Page 107 - 1961-09

N r 2104 m v m jh 'so 'crjtm m iv i P I- »

^ < J l » w » « » K « o K a a » a a a « g s s « ^ . m !» 3 a g * ^ s a C T S g g a E ^ ^ tBsasmssas^mmBB^eBamaemamtBacaamamacmammUKammMUiKHJiiMtmmaBmammaBif^ S B a a ^ Ş ^ ^ ţ S iIS S S S ^ S S B S S S E B B S SS S IS Ş S S S S E S S B S IS S E i P M M W aBBga 8,IKI*8a aBam!:aK*il” 3 s a a Big lg a ^

Elegantă, , PRIN SBCUKEŞ m rnm m m

»Bir.BS'uaoilcnacsianGf3ftBSL*BGSEoa«eEQHHuanRwwHuawKflMixoKeMt^-fl
'Jî O''"'''* ' ''V '' :

ambiantă mmmp j l W M M M M W W M M W H OCTOMBRIE 19611
fi
w M m m M t''', \ ' $;/¦> >/ fi--&,,' % h PROGRAMUL’ 1 : 6,00 !Melodii Actualitatea cultural-artistică f
populare romîneşti ; 8,00 Şcoala 14.30 La microfon; Satira şi
!E simplu trecător. Pare mai un albastru-marin, obositor la
şi viaţa ; 9,30 Teatru la micro­ um orul; 16,00 Oameni şi fapte :j
mult atras de preocupările privire, deloc atrăgător. Şi la fon : „Şcoala domnească“, pre­ „Docherii“ — reportaj ; 17,15
lucrare şi dram atizare radiofo­ Emisiune literară ; 19,30 „Melo­
{ sale profesionale sau perso­ fel slnt şi unele blocuri din dii populare sovietice îndrăgite
nică de Radu Costăchesscu, după de ascultătorii iioştri“ ; 20,05
nale. Şi totuşi, dacă-l urmă­ Lupeni — vopsite in verde amintirile lui Barbu Ştefănescu- Muzică de dans ; 21, 15 Lectura
Delavrancea: 11,30 Vorbeşte din volum ul: „Ucenicia lui Ja-
reşti, vezi cum din cind în închis şi galben nedefinit. Moscova ! ; 13,10 „De toate pen­ kobi“ de Anton Breitenhofer ;•
tru toţi“ ; 14,50 Din cefe mai bu­ 22.30 Seară de romanţe ; 23,10
cină privirea i se ridică şi pe Şi pentru că este vorba de Muzică de danfe.
ne programe muzicale alcătuite
faţă li apare o undă ăe zim- zugrăveli nu putem trece cu de ascultători; 15,20 La şeză­

bet. Ochii i-au fost atraşi de vederea lipsa ăe gust a culo­ toare : 13,05 Muzică de estradă ;

un lucru nou pe care plnă rilor — galben-portocaliu şi

atunci nu l-a remarcat. El, ca roz-deschis — a apartamen­

de altfel fiecare din noi, nu telor din blocul C din cvar­ 19,30 Melodii... melodii... emisiu­

trecem nepăsători pe lingă un talul Deva. Ba mai mult, cu ne de muzică uşoară romî-

bloc de locuinţe, o şcoală, un aceeaşi culoare s-au zugrăvit nească; 20,00 Teatru la micro­

club, un cinematograf sau o şi pereţii şi plafonul camerei. fon „Consiliul de familie“ —

construcţie industrială nouă, Be aceea camera pare foarte scenariu radiofonic de Mihail
Leonard. Interpretează formaţia
care ne Incintă privirile prin îngustă şi joasă. de teatru a minerilor din L'onea ; 1 OCTOMBRIE 19611
23,05 „Simfonia Alpllor“' de RI-
eleganţa sa, prin estetica fi­ Problema s-ar părea poate chard Strauss. DEVA: Bufonul regelui; Ce­
nuşăreasa: PETROŞANI; Din
nisajului. Şi ce-i drept, la minoră. Dar aceste blocuri PROGRAMUL’ H : 7,30 Cintece nou diminedjţa; Cielito Lindo ;
despre prietenia romlno-sovie- SIMERIA : Generaţie salvată ;\
multe din blocu sint zugrăvite tică ; 8,30 Clubul voioşiei; 10,30

ZttZitm- I* SE MMARS pentru a ţine
ani ăe zile. Şi

cru. Dar...- “ apoi, un lucru Revista presei stră in e ; 12,25 BRAD : Cerul Balticei; LONEA:,

