Page 102 - 1961-09

tfSP *¦
A d u n ă ri de dări de s e a m ă şi a ie g eri
în organizaţiile de partid
Grijă fată de educarea
noii generaţi
Adunarea generală de dare de
seamă şl alegeri a comuniştilor
de la Şcoala de 7 ani din Cugir
a analizat activitatea dusă de
la ultimele alegeri şi pînă în
prezent.
In darea de seamă cît şi în
discuţiile purtate, s-a arătat că
în atenţia comuniştilor de la a-
ceastă şcoală a stat continua
îmbunătăţire a procesului ins-
tructiv-educativ.
Pentru a sprijini ridicarea din
punct de vedere calitativ a mun­
cii, cadrele didactice, organiza­
ţia de bază P.M.R., aU analizat
în adunările generale sarcinile
activului fără de partid şi a a-
gitatorilor în această direcţie,
munca diriguiţilor şi a directo­
rului pentru creşterea calitativă
a procesului de învăţămînt, acti­
vitatea educativă în perioada
de vară şi pregătirea deschide­
rii noului an şcolar.
In mod deosebit a fost relie­
fat în darea de seamă, precum
şi în discuţiile ce au urmat, ro­
lul important care l-a avut asu­
pra lecţiilor învăţămîntul ideo­
logic al cadrelor didactice.
Adunarea generală de alegeri
a analizat de asemenea şi lip­
surile manifestate în decursul
unui an de activitate şi cauzele
lor. Astfel s-a arătat că orga­
nizaţia de partid nu a controlat
şi îndrhmat în suficientă măsu­
ră activitatea educativă desfă­
==®s
Cîştsgâtorii co n cu rsu lu i
' pe lingă celelalte numeroase
acţiuni întreprinse in raionul şi
oraşul Haţeg în săptămîna Cru­
cii roşii, ia centrul de raion a
fost organizat şi un concurs
„Sanitarii pricepuţi", la desfă­
şurarea căruia au participat
peste 200 de spectatori.
Dînd răspunsuri exacte la în­
trebările puse, tovarăşii Ionel
Concursul „Pentru cea mai
bună gazetă de perete“
Gazetele de perete din secţiile Com­
binatului siderurgic de la Hunedoara
au un rol deosebit în munca ce se des­
făşoară pentru îndeplinirea şi depăşirea
sarcinilor de producţie. Pentru orga­
nizaţiile de partid, ele constituie un pu­ listă, pentru generalizarea experienţei
ternic mijloc de agitaţie şi propagandă,
un mijloc eficace de influenţare a
maseţor largi de oameni ai muncii.
La Combinatul siderurgic din Hune­
doara există zeci dc gazete de perete,
organe de presă ale organizaţiilor de
partid din secţii, ateliere etc. Aiulie
din organizaţiile de bază P.Af.R. acor­
dă acestor gazete de perete o deose­
bită atenţie, se îngrijesc îndeaproape
de îmbunătăţirea activităţii colective­
lor de redacţie, se preocupă de ridi­
carea nivelului politic şi ideologic al
materialelor publicate, ajută gazetele
de perete să-şi îndeplinească rolul lor
organizatoric şi politic.
Este cunoscut că colectivul de re­
dacţie al gazetei de perete, „Eurualis-
tul" din secţia Il-a furnale a lansat
chemarea de a se organiza pe regiune
un concurs „Pentru cea mai bună ga­
zetă de perete“. Chemarea colectivului
de redacţie al acestei gazete de perete
şi a colectivului de redacţie al gazetei
de perete din gospodăria colectivă „6
Martie" — Silnic, au fost publicate în
ziarul nostru din 3 iunie 1961.
Chemarea a găsit ecou în rîndul co­
lectivelor de redacţie ale altor multe
gazete de perete. De la combinatul si­
derurgic s-au primit răspunsuri din
partea colectivelor de redacţie ale ga­
zetelor de perete din secţiile bluming,
laminorul de 650 mm. etc.
