Page 105 - 1961-09
P. 105
PROSETAM DIN TOÂTB ŢARINE, VNIŢl-VA ) Â 30,000 - a fonă
aglomerat feros
în afara planului
A n u l X ÍÍÍ. N r. 2104 Sîmbătă 30 septembrie 1961 4 pagini 20 bani Colectivul fabricii de aglomerare sL
minereurilor de la Combinatul side
rurgic Hunedoara a produs şi li
vrat furnaliştilor în ziua de 29 sep
tembrie cea de-a 30.000-a tonă de mi
nereu aglomerat peste sarcinile de
plan. In acţiunea pe care o desfă
şoară pentru a sprijini întrecerea fur
naliştilor, Iivrîndu-le cantităţi spo
rite de aglomerat feros, lucrălorii
fabricii de aglomerare au îmbunătă
ţit simţitor procedeul de concasare a
materialelor, au ridicat indicele de
M a rca fa b ric ii — m îndria întregului colbefiv bazicitate a aglomeratului şi au per
fecţionat procesul tehnologic de auto-
Calitatea laminatelor» / i T T f f J f f sm â fondare. Drept urmare conţinutul do
fier al minereului aglomerat a cres
cut în medie de la începutul anului
preocupare _____________ !SSisI cu mai mult de 5 la sută faţă de
oooooooc ooooooo^ plan. In luna aceasta colectivul aglo-
meratorului a produs şi livrat furnă-
a întregului colectiv Minereu tot mai mult oo liştilor, în medie, zilnic, cîte 185 tone
aglomerat peste plan, întreaga produc
Cu citeva zile în urmă, un co grosisoare pentru laminarea CcOOO.an Colectivul întreprinderii miniere Ghelar a muncit In acest o ţie fiind realizată prin procedeul da
respondent de-al nostru ne-a oţelului rotund mare, modifica cu multă însufleţire pentru a trimite furnaliştilor din Hune-o autofondare.
comunicat că muncitorii, tehni rea calibrării la cajele finisoa- So doara cantităţi spornite de minereuri de calitate tot mai bună.L
cienii şi inginerii care lucrează re pentru aplicarea laminării <>Rezultatul muncii lor se concretizează în depăşirea lună de lu-o
la laminorul de 800 mm. al cu toleranţe negative, mărirea onă a sarcinilor de plan, în creşterea conţinutului de metal în^
Combinatului siderurgic Hune turaţiei motorului reversibil de 9 minereuri, <> f* .!$v Tinărul candl- J C ărbune peste plan
doara şi-au îndeplinit angaja la 60-70 la 90-100 turaţii pe mi Cu cîteva zile în firmă, minerii din G’nelar au raportat ex-^ l Ear^ (i ]
[ Gheorghe Balcu, ^
mentul anual, dînd peste pian nut, confecţionarea a două ghi ^tragerea primelor tone de minereuri în contul ultimului tri-0
cea de-a 12.000-a tonă de la daje cu role pentru laminarea cmestru al anului. Trebuie m enţionat că la preţul de cost pla-^ t x r . de la I.C.S.H., ~) întrecerea socialistă ce se cărbune mai mult şi de bună
minate. ţaglelor, aplicarea şutajului eco Şnificat afi fost obţinute economii de peste 440.000 lei. (. esixwssma. şantierul de > desfăşoară între minerii Văii calitate. Rezultate bune au ob
Pentru a avea o imagine mai nomic la foarfecă de 1000 tone, O Rezultate deosebite în muncă au obţinut colectivele minei<5 t montaj al laminorului de -j Jiului capătă de la o zi ţinut brigăzile conduse de Sa
clară asupra a ce anume în utilizarea raţională a barelor la S$vest şi corpului nou, şi brigăzile conduse de Nicolae Balici,0 [ 450 m.m., este cunoscut ca Ia alta, un ritm tot mai bin Ghioancă, Vasile Feber,
seamnă cele 12.000 tone lam ina foarfecă de 400 tone, modifica OVictor Jalbă, Aron Munteaiiu, Ioan Irimia s a, 0 viu. Zilnic se extrag canti loan Ghioancă şi Petre Spînu,
8 ^ unul dintre cei mai buni •}
te in plus, trebuie să spunem că rea cuptoarelor adinei pe a r Venituri importante 80 tăţi însemnate de cărbune peste care pe lîngă depăşirea sarcini
faţă de anul trecut planul pe zătoare laterale înclinate în g [_ sudori. 1 plan. Colectivul minei Lupeni de lor de plan au dat numai căr
1961' a fost sporit cu 20.000 tone. vatră. g De pe cele 10 drul contractului tivişti. lucrează şi- o t Pe Ungă faptul că îşi 1 pildă a obţinut noi succese în bune de bună calitate.
