Page 104 - 1961-09
P. 104
pag. 4 DfrUMUD SOCIALISMULUI Nr. 210 "5
imv wxvmssff&Bnr^ (OOSKBFWSFrWB^
.R.S.S. cheamă din nou toate
popoarele la dezarmare generală
şi totală
Memorandumul guvernului sovietic adresat sesiunii Adunării Generale a O.N.U.
MOSCOVA 28 (Agerpres). — ne în memorandum. Franţa, Prin urmare, se spune în me Memorandumul guvernului U.R.S.S. cu privire
TASS transm ite :
partenera lor din N.A.T.O., a morandum, dacă nu se va duce
Gtovernul sovietic adresează efectuat una după alta explozii o luptă perseverentă şi hotărîtă
din nou tuturor popoarelor şi cu bombe atomice pe poligoane pentru dezarmarea generală şi
tuturor guvernelor statelor mem le din Sahara. la măsurile îndreptate spre slăbirea
totală, nimeni nu poate garan -
bre ale O.N.U. chemarea să facă După cum se arată în memo ta că mîine nu vor începe să-şi
tot ce este necesar pentru rezol randum, orientarea puterilor oc •
varea neîntârziată a problemei cidentale spre pregătirea unui experimenteze arme riucleare şi încordării internaţionale
dezarmării generale şi totale război, intensele lor pregătiri alte state, chiar dacă între cele
sub un strict control internaţio militare şi sabotarea hotărîrii trei puteri s-ar încheia un acord MOSCOVA 28 (Agerpres). — alocaţiile lor militare de la 1 Ar avea o mare im portanţă vietic, în prezent există posibi
nal pentru a se asigura astfel Adunării Generale a O.N.U. re cu privire Ia încetarea experien TASS transmite : politică adoptarea unei declara
o pace trainică pe pămînt. feritoare la realizarea unui ţelor. ianuarie 1.961'.' litatea de a se încheia un acord
acord cu privire la dezarmarea Guvernul sovietic a prezentat ţii comune sau a unei declaraţii pe baza căruia puterile nucleare
'Această chemare este cuprin generală şi totală au pus într-o Astăzi nu este vorba de influ In memorandum' se subliniază
să în meroorarîdunfol în proble nouă lumină întreaga problemă enţa dăunătoare a radiaţiilor celei de-a 16-a sesiuni a Adu pentru încetarea propagandei de s-ar angaja să nu transmită
ma experienţelor cu arma nu a încetării experienţelor cu a r atomice asupra organismelor ci nării Generale a O.N.U. un me că acest lucru nu va aduce pre război, duşmănoasă cauzei pă
cleară, adresat celei de-a lG-a ma nucleară. de a izbăvi omenirea de prim ej arma nucleară altor ţări, iar
sesiuni a Adunării Generale a dia unui război termonuclear, morandum cu privire la măsu judicii securităţii nici unui stat. cii şi înţelegerii reciproce între
O. N. U. Şi ’dat publicităţii la A devenit limpede, se spune declară guvernul sovietic. Acest rile îndreptate spre slăbirea în popoare. statele care nu dispun de arma
Moscova de guvernul sovietic. în memorandum, că încheierea lucru poate fi obţinut numai cordării internaţionale, întărirea Constatând că „îngheţarea1 nucleară să-şi asume angaja
unui acord separat cu privire dacă se va traduce în viaţă de Guvernul sovietic reia propu mentul de a nu produce aceast a
înscrierea pe ordinea de zi la încetarea experienţelor n u zarmarea generală şi totală. In încrederii între state şi în in bugetelor militare ar constitui nerea sa de a se încheia un acord
a celei de-a 16-a sesiuni a Adu cleare, în condiţiile în care p u aceasta constă în momentul de de neagresiune între ţările armă şi de a nu şi-o procura do
nării Geiţejrale a O.N.U. de că terile occidentale continuă cursa faţă ţelul principal, sarcina teresul dezarmării generale şi o contribuţie eficientă pentru N.A.T.O. şi statele membre ale
tre guvernele S.U.A. şi Angliei a nesăbuită a înarmărilor rfu poa principală. la puterile nucleare.