Care este în prezent activitatea co­
lectivelor gazetelor de perete din ca­
drul Combinatului siderurgic de la Hu­
nedoara ? De la început trebuie apre­
ciată munca rodnică desfăşurată de
şurată de organizaţia U.T.M. din
şcoală în rîndul organizaţiei de
pionieri, fapt care a făcut să
existe unele deficienţe în aceas­
tă direcţie. De asemenea, orga­
nizaţia de partid nu a analizat
suficient şi nu a luat măsurile
cuvenite pentru îmbunătăţirea
pregătirii eleviior din clasa a
VII-a pentru a fi admişi în cla­
sa VlII-a, ceea ce a făcut ca nive­
lul de pregătire al acestora să fie
nesaiisfăcător. In activitatea
instructiv-educativă, organiza­
ţia ele partid din şcoală, a negli­
jat şi îndrumarea comitetului
de părinţi pentru sprijinirea
şcolii. Nu a fost antrenat în su­
ficientă măsură nici activul fără
de partid din rîndul cadrelor di­
dactice, pentru ca în timpul ve
rii elevii clasei a VH-a să p ri­
mească un ajutor mai eficient.
In activitatea organizaţiei de
bază de la Şcoala de 7 ani din
Cugir e încă scăzută şi preocu­
parea pentru atragerea în rîn ­
dul candidaţilor de partid a
unor tovarăşi buni, în special
din rîndul tinerilor profesori.
Traducerea în viaţă a măsurilor
prevăzute a se lua, trebuie să
constituie un pas înainte spre
continua ridicare a nivelului
muncii de partid din şcoală, asi­
gurau! noii generaţii de elevi o
educaţie sănătoasă, demnă de
epoca pe care o făurim.
D. CRICOVEANU
Neiconi, comandant al grupei
sanitare de la cooperativa „Re­
tezatul" şi Ioan Dăncescu din
grupa sanitară a fabricii de
conserve din legume şi fructe
Haţeg, s-au clasat pe primele
locuri.
SIDON1A BĂRBII
corespondentă
către colectivul gazetei dc perete „Fur-
nalistul“. Aşa cum s-a angajat, gazeta
de perete susţine eforturile furnalişti-
lor pentfu realizarea şi depăşirea an­
gajamentelor luate în întrecerea socia­
înaintate, pentru combaterea unor lip­
suri. In acest scop, sub îndrumarea or­
ganizaţiei do partid, colectivul de redac­ Este bine că colectivul acestei gazete
ţie a atras în această muncă 3? co­
respondenţi voluntari dintre care 3 in­
gineri, -l maiştri şi 25 muncitori. .Ma­
terialele din cadrul gazetei sînt schim­
bate din 10 în 10 zile. In articolele
publicate se reliefează munca ftirna-
liştilor pentru calitate, pentru economi­
sirea cocsului, pentru întreţinerea si
folosirea din pliu q agregatelor. Li
unul dintre aceste articole tov, Gh.
Roman a făcut o analiză a muncii des­
făşurate pentru îndeplinirea şi depăşi­
rea sarcinilor de plan- Economistul
secţiei a publicat de asemenea un ma­
terial cu privire ta respectarea indici­
lor de calitate. In cadrul gazetei s-a
amenajat un panou: „Cinste fruntaşi­
lor în lupta pentru calitate“. Aici se
găsesc fotografiile tov. Alexandru O-
laru, Simion jurca şi ale altor furna-
lişti care au obţinut succese de seamă
în îmbunătăţirea calităţii fontei. Gaze­
ta de perete critică totodată cu aspri­
me lipsurile în muncă ale anumitor
oameni şi brigăzi.