$ ha. cultivate cu încheiat cu statul,
Să realizezi cu mai bine de Dacă înainte de înfăptuirea O legume şi zarza- legume şi zarza tovarăşele Maria g t depăşeşte lunar sarcinile J îndeplinirea planului de produc
g vaturi, colectiviştii vaturi in valoare
trei luni înainte de termen un măsurii privind modificarea g din Pianul de Jos de peste 150.000 Ponţa şi Ana To- g r de plan cu 20-30 la sută, .j ţie. Astfel, harnicii mineri au ___ -O —
g au obţinut impor-
asemenea angajament nu este cuptoarelor ar" ici pe arzătoare o tante venituri bă- lei. dor. numai intr-o oOOogoo ţ sudura autogenă pe care ^ dat peste plan de la începută!
'deloc uşor. înseamnă că s-a laterale înclinate în vatră, cele g neştl. Piuă in ziua singură zi, (28 sep-
muncit bine, că au fost puse în mai multe rebuturi proveneau g de 28 septembrie La chioşcul G.A.C. \ o face el, este de cea mai i lunii şi pînă Ia 25 septembrie îY io>3 p E ae e < p d e e
o a.c.. el au vlnăut tembrîe a.c.) s-au 519 de tone cărbune cocsificabil.
valoare multe din rezervele in din arderea lingourilor, acum din oraşul Sebeş, valorificat gogoşari, r bună calitate. '1I
o pe piaţă şi în ca- In fruntea întrecerii se află
terne existente, că oamenii care frecvenţa mare a lor o întilnim o de pildă, unde sectorul II care a dat peste plan sie lu c r u
au făcut un asemenea lucru la liniile de laminare. printre alţi colec Acţiunea de extindere a pro->
In afara unor măsuri din vinete, ardei graşi o cedcelor noi de lucru este tot
sînt harnici şi pricepuţi. mai mult îmbrăţişată în exploa
In marele combinat hunedo- care o bună parte le-am enu tările miniere din Valea Jiului.
rean, despre munca acestui co merat mai sus, cu cîtva timp şi roşii. In valoare 8 Veşti de Ia sate
lectiv, se vorbeşte cu cuvinte de în urmă a fost aplicată inova de 3.126 lei. $
laudă. Lună de lună, trimestru ţia tovarăşului Francisc Sider : Spectacol de teatru Numai în primele 8 luni ale a-,
de trimestru cuptorarii, lamina- „buton pentru oprirea reversi nuîuî, au fost armate metalic,
torii, pistolarii de aici au livrat bilului“, plasat în spatele calei 19 abataje frontale şi peste
economiei naţionale cantităţi de blocuri. Cu ajutorul acestui Teatrul de stat din Bacău tor la Teatrul Naţional din c P reo cupă ri intense mult de 45 ha. Pe acest teren, 19.000 m. 1. de galerie. Tot mai
tractoriştii au şi început să efec des este folosit şi sistemul de
sporite de lami- _______ _ „buton“ — mai o a prezentat vineri, 25 sep- Bucureşti, spectacolul aduce g Corespondentul nostru, tov. tueze arături pentru însămînţări. susţinere cu inele de bolţari.