problemei denumită ,,necesitatea te să ofere popoarelor decît ilu totale. tf. .,$• preîntâmpinarea intensificării1 Tratatului de la Varşovia. Guvernul sovietic consideră
urgentă a unui tra ta t cu privire zia că se face ceva pentru pre In condiţile agravării încor Baza unui astfel de acord ar
la interzicerea experienţelor cu întâmpinarea unui război, n u dării internaţionale, guvernul Guvernul U.R.S.S. propune să cursei înarmărilor“, guvernul necesar să sprijine înfăptuirea
arma nucleară sub un control clear, în timp ce în realitate p u sovietic s-a văzut pus în faţa putea fi renunţarea de către
internaţional eficient“ este cali terile occidentale împing lu necesităţii de a se îngriji de în se cadă de acord asupra Înfăp sovietic declară că este gata să părţile contractante la folosirea practică a planurilor âe creare
ficată in memorandum ca o în crurile tocmai spre un aseme tărirea capacităţii de apărare a tuirii următoarelor măsuri sau, forţei sau la ameninţarea cu de zone denuclearizate:
cercare a acestor guverne de a nea război. In condiţile conti U .R .S.S. El a fost nevoit să ia cei puţin, a unora dintre ele, meargă pe această cale dacă forţa şi obligaţia de a rezolva
folosi tribuna Adunării Genera nuării cursei înarmărilor nu hntărfrea cu privire la efectua privind: îngheţarea bugetelor exclusiv pe cale paşnică litigi După părerea guvernului
le pentru -„a justifica orienta cleare Un acord cu privire la rea exploziilor experimentale cu S.U.A. şi celelalte puteri occi
rea lor periculoasă pentru po încetarea experienţelor încheiat arma nucleară. „Guverriuî so militare ale statelor ; renunţarea ile care se pot ivi între statele U.R.S.S., s-ar putea realiza cu
poare în problema armei nu separat de rezolvarea problemei vietic a întreprins aceste mă dentale vor întreprinde, de ase participante îa acord. uşurinţă transformarea întregu
cleare şl a căpăta posibilitatea generale a dezarmării ar putea suri călcîndu-şi pe inimă, sub la folosirea armei nucleare ; in lui continent african intr-o
de a continua nestingherite pre avea consecinţe contrare, şt anu presiunea împrejurărilor, dar menea, la rîndul lor, măsuri co Acest acord ar avea o serioa zonă' denuclearizată.
gătirile în vederea dezlănţuirii me, ar putea camufla pregăti n-a putut să nu le ia deoarece terzicerea propagandei de răz să influenţă de reţinere pentru
unui război termonuclear“. rile în vederea unui război m u altfel ar fi nesocotit interesele boi încheierea unui pact de respunzătoare in această direc un agresor potenţial. Crearea de zone denucleafiza-
clear. de im portanţă vitală ale securi neagresiune între ţările N.Â.T.O.
Ani de zile’ guvernul sovietic tăţii Uniunii Sovietice şi ale tu ţie. In memorandum se m enţio te s-ar putea de asemenea, în
a considerat posibilă rezolvarea In memorandum se arată că turor statelor socialiste“. şi ţările Tratatului de Ia Varşo
separată a problemei încetării interzicerea experienţelor cu a r In memorandum se declară că nează că S.U.A., aşa cum arată cepe cu Europa occidentală;' 5rf
experienţelor nucleare, fără a ma nucleară printr-un acord al Dacă statele vor înfăptui de via ; retragerea trupelor de pe' încă înainte de încheierea acor experienţa tratativelor anteri această privinţă există propu
aştepta soluţionarea problemei celor trei puteri, acord asupra zarmarea generală şi totală sub teritorii străine; împiedicarea dului cu privire ia dezarmarea oare, nu sînt. după cum se pare,
generale a dezarmării, se ara căruia a'u fost duse tratative la un control internaţional eficient, lărgirii numărului 'de state care generală, şi totală, statele care încă gata să accepte propune neri amănunţite ale guvernului1
tă în memorandum. Ulterior nimeni nu va mai fi tentat să produc arma atomică ar putea, rile sovietice cu privire la re Poloniei, sprijinite de' Cehoslova