Activitate bogată are şi colectivul
gazetei de perete „Laminorul roşu« din
secţia laminorul de 650 mm. Activi­
tatea sa se desfăşoară pe baza unui
plan tematic. Gazeta de perete din a-
ceastă secţie are 24 de corespondenţi
voluntari. In coloanele el au apărut
materiale ca : „Numai produse de bună
calitate“, „De ce atîla rebut" şi al­
tele. Su sprijinul colectivului gazetei
DRUMUU SO'CFALISMULUI Nr. 2V3
r.\n rzx FV30Z3C3<TT ttfX T U x a a za zrzx tm J K M ^ M X »:* a t*C a »W K .M üfP > e íF 4 :T-StftKttSLU&IIB2iXXAiX7 Á ^ T . V Í i ? ^ ^ ’S K C * » S k v ? \^ a r A t f Ä r *
ut aKtiit
Povestea vieţii minerului — na Surduc, 'din raionul Jibou. Cantina mun­
artist Grlgore Moldovan în­ Tovarăşii de muncă l-au în­ citorilor din Cu­
cepe undeva printre dealuri­ drăgit repede că era flăcău gir se numără
le raionului Jibou, în satul harnic Grigore şi nu-l ve­ printre cefle mai
Cristolţel, unde cu 20 de ani deai nici odată supărat. Şi bune din regiu­
nici nu ar mai fi avut de ce. nea noastră_ Dar
in urmă a văzut pentru pri­ Viaţa pe care o trăia acum pentru a se a.-
ma oară lumina zilei. Căsu­ nu se putea asemăna cu tru­ junge aici. per­
ţa cu cerdac, cu tindee mi­ da de dinaintea lui 23 Au­ sonalul de la
gălite şi muşcate in ferestre gust. A îngropat, tristeţele şi b u că tă rie a
a ascuns de multe ori in spa­ jalea in filele calendarului în­
tele zidurilor mereu strălu­ vechit. Astăzi, în ţara noas­ muncit mult.
citor de albe, lacrimile zdro-
\ bite in „chischineir ale măi­ tră, bogăţia omului nu se mai \ In fotografic:
cuţei... Lui Grigore ii trebui- măsoară in aur. Adevărata < Ajutorul de bu­
iau bocanci că venea iarna şi bogăţie, care aduce fericirea. * cătar, Iohana
şcoala era departe. Tata, cind este hărnicia. Omul e liber, SclimitH este
auzea de nevoi, ştiindu-şi şi cintecul lui azi nu se mai veselă că şi dc
şerparul fără un ban în el, tînguie nostalgic, ci răsună dSl a aceasta a
Ş cu toată firea lui veselă, de­ de veselie ! pregătit o min­
venea tăcut, sprincenele-i. stu­ De aceea il iubeau ortacii eare gustoasă şi
foase i se împreunau şi de- pe Grigore Moldovan. Grigo­ consistentă.
abia că lăsau să răzbească re le chita de pe scenă sau
printre ele fulgerele priviri­ in drum. spre casă, iar ecoul
lor îndreptate spre casa chia­ chitului vibra In sufletele lor.
burului la care trebuia să In 1957 a venit in Valea
\ slugărească. Jiului. Simţea că aici poate
\ Grigore nu şi-a putut con­ să muncească mai cu spor,
tinua şcoala. Simţindu-se in­ să fie mai folositor la clă­
să îndestul de bărbat, il aju­ direa noii vieţi. A adus cu el
ta pe tatăl său la munca ara­ şi cîntul ce îi înaripa sufle­
pului... Ce frumos miroase di­ tul. Cintecul nou de printre
mineaţa clm pul! In astfel de dealurile Jiboului. Şi aici în
dimineţi, cu sufletul plin. Valea Jiului, ortacii făceau i
mergînd cu secera pe umăr, roată in jurul lui cind vo- \ fA sesiunile sînt bine pregătite
Grigore îşi dezlega baierele cea-i caldă de bariton dădea i 1
inimii chitind lanurilor şi pri­ frîu liber bucuriei. Dar dra­- \
melor raze de soare „Bade de gostea şi respectul ortacilor ţ
la. secerat", ori poate doar ca era cu atlt mai mare cu cit \ Sesiunile sfaturilor populare beriu Dobra şi alţii au sesizat pregătesc cu multă atenţie. De­
să-l audă Floarea lui Culi- auzeau mai des numele lui au sarcina să dezbată proble­ că unele magazine nu sint
ţă. Dar duminica, la horă, — rostit nu numai printre cei mele cele mai importante din bine aprovizionate, iar unii lu ­ putaţii şl invitaţii sînt anunţaţi
