Page 100 - 1961-09
P. 100
pag. 4 miUMUV SOCIALISMULUI Mr. 2 1 0 2
9msamaBamamxaaasaamanmmasmammcmsaatojmwio*ja>A.’ao)amtx3xzz}xt
MWMHIIBWP m m
Cuvîntarea lui A . .AGromîko la şedinţa!n Adunarea Generală a O, N. U,
Continua discuţiile de politică generală
plenara a Adunării Generale a O . N . U . 7EW lYORK 27 (Agerpres). =-¦ Recunoscînd că situaţia din In Congo, politicii de apartheid
La şedinţa plenară din dimi Berlinul occidental este „într-o pe care o duc autorităţile sud-
neaţa zilei de 26 septembrie a anumită măsură anormală", Ko africane. Ţinem să subliniem
Adunării Generale a O.N.U. au cea Popovici s-a pronunţat pen - încă o dată, a spus el, că Ghana
NEW YORK 27 (Agerpres) TASS neri, puterile occidentale au început să baze militare în regiuni limitrofe cu această organizaţie nu au fost res continuat discuţiile de politică tru asigurarea accesului liber
frausmile : intensifice pregătirile de război ajitn- Uniunea Sovietică. tabilite drepturile legitime ale Repu generală. In Berlinul occidental şi să se este pentru lichidarea totală a
gînd pînă Ia ameninţări directe cu fo blicii Populare Ghitieze. In numele colonialismului şi a dominaţiei
ni şedinţa plenară dfn după-amiaza losirea forţei ca răspuns la încheierea A. A. Gromîko a arătat că guver guvernului sovietic, A. A. Gromîko a La şedinţă primul a luat cu- dea populaţiei acestui oraş po
zilei de 26 septembrie a Adunării Ge Tratatului de pace. In legătură cit nul sovietic a propus o ieşire din si cerut Adunării Generale să pună ca vîntul Kocea Popovici, minis sibilitatea de a-şi alege singu străine pe continentul african.
nerale a O.N.U. au continuat dezba aceasta, A. A. Gromîko a amintit cu tuaţia creată în problema experienţelor păt actualei situaţii intolerabile în care trul Afacerilor Externe al Iu ră sistemul. El a demascat încercările pute
terile generale. vintele şefului guvernului sovietic, cu arma nucleară. Ieşirea constă în reprezentanţii clicii ciankaişiste ocupă goslaviei. El a atras atenţia rilor imperialiste de a priva nţM-x
N. S. Hruşciov, care a subliniat că în realizarea unei înţelegeri în problemele ilegal locul Chinei la O.N.U. asistenţei asupra primejdiei pe Kocea Popovici a 'declarat că ile state africane de adevărata .
1uînd cuvînful A. A. Gromîko, şeful cazul cînd, drept răspuns la pace, drept dezarmării generale şi totale. O astfel care o reprezintă continuarea şi independenţă prin atragerea lor
delegaţiei Uniunii Sovietice, ministrul răspuns la Tratatul de pace, va fi fo de înţelegere va însemna şi soluţio A A. Gromîko a arătat că adver intensificarea cursei înarmărilor guvernul său nu este de acord in pacte militare, Impunîndu-li-
Afacerilor Externe al U.R.S.S.,.a subli losită forja (adică va fi săvîrşită agre narea problemei încetării experienţelor sarii restabilirii drepturilor legitime şi a cerut Adunării Generale să- cu propunerea de a îi aleşi trei se „ajutorul economic“ în anu
niat că actuala sesiune a Adunării Ge siunea), Uniunea Sovietică va fi ne cu arma nucleară. El a subliniat că ale R.P. Ghineze la O.N.U. şi-au mo şi aducă contribuţia la începerea secretari generali. mite condiţii.