însă, în timpul tratativelor de Geneva, şi disociat de 'dezarma experimenteze arm a nucleară pe deţin arma nucleară; crearea declara, ca o pregătire morală tragerea trupelor străine de pe
pămînt, sub pămînt, în atm os a unui astfel de acord, că sînt cia şi R.D.G.-
Ia Geneva, anumite împrejurări rea generală şi totală nu ar itrn feră sau în spaţiul cosmic, şi de zone denuclearizate ; măsuri liotărîte să nu folosească arma teritoriul statelor europene. Memorandumul citează pro
nucleară, tot aşa cum o serie In aceste condiţii, după păre
au determinat guvernul sovietic pune statelor nici un fel de obli nici nu va avea ce experimenta pentru micşorarea primejdiei de state au declarat la timpul punerile guvernului sovietic cu
unui atac prin surprindere. lor că este inadmisibilă folosi rea guvernului sovietic, se iveşte privire la măsurile pentru mic
să-şi revizuiască poziţia, gaţii, în afară de cele morale. 'deoarece arma nucleară va fi rea gazelor toxice şi armei bac necesitatea de a se rezolva p ro şorarea primejdiei unui atac
Guvernul sovietic propune să teriologice.- blema fie şi numai a unei redu
,.Puterile occidentale au dus Or, Franţa a încălcat grosolan distrusă, se arată în memoran ceri a efectivului trupelor stră prin surprindere.
se ia de comun acord, fără a se Dacă puterile' occidentale nu Printre măsurile cele mai’ rea
un joc de duplicitate“, se spu- toate aceste obligaţii morale. dumul guvernului sovietic. aştepta rezolvarea problemei de sînt gata în prezent să-si ia îm ine situate atât pe teritoriul, ţă
preună cu Uniunea Sovietică rilor participante la N.A.T.O. cit le care ar putea' fi înfăptuite in
zarmării generale şi totale, une angajamentul de a renunţa ne şi pe teritoriul ţărilor p artici viitorul cel mal apropiat face
condiţionat la folosirea armei
le măsuri pentru a se stabili li nucleare s-ar putea cădea de pante la Tratatul de la Varşo parte crearea de posturi de' con
mita maximă în bugetele state acord, ca prim pas, asupra a n via. trol terestre la nodurile de cale-
gajamentului fiecărui stat de a ferată, in marile porturi şi pe
lor pentru cheltuieli militare la nu folosi primul arma nucleară. Ca un prim pas guvernul so
autostrăzile de mare trafic, pos
un nivel care să nu depăşească • Toate statele, arată guvernul vietic. propune reducerea în de turi care să aibă misiunea ’de a
sovietic în memorandum, ar p u cursul unei anumite perioade cu! urm ări orice concentrare' peri
Lucrările sesiunii Adunării G enerale a O .N .U . tea aduce o mare contribuţie la culoasa 'de forţe armate şi mij -
însănătoşirea situaţiei interna 1/3 sau în altă proporţie stabi Ioace tehnice militare şi ’de a
ţionale dacă s-ar pronunţa în lită de comun acord a tuturor nu admite o astfel de concen
comun pentru Încetarea tu tu trupelor străine staţionate în trare.-
ror formelor de propagandă de
Germania, cu instituirea con Paralel cu aceasta s-ar putea
trolului asupra Înfăptuirii aces înfăptui de-a lungul liniei care
desparte cele ’două părţi redu
război, de vrajbă şi ură între tei rpăsuri:
popoare. După părerea guvernului' so'- cerea corespunzătoare şi re tra
gerea pe o anumită ’distanţă, a
NEW !YORK (Agerpres). — că ministrul Afacerilor Externe zilei de 27 septembrie a Adunării recomandărilor Comitetului Ge forţelor armate şi armamente
'/.Di narea Generală a O.N.U. al Angliei evită să amintească Generale a O.N.U., primul a neral cu privire la repartizarea lor.-
işi . .-htinuă dezbaterile de poli de posibilitatea realizării unui luat cuvîntul preşedintele Ar pe comitete a problemelor afla ==~~~'"v—:«Baats====-:¦ -----
tică generală. La şedinţa ple acord între marile puteri. Pen gentinei, A. Frondizi, care şi-a te pe ordinea de zi.
