Page 99 - 1961-08
P. 99
T«K- ¦* -rm rrm rn S O C I A L I S M U L U I Nf. 2078
Hotărirea C. 0. al F. 0. II. 8. U L T IM E L E Ş T IR I* U LT IM E LE ŞTIRI
şi a guvernului sovietic referitoare
aminarea temporară a trecerii in rezervă
a militarilor al căror serviciu expiră in 1S61
MOSCOVA (Agerpres). — C.C. al P.C.U.S. şi Consiliul
ÎTASS : C.C. al P.C.U.S. şi Con de Miniştri subliniază că u l t im e l e ş tir i « Ul t im e l e ş t i r!
siliul dfe Miniştri al U.R.S.S. au U.R.S.S., care promovează ac
adoptat o hotărîre referitoare la tiv şi consecvent o politică de
amînarea temporară, plnă la în pace şl coexistenţă paşnică, nu
cheierea Tratatului de pace cu
Fidel Castre despre planificareaGermania, a trecerii în rezervă
sş va lăsa abătută de pe această lucrările conferinţei R. Baevski : \ | ® g
cale prin nici un fel de amenin
infernafioiiafle
a soldaţilor, matrozilor, sergen ţări şi tentative dfe intirftidare. dezvoltării economice a Ctâlbei pentru Laos posibilitatea zborurilor cosmice
ţilor şi plutonierilor al căror Totodată, în hotărîre se arată că
(termen de serviciu expiră în a- puterile occidentale încearcă să HAVANA 30 (Agerpres) - tate economică a statului. Acest le iiiiigâ durata
nul 1961. transforme problema Tratatului
ae pace german şi a Berlinului TASS transmite : plan va fi discutat în toate între GENEVA 30 (Agerpres). M O SC O V A 30 (Agerpres}. - însă că rezistenţa organismului o-
Uniunea Sovietică, se arată în occidental înîr-un obiect de în Luînd cuvîntul la şedinţa de prinderile, cooperativele şi gospo După o discuţie de două zile TASS transmite : menesc la acţiunea unor aseme
hotărîrea publicată, nu poate să cercare a forţelor. dăriile de stat. în problema funcţiilor şi împuter nea factori nefavorabili este des
nu facă acest pas silit în condi încheiere a lucrărilor primei con nicirilor Comisiei internaţionale de După cum a declarat unui co tul de mare cu condiţia ca în
ţiile în care statele membre ale C.C. al P.C.U.S. şi Consiliul ferinţe naţionale pentru problemele Castro a ridiculizat afirmaţiile supraveghere şi control asupra in respondent al agenţiei TASS Ro- prealabil să fi fost. efectuate an
N.A.T.C. agravează în chip şi de M iniştri declară că, dacă în producţiei, Fidel Castro a spus că ziarului american „New York Ti terzicerii introducerii trupelor stră man Baevski, candidat în ştiinţe trenamente speciale.
iei situaţia internaţională, pro legătură ou semnarea Tratatului în perioada iniţială a revoluţiei în mes“ că în, Cuba ar exista o criză ine şi a personalului militar străin medicale, specialist în medicină
ferează ameninţări directe la a- de pace cu Germania imperialiş Guba nu existau planuri de dez de alimente. Imperialiştii încearcă în Laos, conferinţa internaţională cosmică; în urma zborului remar Rămînerea pilotului cosmonaut
'dresa U.R.S.S. şi celorlalte sta tii' vor încerca din nou să ne a- voltare economică a ţării. Pe a- să înfăţişeze ca realitate ceea ce ar pentru reglementarea problemei lao- cabil al pilotului cosmonaut sovie in Cosmos timp de peste 24 de
te socialiste, intensifică cursa tunci. în faţa revoluţiei stăteau al dori ei să fie, a declarat F. Castro. ţiene a hotărît la 29 august să în tic Gherman Titov a fost dove ore a adus, de asemenea, lumi
înarmărilor, aţîţă isteria răz tragă în viitoarea unui război, te probleme foarte importante: sărcineze comisia de redactare cu dită posibilitatea zborurilor cos nă în problema modului în care
