Page 106 - 1961-09
P. 106

wW 9                                                                                                                                                                                                                                                                                                     VKüimm mcJÄLiwmuim                                                                                                                                   Nt. 2Í H

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             [fiuc»5nwô«:?t«îiaia»sai

                                                                                                                                                                                                                                                                                                m cvrsX  Aprovizionarea de iarna                                                               Activitate culturală bogată

        Di« acfsvifatea organizaţiilor                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         şi in pas cu viaţa satului

        — ——                        de partid                           rp«aAcatr»ii/Jm?JA,icggaitf.j»jjjjaggjc»ff3 'ţsasjamaim8B—r<                                                                                                                                                                     in centrul atenţiei

Activul fără. de partid — sprijin de nădejde                                                                                                                                                                                                                                                                In sala clubului „Siderurgistul“ a      parate de carne, 820 tone grăsimi,           Căminul cultural din comuna               unor forme variate şi atractive
             al organizaţiilor de bază                                                                                                                                                                                                                                                                   avut loc de curînd, cea de-a Iil-a se­     2.000 bucăţi paltoane, 10.175 perectu      Cioara, raionul Orăştie este cu­            în acest scop. Aşa de pildă, se
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         siune a Sfatului popular al oraşului       pantofi, 4.800 but. flanele pluşate,       noscut ca o unitate coi activi­
  'Organizaţiile de partid din      tor lipsuri. Biroul organizaţiei    domenii de activitate. In acţiu­                                                                                                                                                                                                 regional Hunedoara. Sesiunea a dez­        6.700 perechi bocanci şi multe altele.     tate bogată. Programele artis­              putea organiza o seară tematică
oraşul Sebeş, se sprijină în ac­    de bază şi conducerea întreprin­    nile de înfrumuseţare a oraşu­                                                                                                                                                                                                   bătut una dintre cele mai actuale pro­     Vor fi asigurate de asemenea 2.750         tice, cit şl acţiunile culturale,
tivitatea lor pe un activ fără      derii, pe baza acestor propuneri,   lui, zeci de muncitori, ţărani co­                                                                                                                                                                                               bleme, şi anume, aprovizionarea oa­        tone cartofi, 280 tone ceapă, 35R tone     sînt axate pe problemele majo­              imediat după vizita făcută la
de partid care numără peste 800     au format un colectiv de teh­       lectivişti etc., din activul fără                                                                                                                                                                                                menilor muncii pentru sezonul de           varză, 178 tone rădăcinoase, 332 tone      re ce stau in centrul atenţiei lo­          gospodăriile colective amintitei
de tovarăşi: muncitori fruntaşi     nicieni din cave au făcut parte     de partid, au sprijinit organi­                                                                                                                                                                                                  iarnă.                                     mere, 280 tone struguri şi altele. Au      cuitorilor din comună.                      şi tovarăşii care au văzut re- ,
în producţie, ingineri şi tehni­    şi tovarăşi din activul fără de     zaţiile de bază la mobilizarea                                                                                                                                                                                                                                              fost asigurate şi lemnele de foc nece­                                                 zultatele frumoase ale acest'
cieni, ţărani colectivişti, femei   partid. Acest colectiv a ana­       oamenilor muncii din oraş, tineri                                                                                                                                                                                                  Din referatul prezentat de tov. Avei     sare pentru iarnă. La ora actuală se         Astfel, în perioada actuală, ţă­          gospodării, să-şi împărtăşească
casnice etc.                        lizat situaţia existentă şi a pro­  şi virstnici, care au prestat nu­                                                                                                                                                                                                Simeria, şeful secţiei comerciale a sfa­   află în depozit 11.040 tone lemne de       ranii muncitori de aici sînt preo­          impresiile. Apoi se puteau orga­
                                    pus măsuri care să înlăture de­     mai in acest an peste 100.000 de                                                                                                                                                                                                 tului popular, a reieşit că în anul        foc şi 300 tone cărbune brichete.          cupaţi de înfiinţarea unei gos­
  In munca cu activul fâră de       ficienţele, să îmbunătăţească ca­   ore muncă patriotică la împrăş-                                                                                                                                                                                                  acesta, organizaţiile comerciale s-ati                                                podării agricole colective. Ca în           niza seri de calcul in care să «e
partid s-au obţinut unele re­       litatea tricotului.                 iierea pietrişului pe diferite                                                                                                                                                                                                   preocupat cu mai mult simţ de răs­           Analizînd felul cum oamenii numen        faţa unui drum nou pe care vor              pună faţă în faţă venitul reali­
zultate bune. Astfel, organiza­                                         Străzi, construcţia casei raionale                                                                                                                                                                                               pundere de aprovizionarea oamenilor        sînt aprovizionaţi pentru iarnă, sesiu­    să păşească, oamenii au multe               zat de un colectivist şi un ţăran
ţia de partid de la fabrica           Asemehea sprijin din partea       de cultură, curăţirea parcurilor                                                                                                                                                                                                 muncii cu produsele necesare. Voltinuil    nea a scos la iveală şi unele deficien­    întrebări la care ar dori expli­            individual. Bine ar fi procedat
„Sebeşul“ primeşte mult spri­       activului fără de partid a pri­     şi creării de noi zone verzi.                                                                                                                                                                                                    mărfurilor desfăcute către populaţie a     ţe care trebuie grabnic lichidate. Ast­    caţii cit mai largi.
jin din partea activului fără de    mit şi organizaţia de bază de                                                                                                                                                                                                                                        crescut faţă de anul trecut cu peste       fel, în unele perioade, unităţile nu au                                                tov. iulia Roşu. directoarea căt
