Page 10 - 1961-09
P. 10

DIM U /7 SOCIALISMULUI                                                                                                                          Nr. 2081

                                                                                                                                                                                                                                         '^WFTU          JtJJn S tnmn-;gfjjyj -.1«v.i m »-"«Sti/iUiAcu-iaaifiKOawjwgg

       IM» a c tiv ita te a                                                                                                                                                                                                6 » îi
organizaţiilor de partid
                                                                                                                                                                              '/—1/—'/—>/—»t— —h—>r—>i—

rn cadru] întreprinderii forestiere felul în care s-au îndeplinit angaja­                                                                                                     La Pâdurenî                                  să merem să vă arăt cîteva gală care ar fi putut stirni

din oraşul Hunedoara — ne mentele luate de către membrii şi can­                                                                                                              T recuse mai bine de o ju ­ cioplituri şi să vedeţi şi cum invidia oricărui meşter giu­

scrie iov. loan Radovici, secre­ didaţii de partid în întrecerea socialistă                                                                                                   mătate de eră de cînd se lucrează...                                                 vaergiu. In mijlocul rondelei,

tar al Comitetului orăşenesc P. M. R. şi măsurile ce trebuie aplicate pentru                                                                                                  Nmaşina se lupta cu panta in                 e-a arătat meşterul co- care delimita partea superi­
                                                                                                                                                                                                                            dorişti de bici, fuse, teci oară a furcii, tinărul meşter
Hunedoara — se desfăşoară o susţi­ continua îmbunătăţire a indicilor de                                                                                                       serpentină, să ajungă mai

nută muncă politică de masă. La ex­ utilizare a agregatelor şi a calităţii                                                                                                    grabnic în Muncelul Mare. in pentru cuţite, toate incrustate popular şi-a pus o formă de

ploatările cele mai îndepărtate au loc oţelului laminat. Mulţi dintre partici­                                                                                                jur, dealurile mărginaşe ale adine şi legate în cositor. Âm suflet: steaua cu 5 colţuri.

In ud periodic schimburi de experi­ panţii la această adunare ca tovarăşii

enţă, cu prilejul cărora muncitorii frun­ Virgii Gîrlan, Petru Doja, Vasile furca,                                                                                            văii cMor două Muncele işi privit cu luare aminte cum Prietenul lui ne privea cu
                                                                                                                                                                              dezvăluiau cu dărnicie frum u­ înfăşură strîns în hîrtie par­ mindrie...
taşi fac expuneri asupra metodelor lor Victor Martin şi alţii, au făcut propu­

de lucru. Un asemenea schimb de ex- neri preţioase pentru îmbunătăţirea                                                                                                       seţile. Peste puţină vreme, ur­ tea încrustată a codoriştei, aşa

perinţâ a avut loc la parchetul Răşi­ muncii Pe baza discuţiilor purtate s-a                                                                                                  cuşul se îndulci, iar pădurea, fel incit incrustăturile să de­ S o c o te a la d e -a casa.,.