Memorandumul guvernului s o v ie t ic r e fe r ito rnară din dimineaţa zilei de 27 tru soluţionarea problemei ger consacrat o mare parte a dis După cum se ştie, Uniunea
septembrie a luat cuvîntul se mane el nu a putut să pro cursului problemelor ajutorării Sovietică a propus un amenda
îa modul în care se în fă p tu ie şte D eclaraţii,cretarul de stat al Liberiei, Ru- pună nimic altceva decit înghi ţărilor ..slab dezvoltate.
ment la raportul Comitetului
dolph Grimes. Reprezentantul ţirea de fapt a R.D. Germane Reprezentantul Afganistanului General, care recomandă 'discu
cu privire la acordarea independenţei ţărilorLiberiei şi-a exprimat neliniştea de către Germania occidentală a declarat că în condiţiile ac tarea problemei dezarmării ge
în legătură cu agravarea In ul militarista. Elogiind politica pu tuale, realitatea vie şi nu tea nerale şi totale nu în Comitetul
timul timp a situaţiei interna terilor occidentale, Home s-a ma imaginară a popoarelor re Politic, ci la cel mai înalt ni şi popoarelor coloniale
ţionale. Războiul trebuie să în dedat totodată la o serie de prezintă o primejdie de război. vel al Adunării Generale — la
ceteze să mai fie un mijloc de atacuri calomnioase împotriva De aceea, a subliniat el, Aduna şedinţele ei plenare — imediat MOSCOVA 28 (Agerpres). — tugaliei, care refuză să a’dtioă la ritoriile 9e sub’ tutela,- prin care
promovare a politicii, a declarat ţărilor socialiste. rea Generală trebuie să-şi con .după dezbaterile generale. îndeplinire hotărîrea O.N.U. cu
ci. Intrucît Estul şi Vestul sînt centreze atenţia asupra prin TASS transmite : .»„u!**** privire la încetarea războiului se urmăreşte limitarea suvera
de acord asupra principiului Home a arătat în mod clar că cipalelor probleme mondiale : La şedinţa din 27 septembrie, împotriva poporului Angolei.
„tratativelor cu privire la Ber Anglia se va pronunţa şl de încetarea războiului rece, slăbi ’delegaţii Poloniei, Bulgariei, In memorandumul gfivernulîîi nităţii viitoarelor state indepen
lin“, a continuat el, aceste tra acum înainte împotriva oricăror rea încordării internaţionale şi Cehoslovaciei, Albaniei şi Ko- După cum se arată în memo
tative trebuie să înceapă ime propuneri de reorganizare a înlocuirea acesteia prin coexis mîniei au sprijinit amendamen U.R.S.S. referitor la modul în randum, O.N.U. trebuie să cea dente.. ,i
diat. structurii O.N.U., propuneri prin tenţă paşnică, încetarea cursei tul sovietic, subliniind îndeo ră ca în cursul următoarelor
care se urmăreşte ca acestei înarmărilor, încetarea războaie sebi importanţa şi urgenţa aces care se înfăptuieşte Declaraţia luni să fie create organe naţio Guvernul sovietic propune să
Grimes a cerut ’Adunării să organizaţii să i se imprime un lor pretutindeni unde mai au tei probleme. Este caracteristic nale ale puterii în toate colo
pună capăt cit mai rapid rămă caracter cu adevărat interna loc vărsări de singe, precum şi că delegaţii S.U.A'. şi Angliei, cu privire la acordarea inde niile, teritoriile 'de sub tutelă şi se creeze o comisie O.N.U. de
şiţelor colonialismului în ’Africa. ţional. rezolvarea problemei Berlinului recunoscînd în vorbe importanţa celelalte teritorii care nu se
El s-a pronunţat pentru relua occidental, deşi aceasta nu f i problemei rdezar'mării generale pendenţei ţărilor şi popoarelor bucură de autoguvernare. ? supraveghere şi control asupra
rea tratativelor între guvernul Home a descris cu măre lux gurează pe ordinea de zi. De şi totale, au preferat în fond ca
provizoriu al Republicii 'Algeria cîc amănunte situaţia „îmbucu legatul Afganistanului şi-a ex discutarea acestei probleme să coloniale se propune c.a Aduna Guvernul _sovietic subliniază modului cum se îndeplineşte- !