nerale a O.N.U. s-a întrunit într-o at voită să-şi apere cauza dreaptă, secu în actuala situaţie internaţională în dificat doar tactica, ei nu au depus
mosferă mult mai îngrijorătoare şi în riiatea sa, securitatea aliaţilor săi, cu cetarea experienţelor cu arina nuclea Visă’ armele. El a amintit că în pre cit mai grabnică a tratativelor Delegatul Ghanei. Ă. 'Adjey, Reprezentantul Ghanei s-a
cordată dccit oricare din sesiunile pre care năzuieşte împreună să pună capăt ră numai de către Uniunea Sovietică zent aceste cercuri au început să for pe baza prevederilor cuprinse în
cedente. Cauzele intensificării în rămăşiţelor celui de-al doilea război r.u ar duce la micşorarea pericolului muleze teoria agresivă şi vădit falsă Declaraţia comună sovieto-ame ministrul Afacerilor Externe al pronunţat în mod hotărit Pen
mondial pe calea încheierii Tratatului războiului, ci l-ar spori cu mult în- a celor „două Chine“. Nici un stat, ricană cu privire la principiile acestei ţări, a subliniat necesi tru restabilirea imediată a drep
cordării internaţionale, a subli de pace german. încheierea acestui trucît forţele agresive ar putea fi a spus el, care îşi întemeiază poli stabilite de comun acord pen turilor legitime ale R. P. Chi
Tratai, a subliniat reprezentantul tentate să se lanseze într-o aventură tica pe realitate şi care se preocupă tru tratativele in problema de tatea soluţionării problemei de
niat A. A. Gromîko, trebuie cău U.R.S.S., este o problemă care afec şi să depăşească limita dincolo de de asigurarea păcii, nici un om cinstit, zarmării. El s-a pronunţat de neze în Organizaţia Naţiunilor-
tează destinele lumii — problema dacă care se află abisul catastrofei nucleare. nu vor accepta niciodată ca în O.N.U. asemenea pentru tratative ime zarmării. Guvernul ghanez, a Unite.
tate în caracterul agresiv a! va fi război sau pace. In această pro să continue să ocupe un ioc cadavre diate cu privire la interzicerea spus el, consideră că O.N.U. tre
blemă nu pot exista state neutre. O.N.U., A. A. Gromîko a arătat că guver politice — reprezentanţii clicii ciankai experienţelor cu arme nucleare, buie să depună toate eforturile Reprezentantul Ghanei a re
politicii puterilor din blocul iriiiitar al în ansamblu, de asemenea nu poate si şiste, cuibăriţi în Taivan sub paza pentru asigurarea dezarmării cunoscut necesitatea reorgani
N.A.T.O. Problemele principale şi cele nu trebuie să fie un observator neu nul sovietic consideră util ca, paralel baionetelor americane. Lipsirea Chinei Indiferent dacă aceste discuţii generale şi totale. O mare p ar zării structurii şi a funcţiilor
mai acute ale relaţiilor internaţionale tru, imparţial. populare, una din marile puterile ale
actuale — dezarmarea generală şi to cu tratativele referitoare la dezarma lumii, de drepturile legitime în O.N.U., se vor duce separat sau în ca te din cuvîntarea ministrului secretariatului O.N.U. pentru ca
tală.' lichidarea totală a sistemului co In continuare conducătorul delegaţiei aduce un prejudiciu iremediabil în Afacerilor Externe al Ghanei a el „să reflecte intr-un mod cit
lonial, încheierea definitivă a capito sovietice s-a ocupat de dezarmarea ge tregii activităţi a acestei organizaţii, drul problemei generale a de fost consacrată problemelor mai realist structura politică a
lului celui de-al doilea război mon nerală şi totală. După părerea guver îngreunează în mod serios . examina lumii“.
dial — îşi aşteaptă rezolvarea. nului sovietic, a subliniat ci, aceasta rea la O.N.U. a unui şir de probleme zarmării. ¦****- luptei popoarelor africane îm
este una din problemele centrale, care internaţionale importante. potriva colonialismului războ Cu aceasta şedinţă Se ’dimi
Dar, a spus A. A. Gromîko în con trebuie examinate la actuala sesiune a iului din Algeria, evenimentelor neaţă1 a Adunării Generale a
tinuare, printre numeroasele probleme Adunării Generale. El a amintit că O.N.U. a luat sfîrsit.
internaţionale care urmează să' fie exa acum doi ani de Ia tribuna O. N. U., ’din Angola, uneltirilor colonia
minate în cadrul celei de-a 16-a sesiuni N. S. Hruşciov, şeful guvernului sovie liştilor şi interpuşilor acestora
a Adunării Generale a O.N.U., proble tic, a prezentat spre examinare O.N.U.