narul şi la depozitul final.                botărît să se intensifice munca în ve­                                                                                            treptat, făcu loc lanurilor Şi               vină nişte canale, iar partea
                                                                                                                                                                              păşunilor. In vale, se zăreau                de sus a hîrtiei c re depăşea
Agitatorii,. îndrumaţi îndeaproape de derea creşterii indicilor de utilizare a                                                                                                stîne şi ici-colo, grupuri de                capătul lemnului să devină                 ...nu se potriveşte cu cea
                                                                                                                                                                              păăureni în costumele lor pi­                „oală de turnare“ pentru cosi­          din tîi'g.
către organizaţia de partid, desfăşoară agregatelor, astfel îneît să se poată                                                                                                 toreşti, lucrlnd de zor.                     torul topit care, asemenea ar­
                                                                                                                                                                                                                           gintului viu, se strecura prin                 ăţania de la Orăştioara
de asemenea o muncă temeniră în lamina efectiv pe fiecare oră cel puţin                                                                                                          Primele case ne dădură de                 incrustaturi „legînd“ băţul în                  de Sus a confirmat în­
                                                                                                                                                                              ştire că am ajuns în sat. Unde               fîş1i luminoase de metal. Intre         ţelepciunea proverbului. La
rindul muncitorilor forestieri, ovarăşi 40 lingouri în loc de 30 cit se reali­                                                                                                locuieşte Cosma Covan, depu­                 timp Aurică, şoferul, explica           Orăştioara, trebuia să dăm de
ca uheorghe Răchieru, Simion Ticula, zează în prezent. In această privinţă                                                                                                    tatul satului, am aflat de la                                                        urma creatoarelor frumosului
                                                                                                                                                                              un copil:                                    NO TE DE DR UM                          costum de Orăştie. , Plecase­
Viorel Rădos, Romulus Goţiu şi alţii, s-au prevăzut de asemenea măsuri de                                                                                                                                                                                          răm înarmaţi cu cîteva nume
                                                                                                                                                                                — Mai şuş, peşte drum de                   „fătucăi“ care se îmbrăcase iii         de femei care ne-ar fi putut
organizează deseori convorbiri cu mun­ îmbunătăţire a muncii colectivului de                                                                                                  şcoală !                                     costumul de sărbătoare, din ce          oferi costumele dorite. Dar, la
citorii în cadrul cărora se discută des­ muncitori care deservesc cuptoarele                                                                                                                                               cauză motorul de bicicletă al           Orăştioara era nedeie. In faŢa
                                                                                                                                                                                Acolo, peste drum de Şcoală,               tatălui ei nu „trăgea“ bine.            căminului cultural, tineri şi
pre exploatarea în mod raţional a par­ adînci de încălzire a lîngourilor.                                                                                                     ne-a întîmpinat o femeie înal­               Nu se ştie dacă fata a înţeles          vîrstnici, localnici şi din îm ­
                                                                                                                                                                              tă, vioaie şi... curioasă:                   că „bujia era ancrasată“, dar           prejurimi, se avlntaseră în iu­
chetelor, îndeplinirea sarcinilor de pro­          k                                                                                                                                                                       un lucru e sigur: şoferul, ca           reşul unei invirtite. Ion Ină-
                                                                                                                                                                                 — Z)a’ de ce-l căutaţi ?                  şi noi toţi de altfel, nu vă­           şescu, directorul căminului cul­
ducţie etc. Un accent deosebit s-a pus      La redacţia ziarului ne-a sosit de                                                                                                'Aha, poate pentfu meşteşugul                zuse niciodată un costum                tural, aflînd care este scopul
pe organizarea muncii cu cartea. In               curînd şi o scrisoare de la tov.                                                                                            lui...                                       pădurenesc mai frumos.                  vizitei noastre ne-a informat
                                                                                                                                                                                                                                                                   că pe la case nu vom mai. găsi
acest scop au fost organizate biblio­              Constantin Ciociu, instructor te­                                                                                            Pe semne că nu eram primii                                                         pe nimeni, lucru confirmat şi
                                                                                                                                                                              care-l căutam pe meşterul                                                            de liniştea ce domnea in res­
teci la fiecare gură de exploatare. In ritorial al Comitelului raional P.M.R.                                                                                                 Cosma, pentru ciopliturile lut                                                       tul satului. Toată lumea era
                                                                                                                                                                              măiestre.                                                                            la cămin.
prezent, peste 150 de muncitori sînt ci­ Sebeş.
                                                                                                                                                                                — E dus la coasă mai de
titori permanenţi ai cărţilor existente     In comunele în care lucrez ca In­                 Setea de cultură a oamenilor muncii este satisfăcută şi                         vale, da’ oi mina fata să-l
                                                                                         prin numeroasele biblioteci volante organizate la locui de muncă.
în aceste biblioteci, A crescut în ulti­ structor teritorial, ne scrie tov. Con­
                                                                                              Biblioteca volantă din secţia metalurgie a Uzinei metalo-
mul timp dorinţa muncitorilor de a se stantin Ciociu, se fac în aceste zile              chimiee din Zlatna, numără, de ia începutul anului, 116 cititori

obona la diferite zia­                                intense pregătiri în               cu circa 200 cărţi citite. Responsabilul acestei biblioteci este
                                                                                         tovarăşul Ştefan Vec. Iată-1 in fotografie distribuind cărţi unui
re şi publicaţii. Tn                               vederea campaniei                     grup ’de muncitori.

exploatările forestiere  Scrisori sosite           agricole de toamnă.
există peste 500                                   Comitetul comunal

de abonaţi la ziare­               la red a c ţie  de partid Doştat a
le „Scînteia“, „Dru­                               analizat de cu­

mul socialismului",                                rînd în cadrul unei                   Pentru vistor vom munci

