Page 106 - 1961-09
P. 106
wW 9 VKüimm mcJÄLiwmuim Nt. 2Í H
[fiuc»5nwô«:?t«îiaia»sai
m cvrsX Aprovizionarea de iarna Activitate culturală bogată
Di« acfsvifatea organizaţiilor şi in pas cu viaţa satului
— —— de partid rp«aAcatr»ii/Jm?JA,icggaitf.j»jjjjaggjc»ff3 'ţsasjamaim8B—r< in centrul atenţiei
Activul fără. de partid — sprijin de nădejde In sala clubului „Siderurgistul“ a parate de carne, 820 tone grăsimi, Căminul cultural din comuna unor forme variate şi atractive
al organizaţiilor de bază avut loc de curînd, cea de-a Iil-a se 2.000 bucăţi paltoane, 10.175 perectu Cioara, raionul Orăştie este cu în acest scop. Aşa de pildă, se
siune a Sfatului popular al oraşului pantofi, 4.800 but. flanele pluşate, noscut ca o unitate coi activi
'Organizaţiile de partid din tor lipsuri. Biroul organizaţiei domenii de activitate. In acţiu regional Hunedoara. Sesiunea a dez 6.700 perechi bocanci şi multe altele. tate bogată. Programele artis putea organiza o seară tematică
oraşul Sebeş, se sprijină în ac de bază şi conducerea întreprin nile de înfrumuseţare a oraşu bătut una dintre cele mai actuale pro Vor fi asigurate de asemenea 2.750 tice, cit şl acţiunile culturale,
tivitatea lor pe un activ fără derii, pe baza acestor propuneri, lui, zeci de muncitori, ţărani co bleme, şi anume, aprovizionarea oa tone cartofi, 280 tone ceapă, 35R tone sînt axate pe problemele majo imediat după vizita făcută la
de partid care numără peste 800 au format un colectiv de teh lectivişti etc., din activul fără menilor muncii pentru sezonul de varză, 178 tone rădăcinoase, 332 tone re ce stau in centrul atenţiei lo gospodăriile colective amintitei
de tovarăşi: muncitori fruntaşi nicieni din cave au făcut parte de partid, au sprijinit organi iarnă. mere, 280 tone struguri şi altele. Au cuitorilor din comună. şi tovarăşii care au văzut re- ,
în producţie, ingineri şi tehni şi tovarăşi din activul fără de zaţiile de bază la mobilizarea fost asigurate şi lemnele de foc nece zultatele frumoase ale acest'
cieni, ţărani colectivişti, femei partid. Acest colectiv a ana oamenilor muncii din oraş, tineri Din referatul prezentat de tov. Avei sare pentru iarnă. La ora actuală se Astfel, în perioada actuală, ţă gospodării, să-şi împărtăşească
casnice etc. lizat situaţia existentă şi a pro şi virstnici, care au prestat nu Simeria, şeful secţiei comerciale a sfa află în depozit 11.040 tone lemne de ranii muncitori de aici sînt preo impresiile. Apoi se puteau orga
pus măsuri care să înlăture de mai in acest an peste 100.000 de tului popular, a reieşit că în anul foc şi 300 tone cărbune brichete. cupaţi de înfiinţarea unei gos
In munca cu activul fâră de ficienţele, să îmbunătăţească ca ore muncă patriotică la împrăş- acesta, organizaţiile comerciale s-ati podării agricole colective. Ca în niza seri de calcul in care să «e
partid s-au obţinut unele re litatea tricotului. iierea pietrişului pe diferite preocupat cu mai mult simţ de răs Analizînd felul cum oamenii numen faţa unui drum nou pe care vor pună faţă în faţă venitul reali
zultate bune. Astfel, organiza Străzi, construcţia casei raionale pundere de aprovizionarea oamenilor sînt aprovizionaţi pentru iarnă, sesiu să păşească, oamenii au multe zat de un colectivist şi un ţăran
ţia de partid de la fabrica Asemehea sprijin din partea de cultură, curăţirea parcurilor muncii cu produsele necesare. Voltinuil nea a scos la iveală şi unele deficien întrebări la care ar dori expli individual. Bine ar fi procedat
„Sebeşul“ primeşte mult spri activului fără de partid a pri şi creării de noi zone verzi. mărfurilor desfăcute către populaţie a ţe care trebuie grabnic lichidate. Ast caţii cit mai largi.