mei încheierii Tratatului de pace ger programul dezarmării generale şi to rea generală şi totală să se cadă dc
man îi revine nn Ioc deosebit. Indife tale care a insuflat speranţă tuturor
rent dacă această problemă figurează adepţilor sinceri ai dezarmării. A. A. accrd asupra realizării unui şir de
sau nu în mod formal pe ordinea de Gromîko a vorbit fn continuare despre
zi, ca a lăsat pe plan secundar toate schimbul de păreri bilateral din ultimul acţiuni îndreptate spre destinderea în eieBsâem celatâ d e * a l X X I W e a C o n g r e s a l PoC.U.S«
celelalte probleme. timp între U.R.S.S. şi S.U.A., care a
dat anumite rezultate pozitive. Deşi cordării internaţionale, spre întărirea
Şeful delegaţiei sovietice a vorbit există dificultăţi numeroase, deşi exişi ă
amănunţit despre crearea unuia dintre păreri diferite asupra multor aspecte încrederii între state, printre care în
ce.e mai periculoase noduri de contra importante ale problemei dezarmării,
dicţii între state ca rezultat a! neregfe- a declarat A. A. Gromîko, s-a reuşit cheierea unui pact de neagresiune între Angajamente
mentăriî situaţiei în acea parte a Eu totuşi să se elaboreze declaraţia co
ropei centrale unde iniţial au existat mună cu privire la principiile stabilite ţările N.A.T.O. şi cele participante la
ruinele Reichului hitlerîst, iar apoi ay
apărut cele două state germane. Ele de comun acord pentru tratative pri Tratatul dc la Varşovia, crearea de î n d e p lin it e 4>
sînt despărţite nu numai de borne de vind dezarmarea. Rezultatele tratative
frontieră, ci şi de deosebiri sociale şi lor sovieto-americane asupra dezarmă zone denuclcarizafc, retragerea tru Ocupîndu-sc de sarcinile curente ale
politice profunde. R.D.G. a rupt pen rii au fost întîmpinate favorabil în Uni
tru totdeauna cu trecutul ruşinos al unea Sovietică. Nu ne îndoim că şi în pelor străine dc pc teritoriile altor Organizaţiei Naţiunilor Unite, A. A. ÎWOSCOVA1 27 (AgerpFesjV =
Germanici naziste, a înfăptuit trans celalte ţări ele au fost primite cu sa Mecanicii depoului de loco
formări radicale în economia şi în viaţa tisfacţie. ţări efc. 1 Gromîko a arătat că Adunarea Gene MOSCOVA (Agerpres). — Voronej a fost montată prl- motive din Taşkent şi-au’ Înde
sa socială, a privat de putere politiei! (. 26 septembrie — a 1.000-a zi ma turbină cu o putere de plinit angajamentele luate în
şi economică pe exponenţii militaris Ministrul Afacerilor Externe al A. A. Gromîko a subliniat deose rală nu poate ignora pregătirea noi [¦ a septenalului! Coresponcien- 70.000 kW. Se află în curs de cinstea celui de-al XXH-lea
mului german. Ea a limitat de bună U.R.S.S. a subliniat totodată că s-ar î- ţii TASS de pe întreg teri- montare cea de-a doua tur
voie efectivul armatei sale, a renunţat da dovadă de un optimism exagerat bita însemnătate a retragerii trupelor lor comploturi criminale împotriva po L tortul Uniunii Sovietice con- bină de acest gen.
la introducerea serviciului militar obli dacă s-ar considera că acum se des ^ tinuă să transmită veşti des-
gatoriu şi s-a arătat dispusă să nu şi chide o cale netedă pentru tratative străine de pe teritoriile altor ţări. porului cuban, care se desfăşoară de [_ pre noi biruinţe pe frontul
înzestreze forţele armate cu arme nu asupra dezarmării. Guvernul sovietic, l producţiei şi al creaţiei.