partid. In adunările generale       la fabrica „Simion Bărnuţiu“.         In această privinţă s-a evi­                                                                                                                                                                                                                                                                                           Eâspunzînd acestor cerinţe,               minului cultural, dacă ar fi or*
lărgite a!e organizaţiei de bază,                                       denţiat în mod deosebit organi­                                                                                                                                                                                                                                                                                        căminul cultural din Cioara a
se obişnuieşte să fie invitaţi şi      întreprinderea primeşte piei     zaţia de partid cartier II, care                                                                                                                                                                                                 17 la sută. Astfel au   Sesiunea Sfatului   fost aprovizionate                        organizat, de la 1 iulie şi pînă            ganizat de asemenea seri de inî
tovarăşi din activul fără de                                            a muncit bine cu activul fără                                                                                                                                                                                                    fost desfăcute cu      popular al oraşului  în mod ritmic cu                          în prezent, 10 conferinţe în legă­          trebări şi răspunsuri sau jur­
partid. 'Aici se pun in discuţie    prelucrate de la alte unităţi.      de partid.                                                                                                                                                                                                                       15 la sută mai multe   regional Hunedoara   produsele necesare,                       tură cu relaţiile de producţie so­          nale vorbite ia care să invite
unele probleme şi se hotărăsc       Acestea sînt de diferite nuanţe.                                                                                                                                                                                                                                     ţesături de bum­                            lipsă care se ma­                         cialiste— superioritatea muncii             preşedinţi şi brigadieri din gos­
măsuri de rezolvarea lor. La        Tovarăşa Dicu Viorica a propus        Comitetul orăşenesc de partid                                                                                                                                                                                                  bac, cu 15 la sută                          nifestă şi in momen­                      în comun, posibilităţile de apli­           podăriile agricole colective frun­
secţia lenjerie s-au ivit unele     o sortare minuţioasă a pieilor      îndruma în permanenţă organi­                                                                                                                                                                                                                                                                                          care a metodelor ştiinţifice în             taşe din raion, pentru a răs­
greutăţi din cauza calandrării      înainte de a intra Ia croit. Tot­   zaţiile de bază pentru atrage­                                                                                                                                                                                                                                                                                         cultivarea solului, creşterea bu­           punde la întrebările ţăranilor
defectuoase a stofelor tricotate    odată a cerut conducerii între­     rea de noi oameni ai muncii In                                                                                                                                                                                                                                                                                         năstării materiale a ţărănimii              din Cioara şi a expune rezulta­
de bumbac. Din această cauză,       prinderii să intervină la furni­    activul fără de partid, pentru                                                                                                                                                                                                                                                                                         colectiviste, uşurarea muncii fi­
o mare parte din confecţiile de     zori, pentru o vopsire uniformă     îmbunătăţirea muncii de educa­                                                                                                                                                                                                                                                                                         zice prin mecanizarea agricul­              tele obţinute prin prelucrarea
tricotaje aveau 'defecţiuni care    a pieilor. Tot la această între­    ţie comunistă a acestor tova­                                                                                                                                                                                                                                                                                          turii precum şi importanţa ce o             soiului după metodele agroteh­
                                    prindere. tovarăşul Maier Petru     răşi şi pentru atragerea lor în                                                                                                                                                                                                                                                                                        are pentru economia noastră                 nice moderne.
se resfrîngeau asupra calităţii.    a propus ca faldurile portmo-       rezolvarea unor probleme de                                                                                                                                                                                                                                                                                            naţională transformarea socia­
                                                                        producţie şi în unele acţiuni                                                                                                                                                                                                    mai multe ţesături                          tul de faţă. La o                         listă a agriculturii.                         Tot la căminul cultural ar,
Tov. Trifu Simion şi Dragomir       neurilor să fie croite dintr-o bu­  obşteşti.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         de lină, cu 11 la sută mai multe ţe­       parte din unităţile O.A.D.L.F. lipsesc       In cadrul informărilor politi­            putea fi organizate ore de con­
lize din activul fără de partid,    cată, făcîndu-se prin aceasta                      STAN MIRCEA                                                                                                                                                                                                       sături de mătase, cu 49 la sută mai        o serie de produse necesare ca vi­         ce şi cu ocazia citirii presei in           sultaţii individuale pentru Io-:
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         multe tricotaje, cu 22 la sută mal         nete, ardei graşi şi altele. Magazinele    colectiv, au fost prelucrate şi             cuitorii comunei, la care acti­
au propus formarea unui colec­      economii de piele.                                secretar al Comitetului                                                                                                                                                                                            multe confecţii, cu 20 la sută mai         textil şi alimentar din cartierul Stuht,   dezbătute numeroase documente               vişti de partid şi de stat să dea
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         multă încălţăminte etc. Faţă de aceeaşi    bufetul T.A.P.L. din O.T., chioşcul        ale partidului şi guvernului nos­