boinică. sîntem ferm hotărîţi să termi crearea unui nou aparat de stat, In încheiere Fidel Castro a ex elaborarea unei formulări în aceas mice de lungă durată. influenţează asupra organismului
năm o dată pentru totdeauna cu înfăptuirea unei serii de reforme, pus principalele directive ale pla tă problemă, care să satisfacă toa omenesc modificarea alternării di
C.C. al P.C.U.S. şi guvernul forţele care generează .agresiu organizarea maselor. Acum, a spus nului de patru ani. El a vorbit, te delegaţiile, în vederea include După cum a subliniat Baevski, urne normale, înlocuirea rapidă a
sovietic exprimă speranţa că în nea, Amatorii de aventuri tre de asemenea, despre situaţia din rii ei ulterioare în acordul final. înapoierea cu bine pe Pămînt a „zilei“- şi „nopţii“. Datele culese
ţelepciunea va triumfa în rîndu- Castro, trebuie să rezolvăm sarci Brazilia, exprimînd convingerea că lui luri Gagarin, care a zburat arată că în aceste condiţii nu a
file cercurilor conducătoare din buie să ştie că dacă vor dfeclan- poporul brazilian va şti să iasă Cu acest prilej conferinţa a luat timp de Î08 minute, a dat un fost dereglată funcţionarea com
S.U.A., Anglia şi Franţa şi din şjf un război, în condiţiile nou nile planificării. In anul 1962 va din criza guvernamentală creată în considerare propunerea delega răspuns afirmativ la întrebarea plexă a sistemului nervos central
celelalte state occidentale, iar lui raport de forţe existent în de reacţiune şi de imperialismul ţiei sovietice ca formularea în a- despre posibilitatea zborurilor cos ul omului.
puterile occidentale nu vor ac prezent pe arena mondială, a- intra în vigoare planul pe patru american. ceastă problemă să ţină seamă de mice ale omului, dar rămînea des
ţiona în pofida voinţei popoa gresorii vor fi zdrobiţi. chisă problema reacţiei organismu Dacă în cursul celei de-a doua
relor vital interesate în menţi ani care cuprinde întreaga activi lui omenesc la rămînerea prelun perioade de revoluţie în jurul Pă-
nerea şi consolidarea păcii. C.C. .al P.C.U.S. şi Consiliul gită în condiţiile imponderabili mîntului, în timp ce T iiov lucra
de Miniştri consideră necesar să Ei?©®-®: tăţii. intens, pulsul lui era în medie
Amintind că politica U.R.S.S. fa măsuri trainice care să asi de 88, în cursul perioadelor de
!este o politică a păcii, C.C. al gure securitatea ţării. In hotă liste samm c următoarele trei principii: Comi Rămînea neclar, a arătat Ba revoluţie 8— 12, în timpul som
P.C.U.S. şi Consiliul de Miniş rîre se subliniază că a fost pro sia internaţională este datoare să evski, care va fi stabilitatea siste nului el era de numai 53—67,
tri declară : Uniunea Sovietică, vizoriu oprită reducerea forţelor întreprindă o anchetă în legătu mului nervos central al omului. O precizează Roman Baevski. Aşa
ca şi toate ţările comunităţii so armate, proiectată pentru acest mare importanţă capătă problema dar, încetinirea pulsului în timpul
cialiste, nu are probleme în re an, au fost în oarecare măsură ! ră cu aceasta ; comisia internaţio posibilităţii de a se suporta supra somnului, inerentă pămîntenilor,
laţiile cu alte state pe care ar sporite cheltuielile de apărare şî nală este datoare să acţioneze de solicitări pe porţiunea de coborîre s-a înregistrat şi la călătorul cos
'dori să le soluţioneze prin forţa au fost luate măsuri în vederea HAVANA 30 (Agerpres). nevoilor materiale şi culturale comun acord cu guvernul laoţian ; după o rămânere prelungită în mic.