cleare. R.D.G. nu formulează pretenţii a spus el, nu consideră posibil să trea Oare, a spus el, nu este limpede că către organizatorii recentei intervenţii
teritoriale faţă de vecinii săi. că sub tăcere faptul că în cursul tra k La 26 septembrie 950.000
tativelor nu au fost înlăturate diver nu se poate vorbi de pildă, despre o împotriva Cubei. El a subliniat că L de brigăzi, schimburi, sectoa- LIPEŢK. — La uzina de Congres al P.C.U.S. Ei au con
Spre deosebire de aceasta', în R. F. genţele radicale — trebuie să se dis l re, secţii şt întreprinderi din
Germană, în spatele faţadei parlamen cute despre dezarmare şl control asu pace trainică în Extremul Orient atît avertismentele Uniunii Sovietice în t U.R.S.S. participau la intre- tractoare din Lipsţk a fost dus in acest an 8.500 trenuri de
tarismului, operează cei care la timpul pra dezarmării generale şi totale sau C cerea, pentru titlul de colec asamblat un model experi mare tonaj şi au transportat
lor au hrănit fascismul. Acaparînd po despre control asupra înarmărilor ? timp cit insula Taivan, străvechi te această problemă rămîn în vigoare şi mental al unui tractor cu peste plan 2,5 milioane tone de
ziţii .de comandă îri politica şi econo tive ale muncii comuniste. In gabarit mic pentru lucrări po mărfuri, obţinind indici econo
mia ţării, succesorii politici ai lui Hittcr A. A. Gromîko a amintit că guver ritoriu chinez, continuă să fie ocupată astăzi. >,r întrecere s-au încadrat micole şi viticole. El este di- ") mici foarte înalţi.
îşi mobilizează tortele în vederea luării nul sovietic acceptă crearea forţelor 'ar 12.600.000 oameni. Potrivit rijat prin radio. Constructo
revanşei penlrit războiul pierdut. Gu mate internaţionale în conformitate cu de trupe americane ? Ministrul Afacerilor Externe al ţ datelor. Consiliului Central al rii elaborează o schemă pen Hidrocentrala
vernul R. F. Germane cere făţiş revi Garta O.N.U. în condiţiile dezarmării L Sindicatelor din U.R.S.S., tru dirijarea prin radio a Jremeîiciufj ds pe Nipru"
zuirea frontierelor stabilite în urma ce generale şi totale. EI a subliniat însă Guvernul sovietic, a continuat A. A. U.R.S.S. şi-a exprimat speranţa că în > 180.000 colective de produc- tractorului cu roţi „T-40".
lui de-al doilea război mondial. In po că conducerea acestor forţe trebuie să Gromîko, ar dori să-şi exprime con r ţie (printre care 100 intre-
litica- R.F. Germane apar tot mai evi fie de fapt internaţională, adică să fie vingerea că Adunarea Generală, L 3 scurt timp situaţia din Laos va fi nor l prinderi mari) au cucerit ti- IUJNO-SAHALIN SK. — S-au
dent şi mai precis trăsăturile caracte înfăptuită de către reprezentanţi egali urma examinării problemei dezarmării malizată şi că Laosul va avea posi (. tlul de colective ale muncii
ristice politicii Germaniei din ajunul în drepturi ai celor trei grupuri prin şi a măsurilor îndreptate spre micşo bilitatea să se dezvolte ca stat inde C comuniste, iar 740.000 mun-
celui de-al doilea război mondial. cipale de sfafe, iar nu de vreun execu rarea încordării internaţionale, va pendent şi neutru. f citori titlul de fruntaşi ai
tor al ordinelor N.A.T.O. Conducăto putea lua hotărîri care să deschidă muncii comuniste.
A. A. Gromîko a demascat politica rul delegaţiei sovietice a arătat că din un nou capitol în lupta popoarelor A. A. Gormîko a arătat că deşi pe trimis spre peninsula 'Kola m tn cisrM
oamenilor de stat din Occident cu pri componenţa organului pentru pregăti pentru . realizarea visului secular at arena internaţională există trei gru t. LENINGRAD. La 26 sep- 5 milioane de icre fecundate -j
vire la „autodeterminarea“ germanilor, rea Tratatului privind dezarmarea ge omenirii — crearea unei lumi fără puri principale dc state — ţările so ^ tembrie, la uzina metalurgi- în exploatare
ca o politică a adversarilor încheierii nerală şi totală trebuie să facă parte arme, unei lumi fără războaie. cialiste, ţările aparţinind blocurilor (, că din Leningrad se termi- ale unui soi foarte preţios de )
Tratatului de pace german, care urmă nu numai reprezentanţi ai puterilor so militare occidentale şi ţările neutre L nă cea de-a doua turbină somni din Oceanul Pacific. 1
reşte înghiţirea R. D. Germane de că cialiste şi occidentale, cî şi ai ţărilor — unele puteri vor să conducă tre ţ destinată hidrocentralei de la
tre Germania Occidentală. Germanii neutre. Ministrul Afacerilor Externe al Ministrul Afacerilor Externe al burile O.N.U. şi să folosească această ţ Votkinsk. Puietul din aceste icre obţî- 1 Kr e m e n c iu g 27 (Agerpres).