CONSTANTIN CIOCIU, ne infor Pînă în prezent acest sistem
nate, de calita bine zis dispo g tembrie, în sala cinematogra- în scenă o trupă de valoroşi g mează despre preocuparea co IriSămîrjfările sîtiî în îoi este folosit pe o lungime totală
lectiviştilor din satul 3oz, ra de 5.500 m. 1. de galerie, adică
te mereu mai bu Din e xp e rie n ţa zitiv — ori de g fului „Fllimon Sîrbu“ din De- interpreţi, printre care se nu- <5 ionul Sebeş, pentru pregătirea Tovarăşul NICOLAE TIRA- cu 28 la sută mai mult decît
şi desfăşurarea campaniei agri NESCU, ne arată printr-o scri era planificat.
nă şi la un preţ co le ctive lo r fruntaşe cîte ori bara de 8o va un spectacol cu piesa 8mără Ion Niculescu-Brumă, cole de toamnă. Din cele 280 ha. soare trimisă redacţiei, că la
de cost tot oţel nu e prin „Moartea unui comis voia- planificate a se însămânţa cu gospodăria agricolă colectivă din Introducerea şî extinderea
g jor“, de Arthur Miiler. artist emerit, Ion Bulandra, g Eobîlna insăminţările cerealelor procedeelor noi de lucru, dau
mai scăzut. Fapt să bine de cali g Pusă in scenă de regizorul grlu în această toamnă — ne co păioase de toamnă sînt în toi. posibilitatea minerilor să rea
Eug. Antohi, Mihail Stoices- g munică tov. Ciociu — au fost a- Pină în prezent, la această uni lizeze o viteză medie de înainta
demn de evidenţiat, şi care ca bre, motorul reversibil poate fi rate şi discuite 150 ha. Pe o su tate au fost însămînţate 10 ha. re cu 4 Ia sută mai mare decît
racterizează de ani de zile ac oprit, eliminîndu-se astfel pe o Gh. Jora, cu scenografia cu, Adric Almăjan — Pamfil g prafaţă de 50 ha., colectiviştii cu secară furajeră, 25 ha. cu cea planificată. Cele mai mari
tivitatea acestui colectiv, planul ricolul de a se rebuta producţia 0 semnată de Mihail Tofan, pic- şi alţii. au transportat 1.000 tone gunoi orz şi 2 ha. cu griu. viteze de înaintări le-au obţinut
de producţie este îndeplinit in la caja de blocuri. g de grajd, iar pe 70 ha. teren exploatările miniere Uricani şi
s-au administrat 22 tone ingră- PenSru re c o lîa v tiîo a re Vulcan.
mod ritmic. Toate.aceste măsuri şi-au ară o şăminte minerale.
O ooooooocoocooooooooooooooooooocooooooooooooooooov Corespondenta noastră tov. SI- In contul lunii
Plnă la 28 septembrie, mem DONIA BARBU ne informează noiembrie
Laminatorii consideră însă tat din plin roadele. Incepînd cu că membrii gospodăriei colective
brii gospodăriei agricole colec Rezultate din cele mai buna
hrept cel mai de seamă succes februarie, lună de lună, rebutul tive din Boz au selectat şl con din Haţeg se preocupă intens de obţin şi minerii sectorului III al
pregătirea terenului care urmea minei Petrila. Lună de lună el
al lor reducerea rebutului cu a fost sub procentul admis. Cele Comunista Ma diţionat întreaga cantitate de ză a fi însăminţat cu grîu şi îşi depăşesc planul. Aceasta a
m ult sub procentul admis. Şi mai frumoase rezultate s-au ob riana Văduva es orz. făcut ca încă de pe acum acest
îată de ce. ţinut în mai, iunie şi iulie, luni te fruntaşă in sămînţă, au însăminţat 4 ha. cu sector să lucreze în contul lu
în care rebutul a fost redus sub iecţia depănat a Pînă acum, cu ajutorul unui nii noiembrie.
In bilanţul anului trecut, pe admis în procente variind între filaturii din Lu- secară furajeră şi peste 20 ha. tractor trimis aici de la S.M.T.,
lingă cele 6,7 procente de depă 30,3 şi 46,9 la sută. Un rezultat peni. Ea îşi de cu griu. Orăştie, au fost arate peste 25 Şi în iuna aceasta, pînă în
şire a planului de producţie, remarcabil a fost obţinut in luna păşeşte în m e ha. teren, iar alte 34 ha. teren au
era consemnată o cifră care mai, cînd cuptorarii conduşi de die sarcinile de Recolfează porum bul fost eliberate prin recoltarea po
arată că procentul admis de re maistrul Nicolae Iorga au redus plan lunare cu rumbului şi a cartofilor.