şi guvernul francez. rătoare“ a ţărilor care se află primat părerea că cel mai util se facă în Comitetul Politic. în memorandum oă O.N.U. tre
ar fi să, se găsească vreo solu rea Generală a O.N.U. să de buie să dea dovadă de fermitate Declaraţia cu privire la acorda
A luat apoi cuvîntul Home, sub jugul colonialiştilor englezi. ţie provizorie problemei numirii Adunarea Generală a aprobat în problema acordării de drep
ministrul Afacerilor Externe al secretarului general al O.N.U. recomandările Comitetului Ge clare anul 1962, an al lichidă turi şi libertăţi democratice largi rea independenţei ţărilor şi po
Angliei. El n-a spus nimic despre lupta neral în această' problemă fără populaţiei din fiecare colonie,
După discursul şefului dele rii definitive a colonialismului. precum şi în problema încetă poarelor coloniale în toate colo
Deşi ă declarat' că Anglia eroică a popoarelor Kenyel, gaţiei italiene, care a repetat amendamentul sovietic. In memorandum sc spune: rii războaielor împotriva po
„hu-şî va precupeţi eforturile născocirile propagandei ameri poarelor 'clin colonii. Dacă. de niile, teritoriile de sub tutelă şi
pentru a găsi o bază pentru Rhodesiei, Ugandei şi altor co cane cu privire la cauzele ac Adunarea Generală a adoptat „Să se încheie lichidarea siste pildă, guvernul Republicii Sucl-
tratative“, întregul ton al dis tualei încordări internaţionale. apoi în unanimitate hotărîrea mului colonial pe întreaga noas Africane continuă să persiste în celelalte teritorii lipsite de auto-
cursului său, îndeosebi al pasa lonii engleze, pentru libertatea tră planetă pînă la sfîrşitul politica sa de discriminare ra
jului în care s-a referit la pro Adunarea a trecut la aprobarea Consiliului de Securitate cu pri anului 1962 — aceasta este o sială şi de apartheid. Adunarea administrare. După părerea gu
blema germană, a lăsat impresia lor. sarcină absolut reală, dacă toa Generală va proceda just dacă
vire la admiterea In O.N.U. a te statele şi popoarele iubitoare va anunţa excluderea Republi vernului sovietic, în această co
Ultimul a luat cuvîntul repre Republicii Sierra Leone. de libertate se vor uni pentru a cii Sud-Afrieane din O.N.U., iar
înfrînge împotrivirea colonialiş Consiliul 'de Securitate va adop misie trebuie să fie reprezen
zentantul Ceylonului. tilor“. ta santţiuni corespunzătoare
faţă de această ţară. tate, pe bază ’de egalitate, toa
La şedinţa din după-amiaza
O.N.U., se spune în memo te cele trei grupuri principale
randum, trebuie să ceară anu
larea necondiţionată a tuturor de state: statele socialiste, ţă
acordurilor, inclusiv a acordu
rilor secrete cu coloniile şi te- rile care faoj parte din blocurile
Guvernul sovietic 'propune să militare occidentale şi statele
se pună capăt imediat tuturor
războaielor coloniale, tuturor neutre. ¦¦¦$$*"
represaliilor împotriva partici
ivrişir MănesEU panţilor la mişcarea de elibe In memorandum se constată
rare naţională, să fie evacuate că puterile coloniale ignorează
din colonii toate trupele străi de fapt prevederile Declaraturi.-
ne, să fie lichidate toate bazele Principalul imperativ al decla
străine din aceste regiuni. raţiei constă în acor’darea neîn
târziată şi fără rezerve a drep
tului la autodeterminare tuturor
Guvernul sovietic, se spune popoarelor din colonii — ’drept
în memorandum, consideră că
Adunarea Generală şi Consiliul care nu s-a realizat’ nici în pro
de Securitate vor proceda just
' NEW YORK 28 (Agerpres). — tină, a moderniza agridultura aliaţilor lor a împiedicat adop blcmă pur formală, tehnico-or dacă vor adopta o hotărîre pen porţie de zece íá sută. "
Luiud cuvîntul la 27 septem lor şi a spori producţia agrico tarea unor hotărîri cu privire
Ia principiile directoare şi la ganizatorică ci una de fond., In memorandum se arată că
brie în şedinţa Adunării Gene lă, a îmbunătăţi condiţiile de organul de reluare a negocieri care are o mare semnificaţie
rale a O.N.U. în sprijinul repar viată ale populaţiei, a da extin politică. După părerea guver la Í ianuarie 1962 vor continua
tizării problemei dezarmării ge lor în problema dezarmării ge nului Republicii Populare Uo-
dere învăţămîntului public şi tru aplicarea de sancţiuni Por- să se afle sub' dominaţia colo
nerale şi totale în dezbaterea şe ocrotirii sănătăţii. nerale şi totale. Mai mult decit mîne, Adunarea Generală este nială 88 de teritorii cu o popu
dinţelor plenare ale Adunării După cum se ştie, în dorinţa atît, Statele Unite şi aliaţii ior forul cel mai potrivit pentru a Protestul unor ziarişti sovietici care laţie de 71,1 milioane oameni.