s-au autodeterminat de mult, a decla-' U.R.S.S. a subliniat că ţările neutre U.R.S.S. a arălat c.ă declaraţia cu pri organizaţie ca un aparat auxiliar al nut la crescătoriile piscicole 1 — TASS transmite :
rat reprezenfanful sovietic. Ei s-au auto- trebuie să aibă în organul pentru tra vire la acordarea independenţei ţări lor. Atrăgînd atenţia asupra struc f_ EREVAN. — 'La 26 sepiem- din regiunea Murmansk va
determînat încă atunci cînd în toamna tative asupra dezarmării drepturi egale lor şi popoarelor coloniale, adoptată turii unilaterale a O.N.U. şi asupra ( brie, cea de-a 75-a uzină con- popula in primăvară mările Hidrocentrala „Kremenciug
anului 19-10 au creat două sfafe de sine cu ceilalţi membri. cu un an în urmă de Adunarea Ge componenţei unilaterale a organelor ţ. striată în Erevan — uzină Europei de nord. de pe Nipru“, cu o putere de
stătătoare. Nu se poate frece cu vede nerală din iniţiativa U.R.S.S., a con ei de conducere, ministrul Afacerilor 625.000 kW. va fi dată în cu-
rea, a subliniat A. A. Gromîk®, că de In continuare, A. A. Gromîko s-a stituit o lovitură puternică dată colo Externe al U.R.S.S. a declarat că în constructoare de maşini — a ALMA rATA. — In fiecare zi rind în exploatare industrială.
limitarea celor două state germane s-a ocupat pc larg de cauzele care au de nialismului. Mişcarea de eliberare a făptuirea propunerii Uniunii Sovietice dat primele produse. a septenalului, in Kazahstan
făcut potrivit aspectului social şi nu terminat Uniunea Sovietică să reia ex popo'arelor din Algeri'a, Angola, Ke cu privire la reorganizarea secretaria au fost valorificate In medie Ultimul agregat al hidrocen
cehii naţional. perienţele nucleare. El a subliniat că nya, Uganda, Rhodesia, Nyassaland, tului O.N.U. nu va paraliza nicidecum La fiecare două săptămini peste 4.000 ha. de pămînturi tralei a început să producă cu
guvernul sovietic s-a decis cu părere Irianul de vest, dă lovituri zdrobitoare Organizaţia Naţiunilor Unite, ci va L. ale septenalului, în Armenia înţelenite. In această repu- 3 rent electric cu doi ani înainte
Singura ieşire din situaţia care s-a de rău să întreprindă acest pas, numai colonialismului. Dar regimul colonial face doar să se dărîme baza care p o [• a intrat în funcţiune cîţe un blică s-au valorificat peste de termen.