armelor. Creşterii capacităţii de luptă a Prima conferinţă naţională trebuie să fie prevăzut rolul res
forţelor armate. pentru problemele producţiei, ca mereu creseînde ale cetăţenilor; pectiv al celor doi copreşedinţi ai condiţiile imponderabilităţii. S-a constatat, de asemenea, că
C.C. al P.C.U.S. şi Consiliul re şi-a încheiat lucrările la H a să pună bazele colaborării1dintre conferinţei de la Geneva. In cursul experienţelor, a arătat problema alimentaţiei în Cosmos
de Miniştri subliniază că pro Uniunea Sovietică, declară vana, a adoptat o rezoluţie în administraţie şi sindicate, dintre
blema reglementării paşnice cu C.C. al P.C.U.S. şî Consiliul dfe care se spune printre altele că tehnicieni şi muncitori. Baevski, oamenii de ştiinţă an nu este atît de serioasă cum se
Germania trebuie să fie soluţio Miniştri, nu va face nici o dată stabilit că după rămînerea în con
nată de comun acord, luîndu-se prima uz de arme, dar forţele ar E«®@®z diţiile imponderabilităţii, adică în credea pînă în prezent. In ceea
în considerare interesele legiti mate vor fi în permanenţă şi pe cursul coborîrii, animalele suportă
me ale tuturor părţilor. Noi, se deplin pregătite de Iuţită pentru începînd de la 1 ianuarie 1959 En Ecuador a avut loc mai greu efectul suprasolicitărilor ce priveşte încercarea sistemului
j índica în hotărîre, nu vrem să a da o ripostă nimicitoare ori decît după ce s-au aflat, în con
'dictăm nimănui condiţiile noas- cărui agresor. în pofida acţiunilor agresive ale Un mare miting de protest diţiile terestre. Acest fapt este le de comandă manuală a navei cos
tre. Dar în loc să examineze în- imperialiştilor, producţia naţio împotriva măririi impozitelor gat în linii mari de modificările mice, efectuată de Gherman Ti-
tr-un spirit constructiv propu Avem nevoie de pace. Întin nală a crescut într-un ritm fără în funcţionarea sistemului cardio tov, după cum a subliniat Ba
nerile sovietice, guvernele pute- dem o mînă prietenească popoa precedent, care depăşeşte de cî- vascular care lucrează cu un con evski, acest fapt atestă menţinerea
:rilor occidentale răspund prin relor S.U.A., Angliei, Franţei, capacităţii de muncă normale a
ameninţări_şi prin intensificarea teva ori creşterea producţiei în
preparativelor ne război. popoarelor tuturor ţă rilo r: sa
trăim în pace, să întăririi pacea. celelalte ţări din America La QUITO 30 (Agerpres). mîinile monopolurilor nord-ame-
Prin eforturile comune ale po-' tină. După cum transmit .agenţiile ricane şi înfăptuirea reformei a-
poarelor pacea poate fi apărată. de presă, la Guayaquil (Ecua grare. Participanţii la miting
Participanţii la conferinţă şi-au dor) a avut loc recent un mare
luat angajamenul ca pînă la miting la care au participat pes şi-au exprimat solidaritatea cu
Cuba revoluţionară. Pe nume
sfîrşiiul acestui an să lichideze te 4.000 de muncitori şi studenţi. roasele pancarte purtate de de
sum m ai mic de energie în con omului după rămînerea îndelunga
deficienţele din producţia şi re- La miting, care a fost organizat monstranţi se puteau citi cuvin diţiile imponderabilităţii. tă în condiţiile zborului cosmic
partizarea produselor; să îndfe- în semn de protest împotriva tele : „Giiba — da, yankeii —
Autorităţile de la Bonn plinească sarcinile de producţie măririi impozitelor, au participat nu 1“, „Trăiască Cuba“ ! Zborul maiorului Titov a arătat şi ale imponderabilităţii.