but fusese depăşit cu 6 la sută. rebutul la zero. 30-40 la sută. Despre începerea recoltării po
Şi deşi majoritatea oamenilor rumbului la G.A.C. din Teiu.ş, Pentru îngrăşarea terenului au
au păşit în noul an ferm hotă- Modul exemplar în care au IN CLIŞEU : ne-a informat corespondentul fost procurate 10.000 kg. îngră
rîţi să lichideze rebuturile, luna fost îndepliniţi şi ceilalţi indici tov. Mariana Vă nostru tov. 'ADRIAN OŢOIU. In şăminte chimice.
ianuarie a fost încheiată cu o de plan arată că aici s-a mun duva la locul de scrisoarea trimisă redacţiei, tov.
nouă depăşire a admisului, mult cit cu aceeaşi însufleţire şi pen muncă. Oţoiu ne arată că membrii gos Concomitent cu acestea, co
mai mare decît cea realizată în tru sporirea indicilor de utili podăriei agricole colective din
!1960. Fată de 0,35 la sută ad zare şi pentru reducerea preţu
mis. se înregistrase 0,60 la sută lui de cost. Rezultatele confir Teiuş, au început să recolteze lectiviştii din oraşul Haţeg au prezent, minerii de aici au dat
mă acest lucru.
rebut. Cauza ? Una singură. ^ m -ş mai întli porumbul de pe tere schimbat 20.000 kg. grîu de să peste prevederile planului 2.223
Nerespectarea procesului tehno In trimestrul I indicele de uti nul ce va fi însăminţat în a- mînţă. Pentru o suprafaţă de tone cărbune energetic, in mod
logic de încălzire şi laminare, lizare al laminorului a fost de
cauză care-şi avea rădăcinile în ceastă toamnă cu griu. Pînă în 48 ha. a fost asigurată sămînţă deosebit se evidenţiază brigăzile
slaba calificare a unor oameni, păşit cu 6 la sută. iar in tri
indisciplină, neatenţie. mestrul II cu 7 la sută, prin prezent, colectiviştii din Teiuş, din soiul Ponca. conduse de Gheorghe Cucoş,
creşterea vitezei de laminare în
Situaţia nu putea fi tolerată. au strins porumbul de pe mai Rezultatele cele mai bune în lean Demeter, Gheorghe Nea-
Organizaţia de partid a anali deosebi. La preţul de cost, în 8
luni, au fost realizate, prin re Lotss*.- ; ceea ce priveşte pregătirile pen gu şi alţii, care au dat numai
zat cu mult simt de răspundere ducerea consumului specific de
starea de lucruri şi a trecut la tru însămînţări Ie-a obţinut bri cărbune de calitate şi au obţi
fapte. Cei mal buni membri şi încărcătură metalică pe tona de
candidaţi de partid, oameni cu laminate şi prin reducerea re QLn eóleetlt% hazme gada a II-a condusă de Axente nut un randament de peste 5
butului, mai mult de 840.000 le;
o înaltă pregătire politică şl pro economii peste plan. Prezentăm
fesională. au fost repartizat! la
locurile cheie ale' producţiei; la contravaloarea acestor economii
intrarea în hală şi la locurile
prin graficul de mai jos.
'te muncă an fost instalate p a
nouri prin care se arăta concret Rezultă aşa dar că la lamino
rul de 800 mm. al Combinatu
pierde economia naţională, lui siderurgic din Hunedoara Viţionesc. tone pe post.
combinatul, secţia, prin depăşi s-a muncit bine şi in consecinţă
rea procentului admis de rebut. s-au obţinut succese frumoase. Lucrările la noul bloc de- strucţia noului bloc să se res-jele n-ar fi fost In măsură să
La indicaţia biroului organiza Pentru acest lucru merită feli abia începuseră şi problemele pecte graficul de lucru întoc- asigure cu cele necesare pe zi
ţiei de partid', comitetul sindi citări întreg colectivul şi mal ce urmau să fie rezolvate se şi mit în aşa fel incit în 5—6 dări şi betonişti.