creat, a spus în continuare A. A. Gro ca răspuns la ameninţările directe din încă nu a fost nimicit pe deplin. A. A. rnite unor puteri să promoveze poli !j nou obiectiv industrial. 26 milioane ha. de pămînturi
mîk©, eslc încheierea Tratatului de pace pariea S.U.A. şi a aliaţilor lor din Gromîko a subliniat că situaţia din tica de subordonare a acestei organi înţelenite. Constructorii hidrocentralei de
german şi normalizarea pe baza Iui a N.A.T.O. că vor folosi torţa dacă se Congo continuă să rămînă îngrijoră zaţii intereselor egoiste înguste ale TALLIN. — A apărut edi
situaţiei din Berlinul occidental. Noi, va încheia Tratatul dc pace german. toare. Colonialiştii nu vor să plece din anumitor blocuri militare. ţia jubiliară a epopeii popu MOSCOVA. — La 26 sep- la Kremenciug au creat im lac
a spus el, sîntem gata să semnăm un Conducătorul delegaţiei sovietice a această tsră, plănuiesc dezmembrarea lare estoniene „Kalevipoeg“. tembrie, compozitorul Serafim artificial cu o suprafaţă de
singur Tratat cu cele două state ger amintit că blocul militar N.A.T.O. a tinerei republici, smulgerea din trupul Facem apel la statele membre ale Noua ediţie este cea mai com- Tultkov a terminat un nou 2.500 km.p. 'Acesta este cel mai
mane sau Tratate separate cu R. D. continuat în mod sistematic experien ei a provinciei Kafanga. Guvernul O.N.U., a spus A. A. Gromîko, să re l pletă din cele apărute pină cintec intitulat „Te salut mare lac de acumulare din
ţele cu arma nucleară în decursul în Franţei, recunoscînd în vorbe dreptul zolve această problemă de comun ţ acum. viaţă". Textul acestui cintec Ucraina. In anii de secetă, con
Germană şi R. F. Germană. Prdpunînd tregii perioade în ca/e Uniunea So poporului algerian la autodeterminare, acord şi chiar dacă această hotărîre a lost scris de poetul Lev diţiile de navigaţie pe Nipru,
reglementarea situaţiei din Berlinul oc vietică nu efectua astfel de experienre. tot mai încearcă încă să reprime prin va ti iniţial provizorie, să fie însă o I SVERDLOVSK — Uzina Oşanin.
cidental pe baza Tratatului de pace, Făptui că aceste experienţe erau efec forţa armelor, poporul Algeriei. A. A. hotărîre care să nu adîncească pră C constructoare de maşini gre-
a precizat ministrul Afacerilor Externe tuate dc francezi, a spus A. A. Gro Gromîko a exprimat profunda indig pastia existentă dintre state, ci să HARKOV. — La Uzina de mai jos de Kremenciug, se vor
al U.R.S.S., Uniunea Sovietică propu mîko, nit schimbă nici cu o iotă si nare a popoarelor Uniunii Sovietice clădească o bază şi mai solidă pen le din Ural a terminat expe-
ne o rezolvare care să nu ştirbească tuaţia. Ei a arătat că prin aceasta ţă faţă de persecutarea copulaţiei de cu tru colaborarea lor în cadrul O.N.U. j- dierea utilajului pentru patru turbine din Harkov (Ucraina), îmbunătăţi în mod considerabil.
prestigiul nici al U.R.S.S., nici al pu rile N.A.T.O. obţineau anumite avan loare în Republică Sud-Africănă. ' noi furnale-gigant. Construc- s-a terminat montarea celui Hidrocentralele de pe Nipru —
terilor occidentale. Vor puterile occi taje militare faţă de Uniunea Sovie Guvernul sovietic, a declarat în în L torii de maşini din Sverdlovslc mai mare strung carusel pro „V. I. Lenin“ şi cea de la Ka-
dentale sa fie asigurate libertatea şi tică care, înccpînd din anul 1938, n-a A. A. Gromîko a subliniat că poli cheiere A. A. Gromîko, stă ferm pe (_ vor produce de la cele mai dus în Uniunea Sovietică. Cu hovka — construite anterior,
prosperitatea populaţiei Berlinului oc efectuat nici o experienţă cu arma nu tica de înăbuşire a mişcării de elibe poziţiile coexistenţei paşnice a state [. fine aparate medicale şi chi- vor putea produce anual în plus
cidental ? Noi dorim acelaşi lucru. Re cleară. rare naţională este o politică comună lor cu sisteme social-cconomice di C mice pină la laminoare şi ex- ajutorul acestui nou strung încă 700 milioane kWh.
petăm, a nu ştiu cita oară, — da, noi. puterilor grupate în blocul militar ferite. «. cavatoare păşitoare gigantice.