şi din Berlinul occidental urmăresc stabilite pentru acest an în sec conducători ai Partidului Socia
ruperea relaţiilor culturale cu R.D.Q. torul industrial şi cel agricol; să list din Ecuador, ai Uniunii Ti I n legătură cu mersul tratativelor
ia parte activă la discutarea de neretului Revoluţionar, ai Fede dintre Âdoula şl Gizenga
BERLIN 30 (Agerpres). în R. D. Germană sînt amenin către întregul popor a proiectu raţiei Studenţilor, precum şi
In ultimul timp, cercuri ofi ţaţi cu represalii crunte. Uniu- lui de plan pe 1962 şi să-l înde conducători ai Confederaţiei1 -— Coriiennia de presa a iui Vaienîin Ldburaa —•
ciale din Germania occidentală ifda a cerut organelor competen plinească; să îmbunătăţească muncitorilor din Ecuador. Cei ce
şi din Berlinul occidental în ţe să nu admită artiştilor din calitatea produselor; să urmă au luat cuvîntul au scos în e- STANLEYVILLE 30 (Ager adresată lui Adoula în care Gi menţionat, intre altele, rolul ex
deamnă la ruperea legăturilor R. D. Germană să dea repre videntă că vina pentru actuala pres). — TASS transm ite: zenga dezaprobă recentele de trem de abject al unor pondu-1
culturale dintre cele două state zentaţii în R. F. German? . rească TÎwicafea productivităţii situaţie economică a ţării revine claraţii făcute de ministrul A- călori ai autorităţilor O.N.tJ.,
muncii, avînd în vedere că sar La 28 august a avut loc la facerilor Externe, Bomboko, ca care caută să-şi aroge rolul da
7 ' ' din German1? ,’,Meues 'Deutschland“ a cina principală a revoluţiei so l’.lGhojjuiuriio'f LGlU-Unericane^; Stanleyville o conferinţă de pre- mediatori în tratativele dintre
publicat la 27 august interviul ci aliste constă în satisfacerea marilor latifundiari. Vorbitorii şif la care a luat cuvîntul Va re s-a pronunţat de fapt împo Adoula şi Gizenga pentru a fa
occidentală şi din Berlinul occi- pe care i l-a acordat H. Bent- au cerut naţionalizarea resurse lentin Luburna, şeful cancelariei triva politicii externe de neutra ce ca rezultatul lor să fie favo
' 'dental a pornit o campanie îm lor petrolifere, ale ţării care se primului vicepreşedinte al Con litate proclamată dfe Adoula şi
găsesc în momentul dfe faţă în siliului dfe Miniştri al Republi aprobată de parlamentul Con- rabil cercurilor imperialiste din,
ci; Congo, Antoine Gizenga. Occident, ceea ce, a spus el, con
potriva celor mai de seamă oa- zien, ministrul Culturii al R. D. goului. stituie un amestec grosolan în
m er' de cultură din R. D. Ger După ce a amintit că recent După cum vedeţi, a declarat treburile Congoului.
mană. Germane, în care sînt demasca Manevrele colonialiştilor portughezi Cyrilie Adoula, primul ministru
te acţiunile provocatoare ale au al Republicii Congo, a făcut o Luburna, Gizenga şi Adoula Luburna a declarat în numele
vizită la Stanleyville, Luburna lui Gizenga că primul vicepre
Senatorul Lipschitz din Ber torităţilor vest-germane. In ar- nu reuşesc să abată atenţia poporului a declarat că în timpul tratati menţin un contact strîns şi per şedinte al Consiliului de M inişJ
linul occidental, luînd cuvîntul ilpol se subliniază că asemenea angolez de la lupta sa dreaptă velor care au avut loc Gizenga manent. Ei se consultă prin te tri a! Republicii Congo inten
la München a cerut ruperea tu acţiuni întreprinse dfe Bonn şi şi Adoula şi-au exprimat năzu lefon şi corespondentă asupra
turor legăturilor culturale cu de autorităţile din Berlinul oc inţa reciprocă de a accelera li ţionează de acum înainte să nit
R. D. Germană, iar şeful său, chidarea crizei şi de a contribui celor mai concrete probleme de primească nici un document, nici
cidental, pot cauza prejudicii la pacificarea reală a tării. politică internă şi externă. O o comunicare sau propunere
serie de probleme au şi fost re transmisă de Adoula prin inter
primarul Brandt, a cerut spec grave culturii germane. „Ţelul LUANDA 30 (Agerpres). îi reieşit limpede din declaraţia Luburna a spus că la tratati zolvate. Altele se află în stadiul mediul O.N.U. Am stabilit un
tatorilor şi artiştilor vest-ger- In faţa rezistentei tot mai în- lui Moreira — guvernul portu ve s-a ajuns la un acord asupra rezolvării sau discutării. De a-
mani să boicoteze instituţiile tuturor acestor maşinaţiuni te-; dîrjite a patrioţilor .angolezi, ca ghez nu intenţionează decît să diferitelor probleme de politică ceea nu pot să nu provoace te contact permanent cu Adoula şî
culturale din Berlinul democrat. nebroase, a subliniat ministrul re luptă pentru scuturarea ju permanentizeze dominaţia sa în internă şi externă ale noului meri manevrele de culise avînd nu avem nevoie de amestecul re
Culturii al R. D. Germane, este gului colonial, autorităţile por guvern în scopul apropierii punc drept scop să împiedice tradu-’ prezentanţilor O.N.U. în relaţiile
Artiştii vest-germani care in de a crea obstacole în calea spre tugheze au hotărît să recurgă la aceste teritorii, refuzîndu-le drep telor dfe vedere diferite. Intr-o cerea în viată a hotărîrilor par noastre, a spus Luburna.