tiv care să studieze cauzele aces­    Ajutorul activului fără de                   orăşenesc de partid Sebeş                                                                                                                                                                                             perioadă a anului trecut, au fost des­     O.A.D.L.F. din Piaţa Libertăţii şi al­     tru. In ultimul timp au fost dez­           lămuriri celor interesaţi des­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         făcute mai mult cu 267 tone pîme           tele, prezintă necorespunzâtor mărlu-      bătute documentele Plenarei                 pre felul în care se munceşte
                                    partid s-a făcut simţit şi in alte                                                                                                                                                                                                                                   integrală, cu 127 tone pîine albă, cu      rile. Deputaţii care au luat parte la      C. C. al P.M.R. din 30 iunie—               în G.A.C. şi cum se face retri­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         110 tone preparate de carne, cu 13 tone    discuţii, au scos în evidenţa faptul că    1 iulie 1961.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         conserve etc. Datorită muncii susţi­       o serie de unităţi comerciale, aflate                                                  buţia muncii.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         nute desfăşurate, unităţile comerciale,    la periferia oraşului, sînt slab aprovi­     Activitatea artistică a fost şl
Să ne ocupăm cu răspundere de activitatea                                                                                                                                                                                                                                                                printre care O.G.L. produse industriale,   zionate. Aşa stau luci urile la unităţile  ea axată pe problema transfor­                Aceste sugestii reprezintă'
               gazetelor de perete                                                                                                                                                                                                                                                                       T.A.P.L., O.A.D.L.F. şi cooperativele      O.A.D.L.F. de la blocurile Peştiş, Ta­     mării socialiste a agriculturii.            doar cîteva din formele de ac­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         „Unirea" şi „Muncitorul", au îndepli­      bără şi chiar din Stufit. Deputaţii au     Brigada artistică de agitaţie a             tivitate ce puteau fi folosite
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         nit planul lună de lună şi au reali­       arătat de asemenea că deservirea se        adus o fructuoasă contribuţie               pentru a face munca de pro­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         zat beneficii importante.                  face încă destul de greoi.                 la popularizarea superiorităţii             pagandă mal vie, mai intere-'
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               gospodăriilor agricole colective            sântă şi mai atractivă. Pune­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pentru îmbunătăţirea continuă a            Pentru ca oamenii muncii să fie         faţă de cele Individuale prin               rea în practică a acestora, pre­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         aprovizionării, comitetul executiv al      deserviţi în cele mai bune condiţii,       spectacolele „înfloreşte viaţă              cum şi a altor forme corespun­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         sfatului popular a luat măsuri de lăr­     deputaţii au venit cu o scrie de pro­      nouă“ şi altele.                            zătoare specificului local, ar fi
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         gire a reţelei de desfacere. In anul       puneri valoroase. Astfel, tov. Ion Al.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         acesta au fost deschise 29 noi uni­        Popa din Gălan, a propus ca pe lîngâ         O acţiune Interesantă la care             dus la sporirea eficacităţii a c ­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         tăţi, printre care 12 centre de pîine,     o mai bună aprovizionare, la Sălan         a dat lin ajutor efectiv şi cămi­           tivităţii propagandistice a că-1
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         3 centre de carne, un magazin ali­         să fie deschis încă un magazin             nul cultural, a fost vizitarea de           minului cultural.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         mentar, o cofetărie, 2 unităţi O.A.D.L.F.  O.A.D.L.F.                                 către ţăranii muncitori din
  Cunoscînd rolul important al      rite din munca de zi cu zi a        au un conţinut general. Aceste                                                                                                                                                                                                   Unităţile de deservire au fost de ase­                                                Cioara a gospodăriilor colective              Comitetul comunal ele partid,
gazetelor de perete ca propa­       oamenilor etc.                      gazete de perete nu constituie                                                                                                                                                                                                   menea înzestrate cu utilaje şi mobi­              Constantin Toma din Hunedoara,      din Cîlnic, Răhău (raionul                  (secretar tov. Ioan Vuieu), a În­
gandist, agitator şi organizator                                        de fiecare dată expresia preocu­                                                                                                                                                                                                 lier necesar. Astfel au fost procurate     a propus ca în piaţă să fie deschise       Sebeş) şi Pricaz (raionul Orăş­
colectiv, comitetul comunal de        Aşa spre exemplu, în ultimele                                                                                                                                                                                                                                      10 vitrine frigorifice, 7 dulapuri pen­    ştanduri permanente pentru G.A.C. şi       tie). Cu acest prilej, ţăranii              drumat bine conducerea cănii-:
partid Teiuş s-a preocupat în       ediţii ale gazetei de perete        părilor oamenilor de la locul de                                                                                                                                                                                                 tru măcelărie, 14 vitrine lîl.F.A,, 4      G.A.S. care ar avea astfel posibilita­     muncitori din1 Cioara au văzut              nulul cultural atunci cînd a ce­
mare măsură de îndrumarea co­       „Ogorul“, au fost publicate arti­   muncă unde ele apar. Vinovate                                                                                                                                                                                                    agregate frigorifice şi altele.            tea să-şi desfacă produsele în cele mai    succesele obţinute de aceşti co­            rut ca principalul obiectiv al
lectivelor de redacţie a gazete­    cole c a : ,.Să acordăm atenţia     de eficacitatea slabă a artico­                                                                                                                                                                                                                                             bune condiţiuni. El a sugerat ideea                                                    activităţii culturale să fie popu­
lor de perete. Colectivele de re­   cuvenită pregătirii şi începerii    lelor ce se publică la aceste ga­                                                                                                                                                                                                   O activitate satisfăcătoare a desfă­    de a se organiza cit mai multe con­        lectivişti, s-au convins de supe­
dacţie ale gazetelor de perete      campaniei agricole de toamnă“,      zete se fac şi birourile organi­                                                                                                                                                                                                 şurat O.A.D.L.F. In scopul aprovizio­      sfătuiri’ cu cetăţenii.                                                                larizarea transformării socialis­
„Ogorul“, organ al Comitetului      semnat de ing. agronom Victo­       zaţiilor de partid, care nu con­                                                                                                                                                                                                 nării cetăţenilor pentru iarnă,                                                       rioritatea lucrării pămîntulul în           te a agriculturii, spre care se