„Muncitorul fores­                                    şedinţe lărgite fe­

tier" etc. In fiecare lună, timp de două lul cum s-au îndeplinit sarcinile în pe­                                                                                             cheme-ncoace; plnă atunci,                   in C lo p o tiva                            — Costume ? P riviţi!

zile, caravana cinematografică se de­ rioada muncilor agricole de vară şi                                   şi mai bine                                                       eu sic, să veniţi în casă.                                                              Pe Ungă noi, trecea cu mers
                                                                                                                                                                                Nu ne-am lăsat îmbiaţi a                                                           de ciută o adevărată „lele de
plasează la gurile de exploatare unde măsurile ce trebuie luate pentru buga                                                                                                                                                A ici, pe învăţătorul Ion               la Orăştie“.
                                                                                                                                                                              doua oară. Ne-am aşezat şi-am.                       Radu l-am găsit fără
prezintă filme în faţa muncitorilor fo­ desfăşurare a însămînţărilcr de toam­            Gu GÎtva timp          ADRIAN COSTA          comune şi au                            început să iscodim:                          multă greutate. El ne-a con­              — Stai puţin !
                                                                                                                                                                                                                           dus la moş Muntean. Dar                    — ?!
restieri. Gu rezultate bune în munca nă. Pe baza planului de măsuri care                 în urmă, în- vicepreşedinte al Statului sprijinit în mod                               — Frumoasă cămaşă porţi,                   acesta era plecat la stină.                O poză, încă u n a ; numele
                                                                                                                                                                              mai al şi altele la fel ? Mai                  — Nu-i nimic, am să vă                fe te i: Băcioarnă Cornelia din
politică de masă s-au folosit gazetele a fost elaborat cu acest prilej s-a şl            tr-o şedinţă lăr­      popular raional Ilia  concret activita­                       coşi şi-acum? De la cine ai                  conduc la cei doi ciraci al             Dîncvl Mare.
                                                                                                                                                                              învăţat să alături aşa de fru­               moşului şi tot n-o să vă pară
de perete, agitaţia vizuală etc.            început munca. Pentru a se desfăşura         gită a Comite­                               tea la sate. Ga                         mos culorile ?                               rău că aţi venit pe la noi —                              "A-
                                                                                                                                                                                                                           ne îmbuna învăţătorul.                    Cîteva zeci dintre cele mai
Munca politică de masă scrie de cu succes campania însăminţărilor de                                                                                                            Gazda, lelea Valeria, ne-                    — Al doilea cirac al moşu­            izbutite obiecte ale creatori­
                                                                                                                                                                              aduce din odaia de oaspeţi                   lui Muntean, Ivancu Miron,              lor populari din regiunea noa­
asemenea tov. loan Radovici a avut toamnă, s-a trecut la reviziuirea fie­                tului executiv al Sfatului popu­ urmare a acestor măsuri s-au                        cămăşi, cojoace, brăcire, o-                 aduse un pachet lung şi sub­            stră au luat drumul expozi­
                                                                                                                                                                              prege, balţuri, mărgele şi... ex­            ţire de-l puteai cuprinde in­           ţiei bienale republicane de
o mare influenţă asupra îndeplinirii cărui atelaj. Apoi, atelajele au tost               lar regional Hunedoara, s-a obţinut şi rezultatele scontate.                         plicaţii : „:Zestrea fetelor la              tr-o palmă. Ne-a privit pe              artă populară deschisă de cu­
                                                                                                                                                                              noi, în păăurime, îi hărnicia,               rină. apoi a început să des­            rînd la Bucureşti. Costumele
sarcinilor de producţie. In acest au de repartizate pe brigăzi şi echipe. A fost         analizat activitatea desfăşura­ Astfel, campania de întreţinerea                                                                  facă, cu atenţie, învelişul de          pădureneşti ale Valeriei Covan
                                                                                                                                                                              iar hărnicia se măsoară şi                   hîrtie.                                 şi Aurel Ticula, încrustaturile
exemplu, colectivul de muncitori, teh­ intensificat transportul gunoiului la             tă de către sfaturile populare culturilor s-a desfăşurat în con­                     după numărul cămăşilor, după                                                         in lemn ale lui Cosma Covan.
                                                                                                                                                                              frumuseţea lor“.                               Erau acolo două furci şi o            Anton Pogan, Lămănar Nico-
nicieni şi ingineri din cadrul acestei câmp. Zilnic, colectiviştii transportă            în cea de a IT-a etapă a între­ diţii bune, executîndu-se lucrări                                                                 bîtă de alun. Ne-a atras aten­          lae, cojocelul înfundat lucrat
                                                                                                                                                                                — Noroc b u n !... ne tăie                 ţia furca din lemn de paltin.           de Filimon Firidon, cavalul şi
întreprinderi şi-a îndeplinit şi chiar peste 250 tone. Incepînd din ziua de              cerii : 1 Mai — 23 August. Cu de calitate şi la timp.                                vorba gospodarul chemat aca­                 Nu se deosebea de obişnui­              fluierul pirogravate de meşte­
                                                                                                                                                                              să din toiul cositului. îmi spu­             tele „furci de Clopotiva“, a            rul Cernat Nicolae, ţesături, ale
şi-a depăşit prevederile planului la toţi t septembrie s-a trecut de asemenea            acest prilej, Sfatului popular O altă problemă, care a stat                          se fătuca pe drum că aţi venit               căror formă aduce mult cu               harnicelor colectiviste din O-
                                                                                                                                                                              de la Deva pentru lucruşoa-                  cea a „coloanei lui Brîncuşi“.          răştioara, ceramica de la Obir-
Indicii şi la toate sortimentele.           la selecţionarea seminţelor.                 raional Ilia i s-a acordat ..Dra­ în atenţia comitetului executiv                    rele mele. Nu de multă vreme
                                                                                                                                                                              am dat unor tovarăşi de Ici
k •k                                                                                     pelul de sfat popular fruntaş al sfatului popular raional în                         Institutul Romln pentru Rela­