tenţionează să plece în turneu încheierea Tratatului de pace metode mai „abile“. După cţim tul la autodeterminare şi consî- serie de probleme, a remarcat lamentului congoiez. Luburna a
german“. Luburna, deocamdată nu s-a
realizat un acord reciproc, îrisă
Bandele de huligani vesf-berlinezi anunţă agenţia United Press In derîndu-le „definitiv“ parte inte tratativele continuă.
ternational, ministrul portughez grantă a Portugaliei. Invitînd
Totodată, a spus în continua
intensifică activitatea criminală al coloniilor. Adriano Moreira, portughezii să plece în număr re Luburna, considerăm necesar
a declarat la 28 august că gu cît mai mare în coloniile din A- să informăm opinia publică mon
frica, Moreira a declarat că a-
vernul său a adoptat o serie de ceştia „vor găsi acolo o verita dială că pînă în momentul de
bilă prelungire a ţării-lor“. faţă cei de la Leopoldville riu
BERLIN 30 (Agerpres). Gu toate provocările, a declarat hotărîri privind „asigurarea e- » 7_: Ajutorul acordat de ţările
După cum transmite agenţia controlorul, vest-berlinezii folosesc galităţii politice a populaţiei Ipocrizia asigurărilor de „e-. au adus la îndeplinire hotărî- prezintă avantaje considerabile
A.D.N., din fondurile senatului ca şi pînă acum acest mijloc de băştinaşe din teritoriile portu galit’ate“ date de guvernul por-:
vest-berlinez şi ale Ministerului de transport care este cel mai ieftin, gheze din Africa cu albii“ . Prin tughez este demonstrată de re riîe asupra cărora s-a căzut dfe
fa Bonn pentru problemele întregii în special în orele de vîrf vagoa presiunile trupelor coloniale por
tugheze în Angola. Forţele mili acord. Luburna a citit textul te
Germanii; condus de Lemmer, în nele sînt arhipline. aceste măsuri, însă — după cum tare portugheze din Angola —•
legramei în care Gizenga îl roa
Berlinul occidental s-au alcătuit =©®»»E LONDRA 30 (Agerpres). rile lagărului socialist oferă ajuto
bande de huligani care să se o- gă pe Adoula să-i comunice cum Ânalizînd caracterul ajutorului rul lor fără niciun fel de condiţii
pe care ţările lagărului socialist politice.
cupe de dezorganizarea funcţionării Săptămînalul „India“ îndeamnă transmite la 29 august agenţia sînt aduse la îndfeplinire hotărî-
normale a transportului feroviar France Presse —' au declanşat o şi ţările blocului occidental îl Un alt avantaj îl constituie fap
rile cu privire la confirmarea acordă ţărilor slab dezvoltate, co
urban. (Transportul feroviar urban puterile occidentale să semneze mentatorul diplomatic al ziarului tul că ajutorul oferit de statele so
se află sub administraţia autori generalului Victor Lundula în ;;Scotsman“ ajunge la concluzia că cialiste constă în primul rînd în
ajutorul acordat de ţările lagărului construcţii capitale, în timp ca
tăţilor R.D.G.). Agenţia menţlo- Tratatul de pace cu Germania vastă operaţie în regiunea Sierra funcţia de comandant suprem banii oferiţi de Occident, deseori;
riează declaraţiile unor funcţionari de Canda, Cu participarea unită socialist prezintă avantaje conside !?intră în buzunarele clasei guver
de la căile ferate despre nelegiu DELHI 30 (Agerpres). Germaniei şi asupra reunificării; ţilor de paraşutişti împotriva al armatei naţionale congoleze, rabile.
irile comise de aceste bande. nante“.