comunal de partid şi al Sfatului    ria Hruşcă, „Mâi multă preocu­      trolează şi îndrumă cu destulă                                                                                                                                                                                                   O.A.D.L.F. a produs 29 tone bulion,           Comitetul executiv al sfatului popu­
popular comunal Teiuş, ale ce­      pare pentru terminarea la timp      competenţă colectivele de redac­                                                                                                                                                                                                 iar peste puţin timp vor fi gata 225       lar orăşenesc Hunedoara are datoria        comun’. Ca rezultat, pînă In pre­           îndreaptă atenţia şi interesul lo­
lor de la cooperativa „9 Mai“,      a construcţiilor în G.A.C.“, sem­   ţie. Din această cauză, colecti­                                                                                                                                                                                                 tone diferite murături, 100 tone varză     să ia toate măsurile, astfel ca în scurt                                               cuitorilor din comună. Comite­
gospodăria agricolă colectivă       nat de tov. 'A. Oţoiu, „Gospodări­  vele de redacţie respective au şi                                                                                                                                                                                                murată şi altele.                          timp problemele ridicate în sesiune să     zent, şi-au înaintat cererile de            tul comunal de partid trebuia
etc., au fost confirmate în adu­    rea şi înfrumuseţarea comunei, in   o slabă orientare în alegerea te­                                                                                                                                                                                                                                           fie rezolvate, iar oamenii muncii să
nările generale ale organizaţii­    atenţia deputaţilor“, semnat de     melor, în formarea unor colec­                                                                                                                                                                                                      In trimestrul IV, organizaţiile co­     primească produse mai multe şi de          înscriere în G.A.C. 97 de familii           Insă să Insiste mal mult pe îm­
lor de bază.                        tov. Pădureanu Adrian, „Spori­      tive mal largi de corespondenţi                                                                                                                                                                                                  merciale, vor asigura pentru oamenii       mai bună calitate.                                                                     bogăţirea formelor de activitate
                                    rea efectivului de animale —        şi colaboratori. In această pri­                                                                                                                                                                                                 utttncii din Hunedoara, 523 tone pre-                                                 cu 215 hectare.
  Periodic, aceste colective au     izvor de mari venituri“, semnat     vinţă o mare lipsă are şi tov.                                                                                                                                                                                                                                                                          V. ALBU                                                    Ia căminul cultural, pentru a
fost instruite de comitetul co­     de tov. Timiş Gligor, preşedin­     Nagy Alexandru, care răspunde                                                                                                                                                                                                                                                                                            Desigur că activitatea cămi­              întreţine vigoarea, prospeţimea
munal 'de partid, asupra felului    tele gospodăriei agricole colec­    de problemele de propagandă şi
in care trebuie să muncească,       tive, „Cartea — cel mai bun         agitaţie in cadrul comitetului                                                                                                                                                                                                                                                                                         nului cultural respectiv putea fi           şi eficienţa activităţii dedicate
cum trebuie să-şi întocmească       prieten“, semnat de către tov.      comunal de partid, tntrucît nu                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     transformării socialiste a agri­
planurile de muncă, ce anume        Nagy Tatiana, bibliotecară, „Din    controlează in suficientă măsu­                                                                                                                                                                                                                                                                                        bogată dacă1 activiştii Iul se              culturii. Se aşteaptă din partea
probleme necesită să fie tra ­      munca’ comitetului comunal al       ră activitatea colectivelor de re­                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 colectivului de muncă al cămi­
tate In raport cu specificul lo­    femeilor“, semnat de tov. prof.     dacţie ale gazetelor de perete                                                                                                                                                                                                                                                                                         preocupau mai mult de găsirea               nului cultural din Cioara să des­
cului de muncă, crearea unui        Barbu Zoe şi alte articole care
larg activ de corespondenţi şi      au avut eficacitate.                  Comitetul comunal de partid                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      făşoare o activitate şl mai sus­
                                                                        este hotărit să dea un ajutor                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      ţinută, orientată spre necesită­
colaboratori etc. Ca rezultat al      Colectivele de redacţie ale ga­   mai substanţial colectivelor de
îndrumărilor date de către comi­    zetelor de perete din cadrul coo­   redacţie ale gazetelor de perete                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   ţile culturale Imediate ale co­
tetul comunal de partid, o ac­      perativei „9 Mai“ şi gospodăriei    pentru ca acestea să-şi îndepll
tivitate bună desfăşoară colec­     colective '(responsabili tov. Ne-   nească întocmai şi la timp sar­                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    munei.'           . •».>«j>j ^
tivul de redacţie al gazetei de     delcu Constantin şi Oprita Teo­     cinile de mare răspundere ce
perete „Ogorul“, care se Îngri­     dor), nu au din păcate activi­      le-au fost încredinţate.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             D. CiîTC.OYEAMU, i-
jeşte de apariţia cu regularitate   tate mulţumitoare. De multe ori
a articolelor, care tratează în     Ia aceste gazete de perete arti­               DALEA PARTENIE                                                                                                                                                                                                                               M
materialele publicate teme îzvo-    colele se schimbă cu întîrziere,
                                                                                      secretar al Gomitefiiliii                                                                                                                                                                                                                                                                                SPOR
                                                    = 5tLâât;
                                                                                     comunal de partid Teiuş                                                                                                                                                                                                                                                                                   C ategoria  Ia fo tb a l