cît nu-l rugau codanele să-i mai harnici artişti amatori, economia şi viaţa satelor şi ora­ crători clin comerţ ca Livia eu 5 zile înainte de sesiune. Ei
mai zică una de dor... „Cin- ci şi printre fruntaşii din şelor regiunii noastre. In cadrul Branga, Emil Nina, Maria Jur- sînt anunţaţi pe baza unor con­
ţam dimineaţa, mergînd la brigada de mineri a lui Ion sesiunilor deputaţii în sfaturile ca, Maria Crîşmanu şi alţii nu şl
cimp de sculam toată uliţa" Ghioancă. Harnicul flăcău de populare, ca reprezentanţi ai fac datoria în mod conştiincios. vocatoare individuale şi colecti­
—- îşi aminteşte minerul Gri­ prin ţinuturile Clujului a a- maselor de alegători, îşi aduc Pe lingă alte probleme, ei au ve, în care se specifică şi pro­
contribuţia la conducerea tre­ propus deschiderea unui chioşc
burilor obşteşti. O.A.D.L.F., menţinerea unei cu­ blema care se va discuta. Atît
gore Moldovan — dar nu se rătat că ştie să preţuiască răţenii mai bune la restauran­ rapoartele cît şi corapoartele
Una din condiţiile esenţiale tul „Minerul" şi grădina de vară. care urmează a fi prezentate,
supăra nimeni. „Ba unii mai viaţa fericită ce o trăieşte. pentru reuşita unei sesiuni, La sesiunea următoare, partici­ sînt Întocmite de colective sta­
glumeţi ziceau că taie coco­ Cu vreo 3 luni in urmă, constă In felul cum ea este pre­ panţii au fost informaţi că pro­ bilite în comitetul executiv.
şul şi-l fac tocană, că e le­ Grigore Moldovan a trăit cea l gătită. O bogată experienţă a punerile făcute au fost duse Ia
neş. îi trezeşte prea tirziu“. mai fericită zi din viaţa lui. acumulat în acest sens Sfatul îndeplinire. Aceste materiale sînt. verificate
Grigore Moldovan muncea Comuniştii, ortacii din mină, popular comunal Ghelar. Cum înainte de sesiuni, aducîndu-li •
sînt pregătite aici sesiunile şi O altă sesiune a dezbătut pro­ se complectările necesare. La
care sînt rezultatele ? blema privind înfrumuseţarea începutul fiecărei noi sesiuni, se
şi chita. Muzica făcea parte l-au primit în rîndul candi­ comunei. La această sesiune co­ dă citire propunerilor făcute în
daţilor de partid. De la începutul anului şi pînă misia permanentă de gospodă­ sesiunea precedentă şi so anun­
din însuşi sufletul său. in prezent la Ghelar s-au ţinut rie locală, finanţe şi drumuri a ţă dacă au fost sau nu duse la
Cintecul ii dădea spor In ‘Minerul fruntaş şi neobo­ opt sesiuni ale sfatului popu­ prezentat un coraport. S a îndeplinire. După fiecare tri­
muncă, îl odihnea in clipe de situl artist amator şi-a vă­ lar. Printre problemele dezbă­ scos in evidenţă faptul că o se­ mestru se analizează felul cum
tute amintim : măsuri pentru rie de deputaţi au atras sute de
răgaz şi ii legăna visele. Şi zut apoi încă un vis împlinit. înfrumuseţarea comunei, apro­ cetăţeni la acţiunea de înfrum u­ au fost duse la îndeplinire ho-
vizionarea unităţilor comerciale seţare a comunei. Deputatul Ilid tărîrile şi deciziile organelor su­
V anii au trecut ca gindul de ‘Acea calitate rară de a reda cu produsele necesare şi buna Gheorghe de pildă, a antrenat
deservire in unităţi, pregătirea cetăţenii la introducerea lumi­ perioare precum şi cele ale o r ­
Î repede. prin cint.ee minunatul suflet campaniei de vară, măsuri în nii electrice în sectorul Meriz ganului local.
vederea deschiderii noului an de la periferia comunei. Sesiu­
şcolar şi altele. Participînd la nea a discutat însă mai mult
discuţii, un număr mare de de- despre ce anume trebuie făcut.