D e la tovarăşul Gjaiay Sigismund,          E'mii Greţu, corespondent al ziaru­          în muncile agricole“.                    această perioadă a fost pre­
         director al cabinetului de partid           lui nostru, ne-a scris zilele tre­
         din Sebeş, am primit vestea că             cute despre unu! dintre tovară­      Pentru lucrătorii Sfatului gătirea şi desfăşurarea campa­
în toate organizaţiile de partid din sa­    şii săi de m uncă: manevrantu! Luca
tele raionului s-a terminat selecţiona­     * azăr, candidat de partid.                  popular raional Uia, ca şi pen­ niei de seceriş, treieriş şi a ară­
rea propagandiştilor şi cursanţilor în         .. De cîţiva ani, ne scrie corespon­
vederea deschiderii noului an de învă-      dentul, de pe panoul de onoare a| sta­       tru toţi oamenii muncii din ra­ turilor de vară. Datorită mun­
ţâmînt. In fiecare organizaţie de bază      ţiei Simeria-triaj este nelipsit numele
P.MR. selecţionarea cursanţilor s-a fă­     tovarăşului Luca Lazăr. El nu este de        ion, aceasta a însemnat un sti­ cii depuse, s-a reuşit ca şi
cut pe baza discuţiilor purtate cu mem­     mult ceferist. In vara anului 1055 a
brii şi candidaţii de partid. In acest      urmat o şcoală de calificare şi apoi a       mulent deosebit, un imbold spre această campanie să fie dusă
an. în satele raionului vor funcţiona       fost repartizat ca manevrant ia staţia
23 cercuri de studiere a Statutului         6.F.R Simeria-triaj. Cu timpul, tov.         noi realizări- Cetăţenii de la bun sfîrşit în timpul nece­
P. 4.R., 33 cursuri serale anul I şi II     Luca Lazăr s-a dovedit a fi un tînăr
şi 27 cercuri de studiere a Istoriei        priceput şi harnic. Pentru munca lui         pe cuprinsul întregului ra­ sar. Recoltarea păioaselor de
P.M.R. In unele sate se vor organiza        a Fost mereu evidenţiat. Organizaţia de
de asemenea cicluri de conferinţe. In       partid a luat în discuţie cererea Iui de     ion, antrenaţi de depu­ pe cele aproape 10.000 ha. a
vederea bunei desfăşurări a învăfă-         a fi primit în rindul candidaţilor de
mîutului de partid, Comitetul raional       partid. Bucurîndu-se de stima tuturor        taţi, au muncit cu o deose­ fost făcută în termenele stabi­
P.M.R. Sebeş a luat măsuri de a se          tovarăşilor, ca rezultat al muncii des­
                                            făşurate şi rezultatelor obţinute, tov.      bită însufleţire în întreaga a- lite. Paralel cu acţiunea de re­
organiza în aeesle zile cursuri de pre­     Luca Lazăr a lost primit în rindul
gătire a propagandiştilor.                  candidaţilor de partid. In prezent sar­      ceasta perioadă. Pentru a asi­ coltare au fost luate măsuri de                       ţii Culturale cu Străinătatea, Partea mediană a furcii aduse şa şi Săsciori, reprezintă cu
                                            cinile ce i se încredinţează le îndepli­
                    -/r                     neşte de fiecare dată aşa cum trebuie.       gura succesul muncii noastre, efectuarea arăturilor de vară pe                       vreo cîteva şi-am auzit cum asemănătoare unei nervuri de cinste bogatul folclor plastic
                                            O rodnică activitate are ma' ales ca
Despre activitatea comuniştilor de          difuzor voluntar al presei de partid.        comitetul executiv al sfatului o suprafaţă de 6.500 ha.                              c-or plecat peste hotare. Dar frunză, era încrustată cu o mi­ liunedorean.               p. EIJGFN
         la laminorul bluming al G. S.      De asemenea. în producţie, el reali­
                                            zează succese de seamă.                      popular raional, sub îndruma­ Succese importante au fost
         Hunedoara am primit informaţii
de la tov. Octavian Palcău, secretarul         Gu asemenea tineri — scrie mai de­        rea directă a comitetului raio­ obţinute de către oamenii mun­
organizaţiei de bază P.A1.R.                parte tov. Emil Creţii — colectivul de
                                            muncă ai slabei Simeria-triaj se poa­        nal de partid, şi-a întocmit un cii de pe raza raionului Ilia
   De curînd, ne scrie tov. Octavian        le mîndri.
Palcău, a avut loc adunarea generală                                                     plan de măsuri în care au fost în creşterea şeptelului, asigura­                     L ia merge la grădiniţă,,,
a organizaţiei de bază din secţia lami­
                                                                                         prevăzute sarcini concrete în rea bazei furajere, ridicarea de
norului hlurî mg. S-a luat în discute
                                                                                         toate domeniile de activitate. adăposturi pentru animale etc.