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 Joi s-a desfăşurat etapa a 7-a a                       CLASAMENTUL "
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               campionatului categoriei A la fotbal.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               Această etapă se caracterizează prin        1. Progresul      7 5 1 1 18:4 1!t
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               aceea că a fost dominată de echipele
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               gazdă. Din cele patru meciuri jucate        2. Petrolul       7 5 1 1 2 0 :9 TÍ
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               In provincie, toate au revenit echipe­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               lor gazdă. La Bucureşti, derbiul Rapid      3. Steagul roşu   6 4 1 1 14:9 9
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               — Progresul a fost cîştigat de rapl-
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               dlştl. Astfel că Progresul înregistrează    4. Dinamo Buc. 6 4 1 1 11:8 0
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               prima sa înMngere în actuaiill cam­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               pionat. Prima înfrîngere a suferit şl       5. Rapid          7 3 I 3 11:9 7
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               Petrojul în faţa finerei formaţii Me­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               talul Tîrgovîşte. Iată rezultatele etapei;  6. Ştiinţă Timiş, 7 3 1 3 6 :7 7.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               Dinamo Bacău — Minerul 3-0
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           7. Din. Bacău     7 2 2 3 5:6 6
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               Metalul - Petrolul 2-1 iii,*
        Calendarul lucrărilor agricole                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     8. Metalul        7 2 2 3 10: 14 6
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               Progresul — Rapid 0-2
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               U.T.A. - Ştiinţa ® uj 3-1                   9. Minerul        7 3 0 4 5 : 15 6
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               Ştiinţa Timişoara — Dinamo Piteşti
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           10. Ştiinţa ©luj  7 l 3 3 12: 14 5
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               2-0
                     PE LUNA OCTOMBRIE                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     11. Jiul          6 2 1 3 6:10 5