In 1951 s-a angajat la mi­ al poporului nostru i-a fost putaşi şi invitaţi, s-au putut iua Deputaţii şi invitaţii, bine pre: Muncind astfel, deputaţii sînt
•-} preţuită, la fel cu munca din o serie de măsuri în urma că­ gătiţi, au venit cu propuneri va­ tot mai mult antrenaţi in rezol­
rora, au fost obţinute rezultate loroase. Astfel, deputatul Iosif varea cerinţelor oamenilor mun­
subteran. Nelipsit de pe sce­ Lucaci a propus ca In satul cii, a problemelor de interes ob­
frumoase. Din analiza făcută Ruda să fie înlocuiţi stâlpii de ştesc. Deputaţi ca Gheorghe Je-
nă. ctntfnd pentru minerii din la reţeaua electrică, deputata IerU, Ioan Luca, Andrei Kereji,
asupra felului cum sint aprovi­ Terezia Epure a propus să fie Pantilimon Braicu, Epure Tere­
(E ) Valea Jiului, el a fost selec­ reparat drumul din colonia de
ţionat dc curind să facă parte zionate unităţile comerciale şi zia, Iosif Lucaci şl alţii, Şjrît.ac-L
jos, iar Ana Lăscuţoiu a propus
din ansamblul folcloric al cum sînt deserviţi oamenii mun­ tivi nu numai în sesiiuu c i'ş i
amenajarea celor două fintîni în activitatea practică. In urma
Tovarăşele A- C.C.S. cii de pe raza comunei Ghelar,
malia Turtoi şi din Valea 'A/foşului. Propunerile propunerilor făcute, s-a început
Irma Biro lu­ „'Atunci cind voi chita ca au reieşit o serie de deficienţe. In satul Ruda construcţia unul
crează la secţia solist de muzică populară în nu au rămas numai pe hlrtie. cămin cultural prin contribuţie
răsucit a fila­ acest ansamblu, ghidul îmi. va Deputaţii Gheorghe Paveloni, voluntară şi muncă patriotică
turii din Lupenţ. fi întotdeauna alături de or­ La seiunea următoare s-a anun­
tacii mei“ — a declarat mi­ Ioan Fătăeiune, Ioan Luca, Ti- (acum căminul este aproape
ţa t că ele au fost înfăptuite.
Una din preocu­ nerul de azi şi artistul de rării. gata), în satul Plopi a fost cum­
pările lor prin­ miine — ortacilor săi. Voi Toate aceste rezultate ca şi
cipale o consti­ VICTOR SIVETIDIS Primul meu de­ părat mobilier pentru căminul
chita pentru voi, tovarăşi multe altele au fost obţinute de­
sen. Traducere din limba greacă
tuie îmbunătă­ D. CRAiOVEANU oarece la Ghelar sesiunile se cultural In valoare de 4.774 lei,
de Titel Constantincscu. Desene de
ţirea continuă la Ghelar s-a început construc-:
Dumitru Negrea şi Victor Sive-
a calităţii pro­ I n Iii ţia unei grădiniţe de copil etc.-
ducţiei.
In urma muncii patriotice des-'
Iată-le în fo­ M. SINTIMBREANU La telefon... te­ făşurată de către cetăţeni, s-aii
tografic recep- lefonul ! Coperta şi ilustraţii de
ţionînd bobine­ E. Arno realizat economii în valoare de
le de mătase.
<3. TEODORESGU Atenţie, cop»...! 33.000, lei.]
V, ALBU
Ilustraţii de Angi Petrescu tidis.
MAMIN SIBIRIAK Guleraş Cenuşiu. * * * Piese corale din muzica uni­ Cînd există preocupare
Traducere din limba rusă. Ilus­ versală. Culegere îngrijită şi pre-
traţii de Adriana Mihăilescu. ' faţă de D. D. Botez. 76 pag. — Cu cîfva timp în urmă, gestio­ şit ca în' timp de mai puţin de
(„Traista cu poveşti“) 18 lei. • narul magazinului metalo-chl- două luni să se facă vlnzări de
mic din Ghelar era deseori cri­ peste 240.000 lei.