                                                                                         Pentru urmărirea îndeaproape Acestea sînt o parte din rea­                             — Unde-i Lia ? îşi întrebă                 cap... Am lăsat-o mai tot tivi              teni, and îşi intîmpină părin­
                                                                                                                                                                              bărbatul soţia cînd se întoarse              pul singură prin curte, cu pă­              ţii. Fiindcă Lia nu mai este
                                                                                         a modului cum se îndeplinesc lizările obţinute de către ţăra­                        seara de la cîmp.                            sările, vitele... Ii lipsesc copiii...      singură... Ea poate povesti acum
                                                                                                                                                                                                                           Tinjeşte. La anii ăştia toată               că-i sînt prieteni, şi Marioara
                                                                                         aceste sarcini, precum şi cele­ nii muncitori din raionul Ilia                         — Doarme 'de-acum...                       ziua s-ar zbengui ca un ied...              şi Sandu Haţegan şi Leonora
                                                                                                                                                                                — Ce-a mai făcut azi ? A                                                               Marcu şi Lenuţa a lui Nerme-
                                                                                         lalte, prevăzute în planurile co­ în cea de-a Il-a etapă a între­                    avut cu cine să se joace ?                     — Da... Trebuie să avem mai               zan, Lucreţia lui Cornea sau
                                                                                                                                                                                                                           multă grijă de copil.                       fata lui Todor, pe care o chea­
                                                                                         mitetelor executive ale sfaturi­ cerii dintre sfaturile populare.                      — Nu prea... Eu am fost nă­                                                            mă ca şi pe ea, Lia.
                                                                                                                                                                                                                             — Dar cum ? ! Muncile la
                                                                                         lor populare comunale, membrii Faptul că am primit drapelul                          pădită de treburi plnă peste                 cîmp sînt In toi...

                                                                                         comitetului executiv al sfatului 'de fruntaşi ne obligă să mun­

                                                                                         popular raional, inginerii, teh­ cim cu şi mai multă perseve­

                                                                                         nicienii etc.. s-au deplasat la rentă în campania de toamnă.