...Gheorgfie Nedescu şi Ioan ăe o deosebită importanţă : Volga, Volga; TEIUŞ: In pra­

'Alexanărescu, primul lăcătuş noile blocuri vin să întine­ gul furtunii; ZLATNA: Mindrie;

al doilea inginer la U.M. Cu- rească oraşele, să dea acesto­ HAŢEG: Cerul Balticei ; ALBA

gir, s-au mutat intr-un bloc ra o notă de eleganţă, de es­ NOUA ŞGOALA DE 7 ANI DIN ©ARTIERUL „DRUMUL TABEREI" DIN QAPITALA. IULIA: Fii atentă bunicuţa;
nou dat in folosinţă, împreu­ tetică, de ambianţă. Aceste
p rodusele 8.C.8.L Taina c etă ţiiO R Ă Ş T IE : Omul
nă cu alte 32 de familii din lucruri nu pot fi realizate de- care aduce ploaia; Fii atentă
S im b u a fa b ric a îp bunicuţa; 1LIA: Ultima zi, pri­
localitate. In interior blocul cît cu culori vii, plăcute, care ma z i ; SEBEŞ ; Cintecul mării:)
din lapte APOLDUL DE SUS: N-am ucis.
are un finisaj de foarte bună să atragă privirea, să o in­
p a ste u riz a i:
calitate. 'Apartamentul este cinte. Culorile închise, folo­

elegant, frumos, familiar. Pe­ site la întimplare pentru fa ­

reţii au fost acoperiţi cu ta ­ ţadele caselor dau nuanţă de

pet lavabil. Bar exteriorul...?! peisaj mohorlt, îmbătrinxtj

Este in completă disonanţă timpuriu, şi chiar obositor.

cu interiorul. Culorile alese'— Din păcate, în rlnăul unor g.

galben muştar închis pe fond tovarăşi proiectanţi de la Brigadă fruntaşă la refacerea pădurilor 'ikx/.y,/ 'd O s ? ''f.v h 'AN'\v>Vi
alb la ferestre şi verde la lo­ BiS.A.P.C. Deva, gustul fru­
jile balcoanelor — sint fără mosului nu-i suficient de cul­
încă 'din 1955 a fost constltu- Fiera şi Nicolae Neagu au fost Pentru rezultatele obţinute,
gust. Şi lipsa ăe estetică a tivat. Ei se opun chiar păre­ ţ ită o brigadă pentru refacerea declarate fruntaşe ale întrecerii. comitetul de întreprindere de la
acestui bloc este cu atît mai rilor unor constructori care j pădurilor pe lingă Ocolul silvic Nu de mult, brigada tovarăşu­ I. F. Sebeş a dat în folosirea a-
puternică cu cit blocurile ătn din Sebeş. Ca şef de brigadă a lui Boţea a term inat lucrările cestel brigăzi un aparat de ra ­
împrejur au o culoare a fa ­ încearcă să dea o faţadă ti­ fost numit tovarăşul Marin Gh. de îngrijire a arboretului (des- dio portativ şi o bibliotecă vo­
ţadei, mai deschisă. „Este ca nerească blocurilor. De altfel, Boţea. La început, brigada era completări şl degajări) Ia peste lantă cu peSte 100 de volume.
{ un om bine dezvoltat, îmbră­ proiectantul (D.s.A.P.C.) Deva alcătuită din 30 de muncitori,
1.500 ba., cu 120 ha., peste plan. C. BODEA

cat în haine murdare“. Aşa şi I.S.C.A.S. Bucureşti, nu dau tn prezent ea numără 100 mun­ Toate lucrările au fost de bună preşedintele comitetului de în­ SÎNT HRĂNITOARE ia*» mas. tu u i ixsss «st» is&wssl,
apreciază noii locatari finisa­ conform normativelor tabloul citori, împărţiţi în 10 grupe. An calitate. treprindere al I. F. Sebeş
jul exterior al blocului. de finisaj al blocurilor. SI FOLOSITOARE
de an, muncitorii au dobîridit In prezent această brigadă Afenfie cuvenifă ORGa n iSMULU' S' SE
Este oare acest bloc unicul Finisajul este o problemă de munceşte la mobilizare-a solu-: aprovizionării G.A.C. GĂSESC DE VÎN7ARE LA TOATE MAGAZI­
unde lipsa de estetică, am­ tot mai multe cunoştinţe profe­ lui In vederea ajutării regeneră­
bianţă şi eleganţă a finisaju­ calitate a blocurilor. De aceea sionale, metodele lor de muncă rii naturale In arboretele cu NE LE Al IMENTARE.OOOP DE CONSUM
proiectantul, beneficiarul şi fiind acum bine cunoscute în în­ fructificaţii de ghindă.
treaga regiune. - Şl IAPL - un r