n liţim a n c a de in tim a re şi condum ticat pentru faptul că nu apro­ Printre altele, In această pe­
viziona magazinul cu mărfurile rioadă au fost vindute 8 apa­
necesare. In ultima vreme însă, rate de radio, 20 maşini aragaz,'
cetăţenii sint mulţumiţi de felul
două motociclete, un frigider,
o maşină de gătit „Vesta" şl o
a HiestiKtsF p etele? de perete cum sînt deserviţi. !Aşa s-a reu-: maşină de cusut „Ileana".
de perete s-au organizat raiduri-an- Din păcate însă nu toate gazetele Ia gazeta de perete „Montatorul". El Pentru oraşul drag
chetă. Electricianul Octavian Punea, de perete se bucură de atenţia orga­ nu conţine nimic concret.
fiind găsit dormind în timpul servi­ nizaţiilor de partid. In secţia oţelăria > Rase aurii de soare se re­ bina Chitucea, oferind apă L
ciului de noapte, a fost aspru criticat. nr. 1, organizaţia de partid are o ati­ Gazetele de perete din secţiile Com­ varsă din belşug. Clteva au­
Sudorul Constantin Rămescu şi-a vă­ tudine indiferentă faţă de organul său binatului siderurgic de la Hunedoara tobuze arhipline, pornite din proaspătă celor însetaţi, care \
zut şi el caricatura la gazeta de pe­ de presă, gazeta de perete. Faptul că vor trebui să-şi îmbunătăţească ac­ Deva, se îndreaptă spre Sîn-
rete pentru faptul că a „şters-o" de Ia aici articolele se schimbă rar, că ele tivitatea. Fiecare gazetă de perete va tuhalm. In ciuda faptului că nu se lasă învinşi de pămin- \
lucru înainte de venirea schimbului. nu tratează în mod operativ probleme trebui să devină un organizator co­ unii din călători stau In pi­
ale muncii, dovedeşte neglijenţa inad­ lectiv al maselor, care să mobilizeze cioare, atmosfera e de o ve­ tul tare din fundul şanţuluii. i
uu se mulţumeşte doar să critice, dar misibilă a biroului organizaţiei de ba­ colectivele de muncitori, tehnicieni şi selie antrenantă.
urmăreşte şi eficacitatea. Răspunsurile ză faţă de activitatea gazetei de pe­ ingineri la o munci rodnică, la des­ Un grup de salariaţi ai Fiecare ştie că munceşte pen- ş
primite de la cei criticaţi sînt publica­ rete. Aici, în luna septembrie, s-au coperirea şi folosirea unor noi re­ U.R.C.M., înarmaţi cu lopeţi,
te în coloanele gazetei. mai putut vedea încă articole publi­ zerve de sporire a producţiei; de tru oraşul său drag, pentru >
cate în primele zile ale lunii iulie. In îmbunătăţire a calităţii metalului, ia îmbunătăţirea condiţiilor de
Multă preocupare manifestă şi colec­ ziua de 20 septembrie, la rubrica reducerea preţului de cost etc. O justă
tivul de redacţie al gazetei de perete „Fruntaşii săptămînii" erau populari­ conducere a activităţii colectivelor ga­ viaţă ale oamenilor\ muncii \
„Făclia“ din secţia bluming pentru îm­ zaţi oţelari care obţinuseră succese zetelor de perete cere din partea or­ din Deva.