catului a întocmit un grafic de ales tovarăşii Iordan Ilea, Ianis iviseră. Mai iutii trebuia aşa luni să fie complet gata. După o consultare cu şefii
urmărire a rebutului pe schim Bairas, Petru Baidan, Geza Coz- fel repartizaţi oamenii incit împreună cu meşterul Dumi- de echipă, s-a hoţărît. ca be-
angajamentul luat de între
buri şl l-a afişat lingă caje. ma, Vasile Clitan, Constantin gul colectiv de a termina con tru Antonescu, constructorii toanele pentru planşeu să fie
strucţia casei raionale de cul
Conducerea tehnieo-adminlstra- Matei, Ştefan Torok, Aurel Mi- au cumpănit, şi-au spus turnate în schimbul de ngapte.
tivă a fost Îndrumată să ia cele tură pînă la 23 August să fie
mai corespunzătoare măsuri hăilescu, Constantin Pădureţ, îndeplinit întocmai, iar la con- părerea. Şi rezultatul... Oa- Cei doi mecanici de utilaje, /
tehnice şi organizatorice pentru Radu Cărbunaru, care în per
a determina îmbunătăţirea si manenţă, prin faptele lor, au menii au fost , „ ^ _^ comunistul Ioane
mobilizat întreg colectivul.
aşa fel repar- D e le a n u şi (
A- JURCA
Uzaţi incit Să C O N S T R U C T O R I Gheorghe Dnţă,<
tuaţiei. Intr-un cuvînt, s-a tre l se lucre& si- ş i C O N S T R U C Ţ I I au notăm să{
/ multan la am- lucreze in două
cut la o acţiune largă pentru a
> bele construcţii schimburi.
face din „Marca secţiei“ o min-
> Forţele principale au fost insă Iniţiativa de a se lucra pe
drie pentru fiecare om.
> îndreptate spre casa raionala două schimburi a avut darul
Spuneam că una din cauzele
de cultură. să mobilizeze şi pe ceilalţi con-
depăşirii procentului admis de
S-a muncit cu un elan deo- structori ai şantierului. Zida-
rebut a fost slaba calificare a sebit. Deseori oamenii au să- rii din echipa lui Opriţa Ioan, ^
unor tovarăşi din secţie. Pentru bovit pe schele şi după orele Ca şi dulgherii din echipele)
a. lichida această deficienţă au de program. Era doar in joc conduse de Sirdion Groza.v ş i '
fost deschise două cursuri de
calificare, la care au fost înca Economiile cuvintul lor. Dar la 22 august ioan Zeiell au muncit cu mai
draţi toţi oamenii din secţie. peste plan rea
Ulterior, prin grija organizaţiei lizate de colec au avut satisfacţia deplină a mult spor.
U. T. M., au fost organizate tivul laminoru
cursuri de minim tehnic pe pro lui de 800 mm. muncii împlinite. Îşi respecta- Acum blocul are şarpanta
fesii cu tinerii muncitori.
în cele 8 luni seră întocmai cuvintul dat. pusă, s-a executat jumătate
Munca politică de masă, ridi Casa. raională de cultură a fost \Un tcncuicme int erioare, iar j
carea, calificării oamenilor au care au trecut dată în folosinţă. instalaţiile electrice şi sanitare (
determinat o scădere simţitoare
din acest an, e- Apoi toate forţele au fost In- s-au executat la două nivele,
chivalează cu dreptate la construcţia noului ...Pe şantierul de construcţie
costul a :
bloc. Constructorii au dovedit a noului bloc din oraşul Sebeş
şi aici aceeaşi hărnicie. Dar cu lucrează o mină. de oameni. Eli (
a numărului abaterilor de la cit se apropia de sfîrşit zidă- sînt însă harnici, oameni liotă-
< ria la primul etaj, se punea o riţi. După ce au început lu-
disciplina tehnologică şi odată nouă problemă de rezolvat. Pe crările aici, au chibzuit şi şi-au
cu aceasta a rebuturilor. şantier erau doar un bob şi o luat angajamentul să dea in f
Concomitent cu aceasta au betonieră care deserveau pe si- folosinţă oamenilor muncii noul
fost luate mal multe măsuri de dări. bloc la 7 Noiembrie. Strugurii 'de fnasă sînt recoltaţi pentru a fi trimişi consu
ordin tehnic, printre care Îmbu Intr-un singur schimb, utila- p. VASILE matorilor. 'Aspect din via gospodăriei agricole de stat din Pe
tr eşti.
nătăţirea calibrării la caja de-