jin din partea activului fără de mit şi organizaţia de bază de crescut faţă de anul trecut cu peste fel, în unele perioade, unităţile nu au tov. iulia Roşu. directoarea căt
partid. In adunările generale la fabrica „Simion Bărnuţiu“. In această privinţă s-a evi Eâspunzînd acestor cerinţe, minului cultural, dacă ar fi or*
lărgite a!e organizaţiei de bază, denţiat în mod deosebit organi căminul cultural din Cioara a
se obişnuieşte să fie invitaţi şi întreprinderea primeşte piei zaţia de partid cartier II, care 17 la sută. Astfel au Sesiunea Sfatului fost aprovizionate organizat, de la 1 iulie şi pînă ganizat de asemenea seri de inî
tovarăşi din activul fără de a muncit bine cu activul fără fost desfăcute cu popular al oraşului în mod ritmic cu în prezent, 10 conferinţe în legă trebări şi răspunsuri sau jur
partid. 'Aici se pun in discuţie prelucrate de la alte unităţi. de partid. 15 la sută mai multe regional Hunedoara produsele necesare, tură cu relaţiile de producţie so nale vorbite ia care să invite
unele probleme şi se hotărăsc Acestea sînt de diferite nuanţe. ţesături de bum lipsă care se ma cialiste— superioritatea muncii preşedinţi şi brigadieri din gos
măsuri de rezolvarea lor. La Tovarăşa Dicu Viorica a propus Comitetul orăşenesc de partid bac, cu 15 la sută nifestă şi in momen în comun, posibilităţile de apli podăriile agricole colective frun
secţia lenjerie s-au ivit unele o sortare minuţioasă a pieilor îndruma în permanenţă organi care a metodelor ştiinţifice în taşe din raion, pentru a răs
greutăţi din cauza calandrării înainte de a intra Ia croit. Tot zaţiile de bază pentru atrage cultivarea solului, creşterea bu punde la întrebările ţăranilor
defectuoase a stofelor tricotate odată a cerut conducerii între rea de noi oameni ai muncii In năstării materiale a ţărănimii din Cioara şi a expune rezulta
de bumbac. Din această cauză, prinderii să intervină la furni activul fără de partid, pentru colectiviste, uşurarea muncii fi
o mare parte din confecţiile de zori, pentru o vopsire uniformă îmbunătăţirea muncii de educa zice prin mecanizarea agricul tele obţinute prin prelucrarea
tricotaje aveau 'defecţiuni care a pieilor. Tot la această între ţie comunistă a acestor tova turii precum şi importanţa ce o soiului după metodele agroteh
prindere. tovarăşul Maier Petru răşi şi pentru atragerea lor în are pentru economia noastră nice moderne.
se resfrîngeau asupra calităţii. a propus ca faldurile portmo- rezolvarea unor probleme de naţională transformarea socia
producţie şi în unele acţiuni mai multe ţesături tul de faţă. La o listă a agriculturii. Tot la căminul cultural ar,
Tov. Trifu Simion şi Dragomir neurilor să fie croite dintr-o bu obşteşti.
de lină, cu 11 la sută mai multe ţe parte din unităţile O.A.D.L.F. lipsesc In cadrul informărilor politi putea fi organizate ore de con
lize din activul fără de partid, cată, făcîndu-se prin aceasta STAN MIRCEA sături de mătase, cu 49 la sută mai o serie de produse necesare ca vi ce şi cu ocazia citirii presei in sultaţii individuale pentru Io-:
multe tricotaje, cu 22 la sută mal nete, ardei graşi şi altele. Magazinele colectiv, au fost prelucrate şi cuitorii comunei, la care acti
au propus formarea unui colec economii de piele. secretar al Comitetului multe confecţii, cu 20 la sută mai textil şi alimentar din cartierul Stuht, dezbătute numeroase documente vişti de partid şi de stat să dea
multă încălţăminte etc. Faţă de aceeaşi bufetul T.A.P.L. din O.T., chioşcul ale partidului şi guvernului nos
tiv care să studieze cauzele aces Ajutorul activului fără de orăşenesc de partid Sebeş perioadă a anului trecut, au fost des O.A.D.L.F. din Piaţa Libertăţii şi al tru. In ultimul timp au fost dez lămuriri celor interesaţi des
făcute mai mult cu 267 tone pîme tele, prezintă necorespunzâtor mărlu- bătute documentele Plenarei pre felul în care se munceşte
partid s-a făcut simţit şi in alte integrală, cu 127 tone pîine albă, cu rile. Deputaţii care au luat parte la C. C. al P.M.R. din 30 iunie— în G.A.C. şi cum se face retri
110 tone preparate de carne, cu 13 tone discuţii, au scos în evidenţa faptul că 1 iulie 1961.