                                                                                                                                                                                                                           De parcă ar fi vrut să răs­ — Azi am învăţat jocurile

„Pentru piinea de cea mal bună calitate“                                                                                                                                                                                   pundă frămîntărilor celor doi „Tractoriştii“, „Şoarecele şi pi­
                                                                                                                                                                                                                           soţi, chiar a doua zi, la sediul sica“ şi altele — povesteşte ea
                                                                                                                                                                                                                           G.A.C. din Turdaş se anunţa: Intr-o seară.

Măsuri concrete, operative                                                                                      Cu ajutorul noilor reţete                                                                                    — Toţi cei care au copii de                 — Vai ce mlncare bună ne-ct
                                                                                                                                                                                                                           virstă preşcolară pot să-i înscrie          gătit azi nana Lazăr Letiţia,
                         şi eficiente                                                      Cînd m-am reîntors de ia con­          mari iar timpul regimului teh­              ridicăm necontenit pregătirea                la cursurile grădiniţei sezonie­            bucătăreasa grădiniţa' ! — spu­
(Urmare din pag, t-a)                                                                                                             nologic de fermentaţie şi coa­              profesională. Fermentaţia, tem­              re, deschisă pe lingă şcoala de             ne în altă seară.
                                            tria de panificaţie. Realizarea              cursul pe ţară al brutarilor, to­        cere au fost substanţial îmbu­              peratura sau coacerea, care la               7 ani. Părinţii pot lucra liniş­
                                                                                         varăşii mei de muncă m-au                nătăţit. Acum noi lucrăm pe                 prima vedere ar părea simple,                tiţi la cîmp. Copiii vor fi bine              — Azi am învăţat poeziile
în colaborare cu organele Sfa­              măsurilor elaborate, intensifica­            asaltat cu întrebările. Majori­          3 faze, respectiv pe lingă fa­              includ însă multe „necunoscu­                îngrijiţi de educatoarea Alupt              „Masa la cămin“ şi „Sfatul ju­
tului popular regional, a ana­              rea întrecerii socialiste avînd              tatea acestora se refereau, mai          zele maia şi aluat s-a intro­               te“. Rezolvarea cu succes a a-               Olimpia. Vor învăţa diferite de­            căriilor“.
                                            ca obiectiv calitatea, aplicarea             ales, la una şi aceeaşi proble­          dus o fază nouă, prospătura.                cestora o dă numai măiestria                 prinderi practice, jocuri, clnte-
lizat condiţiile existente ia locu­         în mod creator a învăţăminte­                mă : „Cum stăm cu reţetele“.             Fermentaţia în limita noilor pa­            în meserie.                                  e e ; vor fi bine hrăniţi, după-              — ştiţi că pot să desenez
rile de producţie şi a indicat              lor desprinse efin concurs, a                Povestindu-le apoi că este vorba         rametri face să se creieze un                                                            amiază vor ţi obligaţi să se                steagul nostru ? L-am şi colo­
cele mai potrivite măsuri în                concluziilor şi sarcinilor ce iz­            de aplicarea unor noi reţete             complex de arome ce influen­                  Iată dar de ce mi-am pro­                  odihnească în dormitoarele pre­             rat : roşu, galben, albastru... Am
funcţie de specificul fiecărei              vorăsc din scrisoarea Comitetu­              tehnologice, mult îmbunătăţite           ţează pozitiv asupra calităţii              pus ca şi de acum înainte să                 gătite pentru ei. Totul e gra­              învăţat şi un cîntec despre pa­
unităţi, măsuri care au fost in­                                                         celor de pînă acum, ei s-au              pîinii.                                     studiez alături de tovarăşii mei             tuit. Alimente, rechizite, mo­              trie. Ascultaţi-l ?
                                            lui Central al P.M.R., sînt che­             bucurat din toată inima.                                                             de muncă bogatele învăţămin­                 bilă etc., asigură grădiniţei chiar
cluse în planurile unităţilor res­                                                                                                  Dar, reţeta ca atare, ori cit             te reieşite din concursul pe ţară            gospodăria colectivă..                        Se poate oare să nu-l asculte?
pective.                                    zăşia obţinerii de noi succese                 Aplicarea reţetelor reieşite           ar fi ea de bună, nu rezolvă to­            ai brutarilor şi să le aplic cit'                                                        Şi cit ar fi de obosiţi, părinţii,
                                                                                         din concurs a confirmat încă             tul. Dacă brutarul care o aplică            mai bine la condiţiile noastre                 'Aşa a luat fiinţă grădiniţa              se aşează în prag şi urmăresc