lor de a asigura discutarea din pactul N.A.T.O. au accele elabora cu colaborarea tuturor nu au obţinut vize de intrare S.U.A. „Dacă şi pe viitor independenţa
Generale a O. N. U., ministrul aprofundată a problemei dezar rat cursa înarmărilor, ajungsnd va fi acordată popoarelor din
Afacerilor Externe al R. P. Ro- mării generale şi totale şi lua la bugete militare record, au statelor, medul în care să se în MOSCOVA 28 (Agerpres). — („Sovetskaia Eelorusia“ ) zac din colonii în acelaşi ritm, atunci
mîne, Corneîiu Măneseu, a de rea unor hotărîri corespunză • sporit efectivele forţelor lor a r TASS transm ite : luna august a.c. în sertarele sec înfăptuirea Declaraţiei este ame
toare de către Adunarea Gene mate şi au intensificat reînar- făptuiască ţelul comun — de ninţată să fie tărăgănată dece
clarat printre altele : rală, U.R.S.S. şi celelalte state marea revanşarzilor vest-ger- zarmarea generală şi totală. Grupul de ziarişti sovietici ţiei consulare a Ambasadei nii de-a rîndul.
Cea mai im portantă proble socialiste au propus la sesiunea mani, urmărind transformarea S.U.A. din Moscova, iar paşa
trecută dezbaterea acestei pro Germaniei occidentale în p rin In fehil acesta, ar fi angajat care nu au putut ajunge Ia New După cum se subliniază în
mă cave preocupă omenirea in bleme în şedinţe plenare. Dele cipala forţă pentru pregătirea York la începutul celei de-a poartele ziariştilor Nauraov (re memorandum, caracterul provo
gaţiile puterilor occidentale, şi şi dezlănţuirea unui nou război. pentru dezbaterea problemei fo vista „Za lîubejom“ ), Turkaten- cator al acţiunilor colonialişti
prezent, problema cheie, de a In primul rsnd delegaţia S.U.A., rul cu cea mai mare autoritate NVI-a sesiuni a Adunării Ge lor, prin care se urmăreşte tor
cărei soluţionare depind în gra s-au opus acestei propuneri şi Tov. Corneîiu Măneseu a atras nerale a O.N.U., deoarece nu au ko (TASS), Nepomneăşci („No- pilarea Declaraţiei se explică
dul cel mai înalt pacea şi secu a'u insistat ca problema dezar atenţia în continuare că repre al Organizaţiei Naţiunilor Uni prin faptul că colonialiştii 'por
mării să fie repartizată Comite zentanţii Statelor Unite şi ai al te, capabil să contribuie la crea obţinut vize de intrare în S.U.A. vosti“ ), Kubliţki („Literatiurnaia tughezi şi francezi’,- englezi şi
ritatea internaţională, este de tor state făcînd parte din alian rea condiţiilor pentru reluarea belgieni, sud-aîrioanî,- olandezi,
zarmarea generală şi totală, fie tului Politic, susţinînd că acest ţele militare ale S.U.A., încear au adresat redacţiei ziarului Gazeta“ ) din primele zile ale spanioli se bazează în întregi
comitet ar fi organul cel mai in că să împiedice din nou dezba negocierilor cu privire la dezar „Pravda“ o scrisoare deschisă, me pe sprijinul S.U.A.- — prin
rezolvarea acestei probleme de dicat pentru examinarea ei „se terea problemei dezarmării ge lunii septembrie. cipalul reazim al colonialismu
pinde în ultima analiză dacă rioasă şi amănunţită". Aşa cum nerale şi totale în foriiî cel mai mare. în care se spune : In scrisoarea semnată de E. lui contemporan. Este an faot