conserve etc. Datorită muncii susţi o serie de unităţi comerciale, aflate buţia muncii.
nute desfăşurate, unităţile comerciale, la periferia oraşului, sînt slab aprovi Activitatea artistică a fost şl
Să ne ocupăm cu răspundere de activitatea printre care O.G.L. produse industriale, zionate. Aşa stau luci urile la unităţile ea axată pe problema transfor Aceste sugestii reprezintă'
gazetelor de perete T.A.P.L., O.A.D.L.F. şi cooperativele O.A.D.L.F. de la blocurile Peştiş, Ta mării socialiste a agriculturii. doar cîteva din formele de ac
„Unirea" şi „Muncitorul", au îndepli bără şi chiar din Stufit. Deputaţii au Brigada artistică de agitaţie a tivitate ce puteau fi folosite
nit planul lună de lună şi au reali arătat de asemenea că deservirea se adus o fructuoasă contribuţie pentru a face munca de pro
zat beneficii importante. face încă destul de greoi. la popularizarea superiorităţii pagandă mal vie, mai intere-'
gospodăriilor agricole colective sântă şi mai atractivă. Pune
Pentru îmbunătăţirea continuă a Pentru ca oamenii muncii să fie faţă de cele Individuale prin rea în practică a acestora, pre
aprovizionării, comitetul executiv al deserviţi în cele mai bune condiţii, spectacolele „înfloreşte viaţă cum şi a altor forme corespun
sfatului popular a luat măsuri de lăr deputaţii au venit cu o scrie de pro nouă“ şi altele. zătoare specificului local, ar fi
gire a reţelei de desfacere. In anul puneri valoroase. Astfel, tov. Ion Al.
acesta au fost deschise 29 noi uni Popa din Gălan, a propus ca pe lîngâ O acţiune Interesantă la care dus la sporirea eficacităţii a c
tăţi, printre care 12 centre de pîine, o mai bună aprovizionare, la Sălan a dat lin ajutor efectiv şi cămi tivităţii propagandistice a că-1
3 centre de carne, un magazin ali să fie deschis încă un magazin nul cultural, a fost vizitarea de minului cultural.
mentar, o cofetărie, 2 unităţi O.A.D.L.F. O.A.D.L.F. către ţăranii muncitori din
Cunoscînd rolul important al rite din munca de zi cu zi a au un conţinut general. Aceste Unităţile de deservire au fost de ase Cioara a gospodăriilor colective Comitetul comunal ele partid,
gazetelor de perete ca propa oamenilor etc. gazete de perete nu constituie menea înzestrate cu utilaje şi mobi Constantin Toma din Hunedoara, din Cîlnic, Răhău (raionul (secretar tov. Ioan Vuieu), a În
gandist, agitator şi organizator de fiecare dată expresia preocu lier necesar. Astfel au fost procurate a propus ca în piaţă să fie deschise Sebeş) şi Pricaz (raionul Orăş
colectiv, comitetul comunal de Aşa spre exemplu, în ultimele 10 vitrine frigorifice, 7 dulapuri pen ştanduri permanente pentru G.A.C. şi tie). Cu acest prilej, ţăranii drumat bine conducerea cănii-:
partid Teiuş s-a preocupat în ediţii ale gazetei de perete părilor oamenilor de la locul de tru măcelărie, 14 vitrine lîl.F.A,, 4 G.A.S. care ar avea astfel posibilita muncitori din1 Cioara au văzut nulul cultural atunci cînd a ce
mare măsură de îndrumarea co „Ogorul“, au fost publicate arti muncă unde ele apar. Vinovate agregate frigorifice şi altele. tea să-şi desfacă produsele în cele mai succesele obţinute de aceşti co rut ca principalul obiectiv al
lectivelor de redacţie a gazete cole c a : ,.Să acordăm atenţia de eficacitatea slabă a artico bune condiţiuni. El a sugerat ideea activităţii culturale să fie popu
lor de perete. Colectivele de re cuvenită pregătirii şi începerii lelor ce se publică la aceste ga O activitate satisfăcătoare a desfă de a se organiza cit mai multe con lectivişti, s-au convins de supe
dacţie ale gazetelor de perete campaniei agricole de toamnă“, zete se fac şi birourile organi şurat O.A.D.L.F. In scopul aprovizio sfătuiri’ cu cetăţenii. larizarea transformării socialis
„Ogorul“, organ al Comitetului semnat de ing. agronom Victo zaţiilor de partid, care nu con nării cetăţenilor pentru iarnă, rioritatea lucrării pămîntulul în te a agriculturii, spre care se