dorim acest lucru. S.U.A., Anglia şi Ministrul Afacerilor Externe al nord-atlantic. Guvernul sovietic, a spus ţ Produsele întreprinderilor oră- pot fi prelucrate piese cu un
Franţa doresc ca în Berlinul occidental cl, consideră că O.N.U. trebuie în pri ^ şeneşti sint- trimise in toate
să nu fie schimbat felul de viaţă care U.R.S.S. a amintit că puterile occi mul rînd să ceară cu hotărîre înce diametru dc peste 20 vi., cin-
s-a statornicit ? Acest lucru corespunde tarea imediată şi necondiţionată a te l colturile ţării şi în 53 de
şi poziţiei noastre. rorii şi războaielor coloniale. A. A. Noi nu sîntem pesimişti şi nu con tărind pină la 400 tone. Uzina „Karl Marx“
Gromîko a cerut retragerea tuturor siderăm că orizontul este în întregime L state. MOSCOVA. — La Direcţia 1 din Leningrad —
Subliniind că Uniunea Sovietică se trupelor ţărilor administratoare, lichi întunecat de norii plumburii ai primej uzină laborator
pronunţă de asemenea pentru libertatea darea totală a bazelor militare străine diei de război. Situaţia în lume este ^ VORONEJ. — La centrala centrală a caselor de odihnă
legăturilor şi comunicaţiilor Berlinului de pe teritoriile coloniilor, dc pe te însă serioasă şi nu predispune spre s-a anunţat că la 26 septem- )
occidental cu lumea exterioară, A. A. ritoriile aflate sub tutelă, care nu se calm imperturbabil. Gea de-a 16-ă se l atomoeleclrică de la Novo-,
autoadministrează, acordarea de drep siune a Adunării Generale a O.N.U. f brie, In casele de odihnă şi ^ LENINGRAD 27 (Agerpres)'. —
turi şi libertăţi democratice absolut tu s-a întrunit într-o perioadă alarmantă.
turor popoarelor din ţările coloniale, Acest lucru însă ne obligă şi mai mult sanatoriile sindicatelor sovie Uzina „Karl Marx“ din Le
anularea tuturor legilor şi deciziilor să dăm dovadă de energie şi să fa tice se odihneau aproximativ
coloniale bazate pe discriminare rasia cem totul pentru ca orizontul inter 276.000 de persoane. De la ningrad, cea mai mare întreprin
lă, anularea interzicerii activităţii or naţional să devină mai luminos şi începutul septenalului, in sa dere constructoare de maşini
ganizaţiilor politice în colonii, efec pentru ca pînă la urmă soarele stră natoriile sindicatelor sovietice pentru producţia de fire sinte
tuarea de alegeri în organele legi lucitor al unei păci trainice să lu s-au tratat 12.255.400 de tice din U.R.S.S., a fost 'rans-
slative pe baza dreptului electoral uni mineze omenirea. muncitori, funcţionari, stu- formată într-o uzină laborator.
versal. crearea unor instituţii naţio Aici vor fi elaborate proiectele
-k
denţi. 11 i unor noi tipuri de maşini tex
î a discuţia politică generală în ca iş—rlJ w/u/uJ) * tile automate.
drul şedinţei plenare din după-amiaza
zilei dc 26 septembrie au luat de ase Pe şantierele septenalului
menea cuvîntu! ministrul Afacerilor
Externe al Olandei, Ltins, şi minis
Gromîko a precizat: Pentru aceasia dentale au efectuat în ansamblu cu nale democratice autentice cărora să trul Afacerilor Externe al Ecuadorului,
e-fc nevoie de un singur lucru — să mult mai multe explozii experimen le fie transferată deplina putere. Wilson Velas.