înfăptuirea acestor planuri de in acţiunea pentru a asigura                              o dată ce rol deosebit are reţe­         nu este permanent preocupat de              specifice. In felul acest* caut              sezonieră din Turdaş, ca şi alte            cu drag, sub fulguirea înserării
                                                                                         ta pentru obţinerea unul pro­            felul cum lucrează, dacă nu                 să răspund cit mai deplin gri­               zeci şi zeci înfiinţate pentru
măsuri tehnico-organizatorice populaţiei piine şi produse de                             dus de bună calitate. Faptul a           tratează cu simţ de răspundere                                                           copiii colectiviştilor din regiu­           versurile închinate patriei. în-
                                                                                         fost subliniat mal ales de con­          întregul proces tehnologic nu               jii părinteşti pe care partidul o
este principala datorie a orga­ panificaţie de calitate superi­                          sumatori.                                                                                                                         ne. Numai în raza oraşului                  glnate melodios de buzele gin­
nelor de conducere din indus­ oară.                                                                                               face prea mare lucru.                       acordă muncitorilor brutari şi                                                           gaşe ale fetiţei :
                                                                                           Potrivit noilor reţete cuprinse                                                                                                 Deva funcţionează 10 astfel de
O condiţie importantă -                                                                  in „Documentaţia tehnică pen­              Noi brutarii sîntem puşi In               tuturor oamenilor muncii din                 unităţi preşcolare.                              „Frunză verde iasomie,
                                                                                         tru fabricarea plinii şi produ­                                                      patria noastră.                                                                               Hal să-ntindem jocul,
făină de bună calitate                                                                   selor de franzelărie“ rezultate          fiecare zi In faţa unor adevă­                                                             Seara, cînd se întorc împreu­
                                                                                         din concursul pe ţară, se aplică                                                                 SEVER PETREI CĂ                                                                   Să jucăm cu bucurie
  In asigurarea uneţ pilni de               Stas-ului, fără „a mal închide               acum consumuri specifice mal             rate „examene“ în problemele                                                             nă de la cîmp, colectiviştii îşi
bună calitate un fadtor impor­              ochii“ aşa cum se proceda, une­                                                                                                              maistru brutar ta secţia de                                                        Veseli în tot locul...
tant il reprezintă, cum este şi             ori, mai înainte. Aceasta are                                                         meseriei. De aceea se cere să ne                                                         iau copiii acasă veseli, odih­
firesc, r.aitatea făinii. Asupra            un mare rol. Pe de o parte asi­                                                                                                                      panificaţie Deva          niţi. sănătoşi...                                Azi a noastră este ţara,
acestei probleme s-a discutat pe            gură o desfăşurare normală a
larg la concursul pe ţară „Pen­             procesului de producţie, înlătu­                                                                                                                                                  ...Lia nu mai pridideşte să                   In veci să trăiască!
                                            ră gîtuirile pe flux, iar pe de                                                                                                                                                                                                 Republica Populară
tru piinea de cea mai bună ca­              altă parte concură la îmbună­                                                                                                                                                  povestească despre noii săi prie­                Mîndră să-nflorească !
litate“ şi de aceea s-a trasat              tăţirea calităţii.
sarcina să se acorde toată aten­                                                                                                                                                                                                                                                          IRIMIE STRAHJŢ
ţia respectării disciplinei teh­              întărirea disciplinei tehnolo­
nologice in morărit.                        gice, respectarea extracţiilor,              Condiţii optime pentru transportul
                                            urmărirea cu ajutorul laborato­
  La moara noastră s-au prelu-              rului a procesului tehnologic                                       şi desfacerea plinii                                                                                       IN L I BRAR
ciat sarciniie ce rezultă din               pe faze de fabricaţie, controlul
Scrisoarea C.C. al P.M.R., şi,              ambalării şi livrării sînt facto­              De lanţul operaţiunilor care să per­   tuaţie necorespunzătoare în privinţa        să se depoziteze în centrele de desfa­       LITERATURA SOL lAL-POLlTlCÂ
cu ajutorul specialiştilor din              rii de bază ce ne vor permite                                                         desfacerii pîinii se semnalează la Hu­      cere pe jos, pe saci, nu în raliuri sau                LITERATURA POLITICĂ