comunal de partid şi al Sfatului ria Hruşcă, „Mâi multă preocu trolează şi îndrumă cu destulă O.A.D.L.F. a produs 29 tone bulion, Comitetul executiv al sfatului popu
popular comunal Teiuş, ale ce pare pentru terminarea la timp competenţă colectivele de redac iar peste puţin timp vor fi gata 225 lar orăşenesc Hunedoara are datoria comun’. Ca rezultat, pînă In pre îndreaptă atenţia şi interesul lo
lor de la cooperativa „9 Mai“, a construcţiilor în G.A.C.“, sem ţie. Din această cauză, colecti tone diferite murături, 100 tone varză să ia toate măsurile, astfel ca în scurt cuitorilor din comună. Comite
gospodăria agricolă colectivă nat de tov. 'A. Oţoiu, „Gospodări vele de redacţie respective au şi murată şi altele. timp problemele ridicate în sesiune să zent, şi-au înaintat cererile de tul comunal de partid trebuia
etc., au fost confirmate în adu rea şi înfrumuseţarea comunei, in o slabă orientare în alegerea te fie rezolvate, iar oamenii muncii să
nările generale ale organizaţii atenţia deputaţilor“, semnat de melor, în formarea unor colec In trimestrul IV, organizaţiile co primească produse mai multe şi de înscriere în G.A.C. 97 de familii Insă să Insiste mal mult pe îm
lor de bază. tov. Pădureanu Adrian, „Spori tive mal largi de corespondenţi merciale, vor asigura pentru oamenii mai bună calitate. bogăţirea formelor de activitate
rea efectivului de animale — şi colaboratori. In această pri utttncii din Hunedoara, 523 tone pre- cu 215 hectare.
Periodic, aceste colective au izvor de mari venituri“, semnat vinţă o mare lipsă are şi tov. V. ALBU Ia căminul cultural, pentru a
fost instruite de comitetul co de tov. Timiş Gligor, preşedin Nagy Alexandru, care răspunde Desigur că activitatea cămi întreţine vigoarea, prospeţimea
munal 'de partid, asupra felului tele gospodăriei agricole colec de problemele de propagandă şi
in care trebuie să muncească, tive, „Cartea — cel mai bun agitaţie in cadrul comitetului nului cultural respectiv putea fi şi eficienţa activităţii dedicate
cum trebuie să-şi întocmească prieten“, semnat de către tov. comunal de partid, tntrucît nu transformării socialiste a agri
planurile de muncă, ce anume Nagy Tatiana, bibliotecară, „Din controlează in suficientă măsu bogată dacă1 activiştii Iul se culturii. Se aşteaptă din partea
probleme necesită să fie tra munca’ comitetului comunal al ră activitatea colectivelor de re colectivului de muncă al cămi
tate In raport cu specificul lo femeilor“, semnat de tov. prof. dacţie ale gazetelor de perete preocupau mai mult de găsirea nului cultural din Cioara să des
cului de muncă, crearea unui Barbu Zoe şi alte articole care
larg activ de corespondenţi şi au avut eficacitate. Comitetul comunal de partid făşoare o activitate şl mai sus
este hotărit să dea un ajutor ţinută, orientată spre necesită
colaboratori etc. Ca rezultat al Colectivele de redacţie ale ga mai substanţial colectivelor de
îndrumărilor date de către comi zetelor de perete din cadrul coo redacţie ale gazetelor de perete ţile culturale Imediate ale co
tetul comunal de partid, o ac perativei „9 Mai“ şi gospodăriei pentru ca acestea să-şi îndepll
tivitate bună desfăşoară colec colective '(responsabili tov. Ne- nească întocmai şi la timp sar munei.' . •».>«j>j ^
tivul de redacţie al gazetei de delcu Constantin şi Oprita Teo cinile de mare răspundere ce
perete „Ogorul“, care se Îngri dor), nu au din păcate activi le-au fost încredinţate. D. CiîTC.OYEAMU, i-
jeşte de apariţia cu regularitate tate mulţumitoare. De multe ori
a articolelor, care tratează în Ia aceste gazete de perete arti DALEA PARTENIE M
materialele publicate teme îzvo- colele se schimbă cu întîrziere,
secretar al Gomitefiiliii SPOR
= 5tLâât;
comunal de partid Teiuş C ategoria  Ia fo tb a l
Joi s-a desfăşurat etapa a 7-a a CLASAMENTUL "
campionatului categoriei A la fotbal.