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           12. 0.0.A. "      5 1 2 2 10:11 4

ÎN CÎMP T Se continuă cu rile destinate noilor plantaţii Insilozarea cartofilor, sfeclei şi                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                13. U.T.A.        7 2 0 5 7 : 10 4
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           14. Din, Piteşti  6 1 0 5 5 : 14 O
semănatul cerealelor de toam- !je pomi se continuă cu ăeţri- a rădăcinoaselor, respecttndu-

nă şi cu recoltatul cartofilor, şarea, curăţirea şi nivelarea te­ se indicaţiile date de cadrele                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     ETAPA VIITOARE

ci porumbului şi a sfeclei de renului. Se face pichetarea tehnice agricole.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   Petrolul — Ştiinţa Timişoara; Mi­

zahăr.                              după care urmează executa-            Se controlează produsele                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         nerul — <3.<3.A.; Progresul — U.T.A •
                                                                        agricole înmagazinate. Se cu­
In scopul obţinerii unor pro- rea gr0piior de plantare.                 răţă şi se adăposteşte inven­                                                                                                                                                                                                                                                                           IIÉlili «ii                                                Ştiinţa ©luj — M etalul; Dinamo Bi -

'ducţii agricole vegetale sporite, spre sfirşitul lunii se începe       tarul agricol.                                                                                                                                                                                                                        rA sosit toamna. Soarele insă îşi mai dăruieşte din plin                                                                     cău — Steagul roşu; Dinamo
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         căldura. Sub razele sale, clipele de odihnă pe malul Mure-
se face îngrăşarea de bază a plantarea pomilor. Tinînău-se                                                                                                                                                                                                                                               şului sint încă plăcute.                                                                                                          reşti — Jiu l; Dinamo Piteşti — R
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           pîd. S>
solului cu îngrăşăminte orga- cont ae rezultatele bune obţi:

ntce, odată cu executarea ară- riute la prindere, In cazul p ’hnJ

turilor adinei de toamnă. ţărilor de toamnă, se vor de- j

Pentru a combate rozătoa- pane eforturi pentru ca pe in-

rele care aduc mari pagube de treaga suprafaţă destinată ¦ Intr-o convorbire pe care un                                                                                                                                                                                                                  Prăsită proprie—baza dezvoltării                                                                                                  rob'uşti; iar lina Îor este mult
recoltă, se depistează zonele^ plantaţiilor de pomi să fie ( redactor al ziarului nostru a a-                                                                                                                                                                                                                     creşterii animalelor                                                                                                     mal fină. De asemenea, s-au în­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           registrat multe fătări duble.-
infestate de şoareci şî hîrciogi executat plantatul In toamnă. ' vut-o cu tov. Gheorghe Radu,
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             Luînd In discuţie dezvoltarea
şi se iau măsuri contra lor.        ÎN GRADINA DE LEGUME :'             locţiitorul secretarului organi­                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   sectorului zootehnic pe măsura
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           posibilităţilor actuale ale gos­
ÎN LIVADA : Se continuă cu se continuă cu recoltatul le-                zaţiei de bază P.M.R. din G.A.C.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   podăriei şi avînd în vedere obiec­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           tivele cuprinse în chemarea
recoltatul fructelor de iarnă. rjumclor. O deosebită atenţie se1        Reciu, acesta sublinia că, „se­                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    la întrecerea lansată de colec­
                                                                        cretul“ producţiilor mari de lap­                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  tiviştii din Cistei, adunarea ge­
Fructele se sortează pe cate- va acorda depozitării legwme-                                                                                                                                                                                                                                              selecţie care este legată implicit         cin, iar în prezent 180 capete             gospodării agricole colective.              nerală a G.A.C. din Reciu a ho-
                                                                        te, pe care îl deţin colectiviştii                                                                                                                                                                                               de prăsiia proprie.                        bovine (din care 57 vaci, 7 ju ­           Or, pînă în anul 1959, la G.A.C;            tărît ca In acest an să se ajun­
goril de calitate şi se depozi- j0f ăestinate consumului In1                                                                                                                                                                                                                                                                                        ninci şi 30 viţele), 481 oi, 81 ca­        din Reciu nu s-a avut in vedere             gă la un efectiv de cel puţin
                                                                        din Cilnic, constă în respectarea                                                                                                                                                                                                  Gospodăria colectivă din Re-,            pete porcine (din care 14 scroa­           acest lucru.                                65 vaci, 580 oi, 100 capete por­
tează In locurile de păstrare. Unipul iernii şl a tnsSMinţării <        a trei condiţii deosebit de im­                                                                                                                                                                                                  ciu are îngrijitori-mulgători              fe). Creşterea din ultimul an                                                          cine etc., şl să se vindă statului
                                                                        portante : selecţia atentă a ani­                                                                                                                                                                                                buni, cadre calificate de mult             mai ales, este simţitoare. To­               Consiliul de conducere al gos­            pe bază de contract 15.000 kg.
Se verifică plantaţiile pe rod sg^nincerilor legumicoli.                                                                                                                                                                                                                                                 timp în acest sector, iar furaje           tuşi nu îndeajuns de corespun­             podăriei şi-a dat seama de a-               carne, peste 100.000 litri lapte
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         însilozate, concentrate şi alte            zătoare faţă de actualul nivel             ceste deficienţe şl, îndrumat de            etc.
Şi se execută curăţirea pomi- -pe terenurile eliberate d e1 malelor, furajarea raţională cu                                                                                                                                                                                                              nutreţuri, au avut îndeajuns.              de dezvoltare al gospodăriei.              către organizaţia de partid, a
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         Kerst Samoilă, Mihu Petru şi                                                          luat măsuri eficiente care au                 Sarcinile pe care colectiviştii
lor de uscături, cuiburi de culturi se continuă cu lucrările' furaje de calitate, şi calificarea                                                                                                                                                                                                         Stoltz Laurenţiu, sînt doar ciţi-            Aşadar, sectorul zootehnic la            făcut ca acum situaţia să fie cu            din Reciu şi-au stabilit să le
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         va din cel mai buni oameni care                                                       totul alta. Creşterea producţiei            realizeze sînt mari şi la înde­
omizi, fructe mumlftttte şl ingrăşare şi arături adinei \               înaltă a colectiviştilor care lu­                                                                                                                                                                                                lucrează în acest sector.                     întrecerea dintre                       de lapte în anul 1960 se dato-              plinirea lor va trebui să se
                                                                        crează în sectorul zootehnic.                                                                                                                                                                                                                                                                                          reşte tocmai începutului de nu­             ţină seama de prăsiia proprie.
muşchi. 'Materialul rezultat se toamnă,                                 Respectîndu-se an de an aceste                                                                                                                                                                                                     In ceea ce priveşte furajarea,                         Q. A, O.                     cleu pentru matcă ce a fost                 Experienţa a dovedit că prăsiia
                                                                        condiţii, producţia de lapte pe                                                                                                                                                                                                  trebuie să spunem că ea a fost                                                        creat. Cele mal bune viţeluşe,              proprie dă posibilitatea unei se­
stringe şi se arde.                 jN v ie . ge începe recolta- <      cap de vacă furajată a crescut                                                                                                                                                                                                   raţională, s-a ţinut seama de              G.A.C. din Reciu şi ca efectiv şl          provenite de la vaci de rasă de             lecţii calitative şl deci creşterea