cu privire la încredinţarea func Autorul scrie că în timp ce Comentatorul scrie că ajutorul
Controlorul Horst Wittenhagen a Intr-un articol de fond săptă care în actualele împrejurări sînt patrioţilor angolezi. Occidentul oferă ajutor „deobicei
ţiilor de ministru al Apărării şi în schimbul unei colaborări mili Occidentului axe un efect mai mic
declarat ziariştilor că huliganii I au mînalul ;,India“ îndeamnă puterile cu neputinţă“. Manevrele şi promisiunile gu tare sau politice intr-o formă sau şi se bucură de o popularitate con
alta“, în schimbul promisiunii de siderabil mai mică în ţările Asiei
atacat şi l-au bătut crunt, rănin- occidentale să semneze Tratatul de Subliniind în încheiere că în vernului portughez nu reuşesc a i se pune la dispoziţie baze, ţă- şi Africii decît ajutorul acordat
Germania „situaţia a devenit ex de ţările lagărului socialist.
du-1. După cum a declarat un alt pace cu Germania. trem de primejdioasă, autorul scrie să abată poporul angolez de la
funcţionar de la căile ferate, una Săptămînalul subliniază „că pu că pentru însănătoşirea acestei si lupta sa dreaptă, care în ulti
din provocări a avut loc imediat tuaţii „primul pas ar fi semnarea mele zile a luat o amploare şi
după mitingul la care a luat cu terile occidentale nu au acordat tratatului de pace şi transformarea mai mare. Pe şoseaua Quitexe
vîntul vicepreşedintele S. U. A.j niciodată suficientă atenţie proble
mei semnării tratatului de pace“
Johnson. 80 de mercenari au în şi că ele ;,resping orice propunere Berlinului occidental întn-un oraş — Carmona, anunţă agenţia de reprezentant în O.N.U. a-
cercat să împiedice pe pasageri să cu privire la reglementarea paşnică liber, neutru, demilitarizat. Rusia a France Presse, au avut loc mai depţilor lui Gizenga. Lupia populafiei
ia loc în vagoane şi au distrus a problemei germane, deşi nu pot propus tratative pe această bază. multe ciocniri între trupele colo Luburna a făcut cunoscut zia din Rhodesia de nord îm potriva
ipobilierul din localul staţiei de prezenta nici un fel de propuneri Occidentului nu-i rămîne decît niale şi patrioţii înarmaţi care
<$le ferată; de asemenea; ei au pfoprii, în afară de faptul că in au atacat un detaşament portu riştilor textul telegramei adre colonialiştilor ia a m p lo a re
atacat pe pasageri. sistă asupra „autodeterminării“ să-şi dea seama cît de înţeleaptă ghez. Au avut loc de asemenea sate de Gizenga lui Adoula.
este această propunere“. „Concomitent cu luarea măsuri
ciocniri în apropierea localităţi lor faţă de Mobutu, după cum
Scurte ştiri-Scurte ştiri-Scurte ştiri lor Bembe, Zala, Ambriz etc. ne-am înţeles la Stanleyville, — LUSAKA ?>0 (Agerpres). în grabă un contingent în pro-:
După cum recunoaşte agenţia scrie Gizenga — este necesar să vincia de nord-vest pentru a înă
® PARIS. Ia cadrul consfătui special. Această vizită face parte iuţie în care se cert lichidarea portugheză „Lusitania“, continuă fie înlăturaţi din armată toţi Lupta armată a populaţiei din buşi lupta populaţiei africane. In
atacurile împotriva localităţii soldaţii şi ofiţerii care sînt îm- Rhodesia de nord împotriva do acelaşi timp, în nordul provin
minaţiei colonialiste engleze ia o ciei Luapala s-a trecut la crin-
amploare din ce în ce mai mare.