Această etapă se caracterizează prin 1. Progresul 7 5 1 1 18:4 1!t
aceea că a fost dominată de echipele
gazdă. Din cele patru meciuri jucate 2. Petrolul 7 5 1 1 2 0 :9 TÍ
In provincie, toate au revenit echipe
lor gazdă. La Bucureşti, derbiul Rapid 3. Steagul roşu 6 4 1 1 14:9 9
— Progresul a fost cîştigat de rapl-
dlştl. Astfel că Progresul înregistrează 4. Dinamo Buc. 6 4 1 1 11:8 0
prima sa înMngere în actuaiill cam
pionat. Prima înfrîngere a suferit şl 5. Rapid 7 3 I 3 11:9 7
Petrojul în faţa finerei formaţii Me
talul Tîrgovîşte. Iată rezultatele etapei; 6. Ştiinţă Timiş, 7 3 1 3 6 :7 7.
Dinamo Bacău — Minerul 3-0
7. Din. Bacău 7 2 2 3 5:6 6
Metalul - Petrolul 2-1 iii,*
Calendarul lucrărilor agricole 8. Metalul 7 2 2 3 10: 14 6
Progresul — Rapid 0-2
U.T.A. - Ştiinţa ® uj 3-1 9. Minerul 7 3 0 4 5 : 15 6
Ştiinţa Timişoara — Dinamo Piteşti
10. Ştiinţa ©luj 7 l 3 3 12: 14 5
2-0
PE LUNA OCTOMBRIE 11. Jiul 6 2 1 3 6:10 5
12. 0.0.A. " 5 1 2 2 10:11 4
ÎN CÎMP T Se continuă cu rile destinate noilor plantaţii Insilozarea cartofilor, sfeclei şi 13. U.T.A. 7 2 0 5 7 : 10 4
14. Din, Piteşti 6 1 0 5 5 : 14 O
semănatul cerealelor de toam- !je pomi se continuă cu ăeţri- a rădăcinoaselor, respecttndu-
nă şi cu recoltatul cartofilor, şarea, curăţirea şi nivelarea te se indicaţiile date de cadrele ETAPA VIITOARE
ci porumbului şi a sfeclei de renului. Se face pichetarea tehnice agricole. Petrolul — Ştiinţa Timişoara; Mi
zahăr. după care urmează executa- Se controlează produsele nerul — <3.<3.A.; Progresul — U.T.A •
agricole înmagazinate. Se cu
In scopul obţinerii unor pro- rea gr0piior de plantare. răţă şi se adăposteşte inven IIÉlili «ii Ştiinţa ©luj — M etalul; Dinamo Bi -
'ducţii agricole vegetale sporite, spre sfirşitul lunii se începe tarul agricol. rA sosit toamna. Soarele insă îşi mai dăruieşte din plin cău — Steagul roşu; Dinamo
căldura. Sub razele sale, clipele de odihnă pe malul Mure-
se face îngrăşarea de bază a plantarea pomilor. Tinînău-se şului sint încă plăcute. reşti — Jiu l; Dinamo Piteşti — R
pîd. S>
solului cu îngrăşăminte orga- cont ae rezultatele bune obţi:
ntce, odată cu executarea ară- riute la prindere, In cazul p ’hnJ
turilor adinei de toamnă. ţărilor de toamnă, se vor de- j
Pentru a combate rozătoa- pane eforturi pentru ca pe in-
rele care aduc mari pagube de treaga suprafaţă destinată ¦ Intr-o convorbire pe care un Prăsită proprie—baza dezvoltării rob'uşti; iar lina Îor este mult
recoltă, se depistează zonele^ plantaţiilor de pomi să fie ( redactor al ziarului nostru a a- creşterii animalelor mal fină. De asemenea, s-au în
registrat multe fătări duble.-
infestate de şoareci şî hîrciogi executat plantatul In toamnă. ' vut-o cu tov. Gheorghe Radu,
Luînd In discuţie dezvoltarea
şi se iau măsuri contra lor. ÎN GRADINA DE LEGUME :' locţiitorul secretarului organi sectorului zootehnic pe măsura
posibilităţilor actuale ale gos
ÎN LIVADA : Se continuă cu se continuă cu recoltatul le- zaţiei de bază P.M.R. din G.A.C. podăriei şi avînd în vedere obiec
tivele cuprinse în chemarea
recoltatul fructelor de iarnă. rjumclor. O deosebită atenţie se1 Reciu, acesta sublinia că, „se la întrecerea lansată de colec
