lupeni eu 3—2.
TRINliA. Concursul s-a desfăşurat
pe stadionul Jiul, fiind urmărit de lui
numeros- public. S-au întrecut sportivi
din Uricani,, Lupeni, Petroşani şi- Pe-
trifti. Giştigătorii întrecerilor în or­
dinea categoriilor sînt;. Gla. StoiciuO
— Jiul Petroşani, Constantin Sirbu —
Jiul- Petroşani, Stelian Şerban — Mi­
nerul L.upeni;, Gh. Regleami — Vîs>-
cozai Luipeni,. Gavril'ă Grigore — Jiul
Petroşani, îosif Bădău — Jiul Petro­
şani;
FOTBAL. Centrul Lupeni — Cen­
trul Lonea 5—2; Centrul Vulcan —
Petroşani 3—0 (neprezenta-re). In fi­
nala s-au întîlnit Centrul Lupeni —
Centrul Vulcan 1—3 (1—0). Intrucît
echipa din Vuîean a folosit jucători
care nu activat în campionatul oră­
şenesc, meciul1 a revenit cn 3—0 echi­
pei centrului Lupeni
CICLISM, dna din. cele mai spec­
taculoase probe ale concursului a con­
stituit-o cea de ciclism. Gîştigătorii
probelor au fost Ioan KJss la juniori
(Minerul Lupeni), Ioan Faur la se­
niori pe bicicletele semicurse (Parîn-
gul Lonea) şi Martin S.-tocher la se­
niorii pe biciclete oraş (Minerul Pe-'
trila).
Iu cadrul concursului culluraPspof-
tiv cea mai bună comportare au avut-o
sportivii din Vulcan, Lonea şi Lupeni.
ST. RĂLOIU
corespondent
—OOO—
1 SEPTEM BRIE 1961
DEVA: Omul nu se p red a i
Generalul Della Rovere ; SIME-
RIA : Contemporanul secolului;
HUNEDOARA : Omul nu se pre­
dă ; PETROŞANI: Dragoste ;
Avionul pleacă la ora 9 ; ALBA
IWL1A : Zboară cocorii; Dra­
gostea te aşteaptă ; LONEA :j
Fiul. meu se însoară; BRAD
Portul fără apă; TE1UŞ: Cu
orice preţ ; HAŢEG: In pragul
fu rtu n ii; ORAŞT1E : Eroii vii
Avionul, pleacă la, ora. 9 jjj
SEBEŞ: Fiul meu se însoară f
ZLATNA: Portul fără apăF
ILIA : Veneţia, luna şi t u ;
APGLDUL DE SUS: Nu vreau
să mă însor.