fie respectată riguros suveranitatea sta tale dccît Uniunea Sovietică. El a Iu numele guvernului sovietic, A. A. Ministrul Afacerilor Externe al Olan
lului pe teritoriul căruia se află comu atras de asemenea atenţia membrilor
nicaţiile terestre, aeriene şi pe apă care Q.N.U. asupra faptului că S.U.A. şi Gromîko a propus crearea unei comisii dei a propus Adunării Generale si
fac legătura între Berlinul occidental şi Anglia nu s-au declarat niciodată de a O.N.U. pentru un control riguros şi examineze, după cum s-a exprimat el,
lumea exterioară, adică suveranitatea acord cu încetarea totală a tuturor susţinut asupra executării declaraţiei planul „prosperităţii şi dezvoltării“
R. D. Germane cu care trebuie înche experienţelor cu arma nucleară şi au referitoare la acordarea independenţei Irianului de vest elaborat de guver
iate acorduri corespunzătoare privind ¦ţărilor şi popoarelor coloniale şi asu nul olandez. Potrivit acestui plan,
folosirea acestor comunicaţii. căutat să-şi rezerve portiţe pentru a pra înfăptuirii măsurilor expuse mai după cum 11 susţinut Luns, Olanda este
Ministrul Afacerilor Externe al legaliza perfecţionarea bombelor nu sus. gata să transmită conducerea şi dez
U.R.S.S. a amintit că guvernul sovie cleare. A. A. Gromîko ă demascat ca Rcferindu-se la problema coexisten voltarea Irianului de vest „sub supra
tic csle dispus să-şi asume împreună racterul fals, artificial al poziţiei pu vegherea efectivă a O.N.U.". Totodată
cu guvernele S.U.A., Angliei şi Fran terilor occidentale care au stîrnit zarvă ţei paşnice a diferitelor ţări, A. A. el a subliniat că Olanda Intenţionea
ţei obligaţii solemne de a apăra si in legătură cu efectul dăunător aî ex Gromîko a declarat că o condiţie in ză să-şi menţină acolo personalul său
respecta libertatea şi independenţa, perienţelor nucleare asupra sănătăţii dispensabilă pentru o astfel de coexis !îtîta timp „cît va fi nccesaTE
rreeurn şi drepturile oraşului liber Ber tenţă esie recunoaşterea fără rezerve
linul occidental. oamenilor. Gel mai uimitor este faptul a faptului că organizarea socială şl Folosind dreptul de a răspunde, re
După cum a declarat în repetate n o că o astfel de grijă faţă de oameni o politică a fiecărui stat constituie un prezentantul Indoneziei a demascat
duri guvernul sovietic şi personal şe manifestă cei care prin acţiunile şi drept inalienabil al fiecărei ţări. El a noua manevră a colonialiştilor olan
ful guvernului sovietic, a subliniat prin politica lor împing lutnea spre subliniat, că O.N.U. este acel centru dezi în legătură cu intenţia lor de a
A. A.' Gromîko, drept garant ăl statu catastrofa unui război nuclear. mondial de unde se poate cel mai bine separa Irianul dc vest de Indonezia.
tului oraşului liber ar putea fi şi Or organiza lupta pentru transpunerea iu Propunerile'Olandei, a spus' cl, urmă
ganizaţia Naţiunilor Unite. Guvernul Noi nu intenţionăm, a continuat viaţă a principiilpr coexistenţei paş resc dezbinarea poporului indonezian
sovietic este gata să accepte ca garanţi A. A. Gromîko, să transformăm in
ai statutului oraşului liber şi contin tr-un obieet al arbitrajului imperialist nice. care şi-a înfăptuit dreptul la auto
gente de trupe aie statelor neutre sau din partea N.A.T.O. problemele secu In această ordine de idei el a re determinare încă în august 1915.
irnre ale O.N.U. rităţii Uniunii Sovietice. Nu intenţio marcat că O.N.U. nu poate îndeplini Cu aceasta şedinţa plenară din
Dar, a spus el, în Ioc să se aşeze la
năm să supunem aceste probleme ho sarcinile ce-i stau Î11 faţă iu privinţa după-amiaza zilei de 26 septembrie a
masa conferinţei de pace şi să se exa tărârii celor care zi de zi făuresc arma consolidării păcii şl dezvoltării cola
mineze constructiv propunerile sovieti Adunării Generate » O.N.U. a luat
ce sau să-şi expună propriile propu
războiului, au creat zeci şi, zecl.de borării internaţionale, atît timp. cit În sfîrşit. .Uzină metalurgică' 'din Kf emlicovţl în 'cofiŞft^bţÎej,
-1_ 1> . W l ..^ . l l . iJ i |n u i 1m ------------ — '.?— s------
.1 ------------- . .j - iir — ¦ -. f i ................. . U n.T. w . ¦a . ----------------- ............— — ¦
Redacţia si administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tigarul : Intreprinderei Poligrafică „l 'M ai“ — Deva' 1