cretul“ producţiilor mari de lap tiviştii din Cistei, adunarea ge
Fructele se sortează pe cate- va acorda depozitării legwme- selecţie care este legată implicit cin, iar în prezent 180 capete gospodării agricole colective. nerală a G.A.C. din Reciu a ho-
te, pe care îl deţin colectiviştii de prăsiia proprie. bovine (din care 57 vaci, 7 ju Or, pînă în anul 1959, la G.A.C; tărît ca In acest an să se ajun
goril de calitate şi se depozi- j0f ăestinate consumului In1 ninci şi 30 viţele), 481 oi, 81 ca din Reciu nu s-a avut in vedere gă la un efectiv de cel puţin
din Cilnic, constă în respectarea Gospodăria colectivă din Re-, pete porcine (din care 14 scroa acest lucru. 65 vaci, 580 oi, 100 capete por
tează In locurile de păstrare. Unipul iernii şl a tnsSMinţării < a trei condiţii deosebit de im ciu are îngrijitori-mulgători fe). Creşterea din ultimul an cine etc., şl să se vindă statului
portante : selecţia atentă a ani buni, cadre calificate de mult mai ales, este simţitoare. To Consiliul de conducere al gos pe bază de contract 15.000 kg.
Se verifică plantaţiile pe rod sg^nincerilor legumicoli. timp în acest sector, iar furaje tuşi nu îndeajuns de corespun podăriei şi-a dat seama de a- carne, peste 100.000 litri lapte
însilozate, concentrate şi alte zătoare faţă de actualul nivel ceste deficienţe şl, îndrumat de etc.
Şi se execută curăţirea pomi- -pe terenurile eliberate d e1 malelor, furajarea raţională cu nutreţuri, au avut îndeajuns. de dezvoltare al gospodăriei. către organizaţia de partid, a
Kerst Samoilă, Mihu Petru şi luat măsuri eficiente care au Sarcinile pe care colectiviştii
lor de uscături, cuiburi de culturi se continuă cu lucrările' furaje de calitate, şi calificarea Stoltz Laurenţiu, sînt doar ciţi- Aşadar, sectorul zootehnic la făcut ca acum situaţia să fie cu din Reciu şi-au stabilit să le
va din cel mai buni oameni care totul alta. Creşterea producţiei realizeze sînt mari şi la înde
omizi, fructe mumlftttte şl ingrăşare şi arături adinei \ înaltă a colectiviştilor care lu lucrează în acest sector. întrecerea dintre de lapte în anul 1960 se dato- plinirea lor va trebui să se
crează în sectorul zootehnic. reşte tocmai începutului de nu ţină seama de prăsiia proprie.
muşchi. 'Materialul rezultat se toamnă, Respectîndu-se an de an aceste In ceea ce priveşte furajarea, Q. A, O. cleu pentru matcă ce a fost Experienţa a dovedit că prăsiia
condiţii, producţia de lapte pe trebuie să spunem că ea a fost creat. Cele mal bune viţeluşe, proprie dă posibilitatea unei se
stringe şi se arde. jN v ie . ge începe recolta- < cap de vacă furajată a crescut raţională, s-a ţinut seama de G.A.C. din Reciu şi ca efectiv şl provenite de la vaci de rasă de lecţii calitative şl deci creşterea
permanent la Cîlnic, ajunglnd in greutatea animalelor şi produc ca productivitate, s-a dezvoltat mare productivitate, sînt urm ă nu numai a efectivului, dar şi
Livezile se îngraşă cu gunoi strugurilor. Se adună sl se' anul trecut la aproape 3.100 litri. ţia lor. Munca în acest sector insuficient pînă în 1959. Moti rite încă de la fătare, li se ad a productivităţii animalelor.