rii preşedinţilor grupurilor par- din seria de provocări organiza faimoasei comisii a Camerei Re Mucaba care este înconjurată de potriva unităţii ţării“. Luburna Potrivit unor ştiri din Lusaka, cene represiuni împotriva pa-'
jţafnentare s-a hotărît convocarea te de guvernul de Ia Bonn pen prezentanţilor pentru cercetarea răsculaţi. a citit de asemenea telegrama ciocniri serioase au avut loc în trioţilor. Peste 27 de africani din
înainte de termeni a parlamentu tru agravarea încordării în pro activităţii antiamericane din :»?> ' ultimele zile în regiunea de nord- această regiune au fost arestaţi
blema Berlinului occidental. cauza conţinutului ei antidemo vest, situată la graniţa cu An de către autorităţile coloniale,
lui pentru discutarea).problemelor
H răneşti1. Parlamentul va fi con ® WASHINGTON. In cadrul cratic. S.E.A.T.O. îşi verifică balamalele... gola. Patrioţii africani au dat învinuiţi de a fi participat la răs
vocat la 12 septembrie în loc de La Congresul Asociaţiei Na foc şi au scufundat un vas en coala care a avut loc cu zece zile
ji octombrie cînd urma să-şi reia unei conferinţe de presă, minis ţionale a Studenţilor din S.U.A. glez pe fluviul Zambezi. Ei ,au în urmă.
wctivitateai. Observatorii politici trul Muncii al S.U.A., Goldberg, care se desfăşoară la Madison LONDRA 30 (Agerpres). peraţiunilor maritime de debar dat de asemenea foc unor case K, Kaunda, liderul Partidu
'din Paris consideră această ho- a făcut cunoscut că în luna au (statul Isconsin), participă a- Corespondentul din Manila al care. Aceste manevre vor dura din această regiune aparţinînd lui unit al independentei naţio
ţărlirc drept un succes al ţăranî- gust în Statele Unite existau proape o mie de delegaţi din 388 agenţiei Reuter anunţă că în a- 10 zile. colonialiştilor. La Lusaka pa nale, a adresat tuturor africani
pr care desfăşoară de mult timp 4.542.000 şomeri faţă de 3.788.000 de colegii şi universităţi. nul 1962 vor fi organizate o se Totodată în Tailanda vor a- trioţii africani au aruncat în aer lor din Rhodesia dfe nord o scri
lupta pentru îmbunătăţirea si în aceeaşi perioadă a anului tre rie de mari manevre militare vea loc manevre ale aviaţiei tac o uzină electrică, iar în provin soare în care condamnă autori
tuaţiei lor şi au declarat că sînt cut. In prezent 6,9 la sută din • TOKIO. La 29 august cu ale tarilor blocului S.E.A.T.O; tice care vor dura o săptămînă. cia nordică unde de mai bine de tăţile britanice care tratează
Ijolărîţi să obţină satisfacerea numărul total al muncitorilor nu noscutul pictor japonez Kagai „cu scopul de a îmbunătăţi co Operaţiunile vor fi efectuate în trei săptămîni se desfăşoară o populaţia africană ca pe un po
revendicărilor lor. au de lucru. Kono a făcut o vizită la amba operarea dintre forţele armate strînsă colaborare cu forţele teJ aprigă luptă anticolonialistă, au por cucerit. El a cerut africani-*
I sada U.R.S.S. din Japonis. Bl a ale membrilor acestui pact“. restre. fost distruse încă două poduri lor să respingă în mod catego
® BERLINUL OCCIDENTAL, • NEW YORK. Congresul a- oferit pentru cosmonautul Gher Ambasada americană a făcut In perioada aprilie-mai 1962 importante. ric propunerile constituţionaîal
i fn seara zilei de 29 august, Hein- nual al Asociaţiei Naţionale a cunoscut că în perioada februa Autorităţile colonialiste au britanice precum şi planul cold-
f Wch Liibke, preşedintele R. F. Studenţilor — cea mai mare or man Titov un tablou executat de rie—martie 1962 vor avea loc în în Marea Chinei de sud vor a- nialiştilor de a crea o Federaţie
ganizaţie studenţească din Sta dînsul infăţişînd muntele Fuji Filipine manevre comune pentru vea loc manevre maritime mili luat măsuri grabnice pentru a-şl
Germane, a sosit în Berlinul oc- yama, pe care japonezii îl con tare care vor dura 2—3 săptă- înlări poziţiile militare în aceas
ţ Wdental pe bordul unui avion tele Unite — a adoptat o rezo- sideră simbolul păcii. pregătirea trupelor în vedferea o- mlni. tă regiune. Astfel ,a fost trimis a Africii Centrale.
Deva Redacţia şî administraţia -ziarului: $tr. 6 Martie ar.-9. Telefon: 188; 189 ; ?5, Taxa plătită în numerar conform aprobării' Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263,320 din 6 'noiembrie 1949. —• Tiparul !!6 August“ — Petroşani