bunătăţirea conţinutului articolelor pu- deosebite în producţie în perioada 27- ganizaţiilor de partid să acorde zilnic Soarele asfinţeşte după >
hl!cate, pentru susţinerea muncii co­ 31 august. Multă tărăgănare în schim­ şi nu periodic, ajutor acestora, să le
lectivului de laminatori în îndeplinirea barea unor articole se poate constata îndrume în vederea ridicării nivelului hlrleţe fi tirnă- dealurile din
şi depăşirea sarcinilor de plan. în­ şi la gazeta de perete „Feroviarul", or­ ideologic şi politic al materialelor pu­
dată după apariţia în coloanele zia­ gan de presă al organizaţiei de partid blicate. să indice formele şi metodele coape, coboară jur' Umbrele
rului „Drumul socialismului“ a che­ de la Direcţia de transporturi. In u- cele mai eficace de reliefare a unor apoi In dreptul W M m m m U L U! răcoroase ale
mării la întrecere „Pentru cea mai nele secţii, există şi un alt procedeu aspecte din muncă, să le orienteze în
bună gazetă de perete“, colectivul a- Se iau articolele pentru a se schim­ locului rezer­ serii se lasă pes­
cestei gazete a analizat posibilităţile ba şi gazetele rămîn „goale" zile în ceea ce priveşte reflectarea celor măi
de participare ta concurs şi a răspuns, şir. Aşa s-au petrecut lucrurile în sec­ importante probleme, să examineze în vat la săparea şanţului pen­ te cimp şl peste oraşul de la
angajîndu-se să-şi Îmbunătăţească ac­ ţia laminorului de 800 mm. şedinţe de analiză probleme legate de tru conducta de apă. In frun­
tivitatea. îmbunătăţirea muncii. Este bună ini­ tea lor sint tovarăşii Leontin poalele cetăţii. ţ
Lipsite de activitate sînt şi gaze­ ţiativa luată de către Comitetul de Blăjan, preşedintele U.R.C.M.,
Şi angajamentul lor este acum tra­ tele de perete „Oxigenistul* din ca­ partid al combinatului siderurgic de Vasile Ghindoveanu, secreta­ — Mai controlează odată,
dus în viaţă. Gazeta de perete „Fă­ drul fabricii de oxigen, „Munca noas­ a analiza activitatea gazetelor de pe­
clia“ are un aspect foarte atractiv. Ea tră“ de la depozitul Peştiş şi altele. rete. Acest lucru trebuie însă dus pînă rul organizaţiei de partid şi tovarăşe Veţan şi spune-ne ^
a cuprins fel de fel de articole pe La unele gazete de perete apar arti­ la capăt. O asemenea analiză, ur­ alţii. Trebuia terminat şan­
teme c a : „Marca noastră“, „0 noapte cole care nu spun aproape nimic, ele mată de măsuri concrete, va asigura ţul lung de 30 m. şi adine ce mai e de făcut — se aude
la bluming“, „Cititori fruntaşi", „O tratînd probleme generale, nelegate de îmbunătăţirea în mod continuu a ac­ de 1,50 m., început cu citeva
inovaţie importantă“ etc. munca concretă ce o desfăşoară oa­ tivităţii gazetelor de perete, precum din şanţ vocea tovarăşului t,
menii, de preocupările colectivului pen­ şi creşterea rolului lor în educarea zile in urmă.
Aprecieri pozitive se pot face cie tru îndeplinirea planului de producţie şi organizarea maselor largi de si- Munca porneşte. Unii adln- Blăjan. ' '
asemenea şi asupra activităţii colec­ etc. Un asemenea articol intitulat „în­ derurgişti în lupta ce o desfăşoară
tivelor de redacţie ale gazetelor de deplinirea angajamentelor, o preocupare pentru îndeplinirea şi depăşirea sarci­ cesc şanţul, alţii aruncă pă- — Dacă se îndreaptă şi î;
perete „Furnalîstul“ din secţia I fur­ dc zi cu zi“ a apărut zilele acestea nilor de producţie. mlntul afară. Nimeni nu-t
nale, „Construim Hunedoara“ din sec­ zoreşte şi, totuşi, fiecare se partea de colo, sintem gata
torul de Investiţii ef- GH. CAIJNF.SCU străduieşte ca pînă seara lu­
crarea să fie 'dată In primi­ — răspunse cel vizat.
re. Iar glumele zboară de la
un capăt al şanţului la al­ Ultimele lovituri de tlmă-
tul. De la un capăt la altul
al lucrării aleargă şi tovară­ coape, ultimele lopeţi arun- ţ
şele Victoria Bulucea şi Sa- cate. Lucrarea a fost în­
cheiată. S-au săpat circa 40 ^
m.c .de pămlnt.
La reîntoarcere spre case- t
le lor, feţele salariaţilor U-
niunii regionale a cooperaţi- *
velor meşteşugăreşti radiau 7
bucuria muncii împlinite. ţ
sN. DONOVICI ?