s-a desfăşurat după un program vul nu 6 greu de găsit. Consiliul ministrează o hrănire corespun
'de grajd. După ce se împrăştie gepozltează aracii Se continuă\ O experienţă în >această p ri bine stabilit care a fost respec de conducere al G.A.C. trebuia zătoare şi sînt îngrijite cu foarte Consiliul de conducere al gos
acest W ţ t t , se execuţi In' vinţă au acumulat în ultimul tat întocmai de îngrijitorii-mul- să se intereseze încă din primii multă atenţie. podăriei şi organizaţia de partid,
timp şi colectiviştii din satul gători. ani de selecţia animalelor. Să fi va trebui să-şi îndrepte în con
arături de toamnă şl se sapă in / .< oprit cele mai bune animale de In sectorul ovlri, s-a procedat, tinuare atenţia spre formarea
jurul pomilor. In livezile tinere terenurile destinate noilor > Dar, dezvoltarea sectorului prăsiia care să fie urmărite an de asemenea, la clasarea mlelu- nucleelor matcă la toate speciile,
zootehnic Ia Reciu, a devenit o de an. Se forma astfel un nu ţelor, iar celor rămase pentru iar tineretului să i se dea o în
se face învelitul trunchiurllor plantaţii, problemă de bază abia In ulti cleu care, încrucişat eu repro mărirea turmei li s-au adminis grijire deosebită pentru a avea
mii doi ani. Că este aşa o dove ducători de rasă, ar fi dat ani trat o hrănire raţională. Pentru
contra rozătoarelor. Pe teîenu- în GOSPODĂRIE : Se face< Reciu. Şi dacă producţia de lapte desc următoarele cifre. In 1959 male de mare productivitate. sporirea rapidă a efectivului de o dezvoltare viguroasă şi sănă
gospodăria deţinea doar cîteva Aşa s-a întîmplat la Cilnic, la toasă. Numai In feliil acesta, sec
pe cap de vacă furajată a cres vaci, 18 boi pentru muncă şi 230 Apoldul de Sus şi la Girbova. oi s a aplicat din 1960 însămln- torul zootehnic al gospodăriei
de oi. In aiiul 1960 efectivul de Acesta este secretul producţiilor va putea să se dezvolte continuu,
cut aici de la mai puţin de animale proprietatea obştească mari de lapte in cele mai multe ţatul artificial. In timpul gesta- să constituie un izvor mai măre
a colectiviştilor numără 93 ca şi permanent de venituri.
Produse alim entare pesée plan 1.000 litri în anul 1959 la 2.243 ţiei oile s-au bucurat de o în
pete bovine (din care 33 vaci si
litri în anul 1960, aceasta se da- 24 viţele şi juninci), 383 oi, 7 grijire specială. Rezultatele ob
toreşte aplicării în practică a scroafe şi 23 capete tineret por
ţinute în primăvară sînt din cele
întreprinderile din sectoarele prime, îmbunătăţind procesele condiţiilor amintite. Totuşi de
mai bune. Mieii sînt mult mal
Industriei zahărului şl uleiului, tehnologice, muncitorii din in la 2.243 litri lapte media pe gos
din industria conservelor, paste dustria alimentară au dat pes podărie şi pînă la 2.450 litri
lor făinoase şi produselor zaha te planul acestei perioade circa lapte cit a realizat Kerst Sa-
roase, precum şi cele din sec 40.000 tone de zahăr, aproxi
mativ 3.000 tone de ulei comes moilă de la lotul său, este o di
torul băuturilor, au îndeplinit
ferenţă destul de mare. Aceasta
înainte de termen planul do tibil, precum şi importante can este de fapt o dovadă că se poa
producţie pe primele trei tri tităţi de conserve de legume şi te ajunge la producţii de lapte
mestre ale anului. fructe, produse zaharoase, bis mai mari şi la Reciu. Cauza a-
Folosind mal bine capacită cuiţi, paste făinoase etc. (Ager- cestei diferenţe constă in pri
ţile de producţie şi materiile pres). mul rind in selecţia animalelor,