                                                                        permanent la Cîlnic, ajunglnd in                                                                                                                                                                                                 greutatea animalelor şi produc­            ca productivitate, s-a dezvoltat           mare productivitate, sînt urm ă­            nu numai a efectivului, dar şi
Livezile se îngraşă cu gunoi strugurilor. Se adună sl se'               anul trecut la aproape 3.100 litri.                                                                                                                                                                                              ţia lor. Munca în acest sector             insuficient pînă în 1959. Moti­            rite încă de la fătare, li se ad­           a productivităţii animalelor.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         s-a desfăşurat după un program             vul nu 6 greu de găsit. Consiliul          ministrează o hrănire corespun­
'de grajd. După ce se împrăştie gepozltează aracii Se continuă\           O experienţă în >această p ri­                                                                                                                                                                                                 bine stabilit care a fost respec­          de conducere al G.A.C. trebuia             zătoare şi sînt îngrijite cu foarte         Consiliul de conducere al gos­
acest W ţ t t ,                           se execuţi In'                vinţă au acumulat în ultimul                                                                                                                                                                                                     tat întocmai de îngrijitorii-mul-          să se intereseze încă din primii           multă atenţie.                              podăriei şi organizaţia de partid,
                                                                        timp şi colectiviştii din satul                                                                                                                                                                                                  gători.                                    ani de selecţia animalelor. Să fi                                                      va trebui să-şi îndrepte în con­
arături de toamnă şl se sapă in        /                  .<                                                                                                                                                                                                                                                                                        oprit cele mai bune animale de               In sectorul ovlri, s-a procedat,          tinuare atenţia spre formarea
jurul pomilor. In livezile tinere terenurile destinate noilor >                                                                                                                                                                                                                                             Dar, dezvoltarea sectorului             prăsiia care să fie urmărite an            de asemenea, la clasarea mlelu-             nucleelor matcă la toate speciile,
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         zootehnic Ia Reciu, a devenit o            de an. Se forma astfel un nu­              ţelor, iar celor rămase pentru              iar tineretului să i se dea o în­
se face învelitul trunchiurllor plantaţii,                                                                                                                                                                                                                                                               problemă de bază abia In ulti­             cleu care, încrucişat eu repro­            mărirea turmei li s-au adminis­             grijire deosebită pentru a avea
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         mii doi ani. Că este aşa o dove­           ducători de rasă, ar fi dat ani­           trat o hrănire raţională. Pentru
contra rozătoarelor. Pe teîenu- în GOSPODĂRIE : Se face< Reciu. Şi dacă producţia de lapte                                                                                                                                                                                                               desc următoarele cifre. In 1959            male de mare productivitate.               sporirea rapidă a efectivului de            o dezvoltare viguroasă şi sănă­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         gospodăria deţinea doar cîteva             Aşa s-a întîmplat la Cilnic, la                                                        toasă. Numai In feliil acesta, sec ­
                                                                        pe cap de vacă furajată a cres­                                                                                                                                                                                                  vaci, 18 boi pentru muncă şi 230           Apoldul de Sus şi la Girbova.              oi s a aplicat din 1960 însămln-            torul zootehnic al gospodăriei
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         de oi. In aiiul 1960 efectivul de          Acesta este secretul producţiilor                                                      va putea să se dezvolte continuu,
                                                                        cut aici de la mai puţin de                                                                                                                                                                                                      animale proprietatea obştească             mari de lapte in cele mai multe            ţatul artificial. In timpul gesta-          să constituie un izvor mai măre
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         a colectiviştilor numără 93 ca­                                                                                                   şi permanent de venituri.
Produse alim entare pesée plan                                          1.000 litri în anul 1959 la 2.243                                                                                                                                                                                                                                                                                      ţiei oile s-au bucurat de o în­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         pete bovine (din care 33 vaci si
                                                                        litri în anul 1960, aceasta se da-                                                                                                                                                                                               24 viţele şi juninci), 383 oi, 7                                                      grijire specială. Rezultatele ob­
                                                                        toreşte aplicării în practică a                                                                                                                                                                                                  scroafe şi 23 capete tineret por­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               ţinute în primăvară sînt din cele
întreprinderile din sectoarele prime, îmbunătăţind procesele condiţiilor amintite. Totuşi de
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               mai bune. Mieii sînt mult mal
Industriei zahărului şl uleiului,   tehnologice, muncitorii din in­     la 2.243 litri lapte media pe gos­
din industria conservelor, paste­   dustria alimentară au dat pes­      podărie şi pînă la 2.450 litri
lor făinoase şi produselor zaha­    te planul acestei perioade circa    lapte cit a realizat Kerst Sa-
roase, precum şi cele din sec­      40.000 tone de zahăr, aproxi­
                                    mativ 3.000 tone de ulei comes­     moilă de la lotul său, este o di­
torul băuturilor, au îndeplinit
                                                                        ferenţă destul de mare. Aceasta

înainte de termen planul do tibil, precum şi importante can­ este de fapt o dovadă că se poa­

producţie pe primele trei tri­ tităţi de conserve de legume şi te ajunge la producţii de lapte

mestre ale anului.                  fructe, produse zaharoase, bis­ mai mari şi la Reciu. Cauza a-

Folosind mal bine capacită­ cuiţi, paste făinoase etc. (Ager- cestei diferenţe constă in pri­

ţile de producţie şi materiile pres).                                   mul rind in selecţia animalelor,
   101   102   103   104   105   106   107   108