omenirea va avea de îndurat su au arătat faptele, datorită p o reprezentativ al O.N.U., în ple Acordul sovieto-ameriean cu După cum se vede, manevrele incontestabil, se subliniază' m
ziţiei negative a guvernufui nara Adunării Generale. Litoşko, N. Novikov, („Izvcs- memorandum, că în prezent 12
ferinţele fără margini ale răz S.U.A. şi a celorlalte guverne privire la principiile despre de în legătură cu acordarea de vize posesiuni coloniale, cu o popu
Fledînd pentru trimiterea pro ziariştilor sovietici urmăresc să tia “), S. Ivanov (Agenţia Tele laţie de 3,3 milioane oameni,-
boiului nuclear, sau clacă va fi occidentale, în Comiteful nr. 1 blemei în discuţia Comitetului zarmarea generală şi totală r e împiedice comentarea de către ei grafică din R.S.S. Ucraineană)
prezintă, după părerea delega a lucrărilor acestei sesiuni, care şi de alţii se subliniază: „Vrînd
izbăvită de ele. nu s-a înregistrat nici un p ro Politic aceşti reprezentanţi re ţiei romîne, o bază acceptabilă nevrînd se ridică din nou pro
înfăptuirea dezarmării gene pentru toate statele în vederea trcb’uie să discute probleme in blema: putem oare să ne împă
gres în direcţia rezolvării p ro curg la aceleaşi argumente pe reluării acestor negocieri. ternaţionale de cea mai mare căm mai departe cu menţinerea
rale şi totale ar lichida toate care le-au folosit In urmă cu un şedinţelor O.N.U. la New York,
mijloacele de d'acere a războiu blemei dezarmării. In ciuda fa p Ne exprimăm convingerea că importanţă. Această poziţie a
an şi care s-au dovedit cu toiul Departamentului de Stat stâr dacă accesul la sesiunea Adună
lui, ar desfiinţa maşina milita- tului că pe masa de lucru a Co lipsite de temei. Dar problema discuţia în şedinţa plenară va
ro-organizăiorică şi potenţialul forului în care urmează să se înlesni ca la actuala sa sesiune, neşte nedumerirea legitimă a rii Generale a O.N.U. este în
mitetului au existat suficiente dezbată problema dezarmării reprezentanţilor presei sovieti soţit ’de asemenea dificultăţi,
militar al tuturor statelor şi ar Adunarea Generală să adopte o ce, a întregii opinii publice so dacă autorităţile americane, în
pune capăt pentru totdeauna propuneri constructive, poziţia vietice.
rezoluţie corespunzătoare cu câlcind acordurile existente cu
cursei înarmărilor. privire la directivele în vederea In scrisoare se arata că paşa privire la statutul O.N.U., hotă
Totodată resursele imense re
negocierilor de dezarmare şi să poartele ziariştilor sovietici Li- răsc (lupă bunul lor plac cine
s-ar elibera, ca efect al dezar soluţioneze, în conformitate cu
mării, ar putea fi alocate pen interesele tuturor părţilor, şi
tru a stimula dezvoltarea indus problema organului de nego
cieri, a spus în încheiere condu ?
trială a ţărilor slab dezvoltate
din Asia, Africa şi America La- obstrucţionistă a S. U. A. şi a generale şi totale, riu este o pro- cStorul delegaţiei K, P. Romîne. îoşko ( „Pravda"), i is.îmurov poate să meargă acolo şi cine nu. aparţin S.U.A1.-
Redacţia ?i administraţia z ia ru lu i: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării D irecţiggii Generale P.T.T.g. gr. 263.920 din 6 noieţsbrie 1949. — T îjţ^ r g lj întreprinderea P.oligra.ţfoă „1 M a i* Deva