brigada M.I.A. s-a întocmit un              să realizăm făină de calitate                mită ca pe masa consumatorului să        nedoara. Este drept că spaţiile de des­     în coşuri.
plan de măsuri speciale. In                 din ce în ce mai superioară,                 ajungă o piine de bună calitate, se in­  facere sînt limitate, dar aceasta nu jus­                                                * * * Programul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice —
munca noastră se observă de                 asigurînd astfel tovarăşilor noş­            clude şi transportul şi desfacerea pro­  tifică lipsa de gospodărire a cenlrelor,       Pentru eliminarea acestor lipsuri s au
acum un suflu nou, se urmă­                 tri brutari materia primă de                 dusului.                                 faptul că nu sînt văruite si întreţinute    prevăzut în planurile de măsuri ela­         Proiect.                                    Ed. politică.
reşte constant de către întregul            care au nevoie pentru obţinerea                                                       curat.                                      borate, măsurile necesare. In rindul lor     160 pag. — 2,25 lei.
                                            unei plini gustoase, bune, pe                   In regiunea noasira nu se poale                                                   se includ, aşa cum prevăd instrucţiu­
colectiv realizarea de făină de             placul consumatorilor.                                                                   Aici s-m luai unele măsuri care au       nile Ministerului Comerjuiui, înfiinţa­                                              vs
bună calitate, cu indici supe­                                                           spune eă aceste operaţiuni sînt negli-   ameliorat parţial situaţia. Se cere in      rea posturilor de recepţioneri, care au
riori.                                                 NICOLAE STÂNCI!                   jafe. La Deva, Sebeş, Petroşani trans­   continuare mai mullă exigenţă din           sarcina să facă un riguros control de        I. Blaga, F. Burtan : Principi ui leninist ai cointeresării ma­
                                                                                                                                  partea organelor Sfatului popular oră­      calitate asupra produselor. Este de da­
  Pentru aceasta, vecepţionarea                                  şei de secţie           portul şi desfacerea pîinii se face in   şenesc,. respectiv secţia comercială, pen­  toria organelor secţiunilor comerciale       teriale („Probleme de ba ză ale teoriei marxist-leni-
inateriei prime se face cu res­                                                          condiţii corespunzătoare, respectîndu-   tru buna gospodărire a centrelor de         să vegheze la înfăptuirea măsurilor adop­
pectarea strictă a indicaţiilor                      „Moara agricolă" Hunedoara                                                   pîine, pentru deschiderea cit mai grab­                                                  niste“ ).                                   Ed. politica.
                                                                                         -e normele igienico-sanitare. Există     nică a celor două centre model, pla-        tate, aşa îneît să se asigure loate                   80 pag. — 1,45 lei.
                                                                                                                                  niîicale.
                                                                                         centre unde desfacerea pîinii şi pro­                                                condiţiile pentru transportul şi desfa­      R. Floria» : Teoria marxist-ie !i'mistă a revoluţiei socialiste-
                                                                                         duselor de panificaţie este apreciată.      ta unele părţi, ca de pildă la Qrăş-
                                                                                                                                  lie. transportul pîinii se face în cami­    cerea pîinii la nivelul exigentei cum­       („Probleme de bază ale teoriei marxist-leninistc“).
                                                                                            Dar, trebuie recunoscut că nu pre­    oane descoperite, Sără prelate. In alte
                                                                                         tutindeni există simţul de răspundere    tocuri se practică procedeul ca piinea      părătorilor.                                 152 pag. — 2,75 lei.                        Ed. politică.
                                                                                         necesar, că transportul şi desfacerea
                                                                                         pîinii să se Iacă în condiţii opti­                                                                    IOAN EESOIU                Gh. Dăscălesc», Em. Dragnea ; Sprijinirea calificării şi ridică­
                                                                                         me. De laplul acesta m-am puiuţ
                                                                                         convinge cu prilejul deplasărilor efec­                                                                   tehnolog — panificaţie  rii calificării oamenilor muncii („Biblioteca activistului
                                                                                         tuate cu brigada M. 1. A. O si­
                                                                                                                                                                                                                           sindical“ ),

                                                                                                                                                                                                                           84 pag. - 1,40 lei.                         Ed- p o liţă -
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15