lui se face simţită? Faptele constructorul, trebuie să-î Antrenate In întrecerea so­ Brigada condusă de tov. Boţea cu materia! lemnos!
arată că nu. La Deva, in noul acorde toată atenţia. Să se cialistă, cele 10 grupe dau în fie­ s-a angajat să realizeze In a-

cvartal, faţada executată din creeze largi discuţii şi păreri care an lupta pentru depăşirea ceastă toamnă în întregime can­ Pentru asigurarea materialu­ I V\Ay*»
terasit dă o notă tinerească, in această privinţă pentru a planului şi pentru lucrări de ca­ titatea de ghindă necesară se­ lui lemnos necesar gospodăriilor
elegantă, blocurilor, dar ea se ajunge la soluţiile cele mai litate. In ultimele consfătuiri de CENTRUL ŞE8LAI AGRICOL ir. 2 ISJOOJ
este... pătată ăe culoarea vi­ bune, mai moderne. mănăturilor în pepienlere şi să- agricole colective, întreprinde­
şinei putrede ca şi ăe aceea producţie, grupele conduse 'de şi depăşească planul cu 20 la strada Ştefan cel Mare nr. 7, telefon 368,
Oraşele noastre noi, blocu­ tovarăşii Vasile Ciopec, Maria sută. rea forestieră din Orăştie a pus
în valoare în Munţii Orăştiei PRIMEŞTE ÎNSCRIERI i ANUL I

a galbenului citro al unor rile, să aibă o estetică, să fie CU 17 Z I L E M Â I R E P E D E (Uia, Scorpşet, Godeanu etc.) pentru:
elegante, să ne dea o am­ arbori de molizi uscaţi. De ase­
loji. bianţă cit mai plăcută. Inţrecîndu-se pentru a mări tilizare a agregatelor. Lamina- menea s-a asigurat punerea în ŞCOALA TEHNICA
In noul oraş Călan, blocu­ productivitatea agregatelor şi torli hunedoreni şl reşlţeni, care valoare a parchetelor din pădu­ DE CONTABILITATE AGRICOLA
V. FURIR au aplicat cu bune rezultate rile ele folosinţă comunală.
rile bară nr. 1, 2, 3, 4 şi blo-' pentru a îmbunătăţi calitatea cu durata de doi ani,
m u l ?punct I, slnt vopsite cu produselor, laminatorii din În­ Cu toate acestea, la unele
G.A.C. din comunele Şibot, Vi­ care pregăteşte fehftîdetis corăfablîi
treaga ţară care produc lami­ experienţa dobîndită în întrece­ nerea, Beriu, Turdaş şi altele,
rea dintre el pentru prelungi­ aprovizionarea cu lemne nu este
um an nate finite pline şi-au îndeplinit asigurată. pentru sectorul agricol socialist.
cu 17 zile înainte de termen rea duratei de funcţionare a
sarcinile de producţie prevăzu­ laminoarelor, au produs peste Pentru a nu se repeta defi­ EXAMENUL DE ADMITERE se fin e ÎNTRE Î - Î 0
te pe primele trei trimestre din plan, de la începutul anului şi cienţele din anul tredut, ocoa­ OCTO M BRIE 1961 şi c o n s tă din p ro b e scrise şi
acest an. In această perioadă ei plnă acum, peste 27.700 tone la­ lele silvice ale I. F. Orăştie sînt orale la m atem atică şi lim ba rom înă.
chemate să ia cele Mai cores­
au realizat o producţie cu pes­ minate grele şi mijlocii. Canti­ POT CANDIDA ABSOLVENŢI A l ŞCOLILOR ME­
O. Lessa ? Plinea şi visul. Tra­ trel voinici. Ediţia a iV-a Coper­ te 10 la sută mai mare decft tăţi însemnate de laminate pes­ punzătoare măsuri pentrii in-
ducere de N. Fillpovîci. Prefaţă tă şi Ilustraţii de Rusu Ciobanu. In acelaşi interval din anul tre­ te plan au dat anul acesta şi dentificarea tuturor materiale­ D II DE CULTURA GENERALA CU EXAMEN SI FARA
de Edgar Papu. cut. colectivele de laminorlşti din lor destinate aprovizionării cu
Leonid Panteleev: Nopticica. Cîmpia Turzil, Oţelul Roşu şi lemne a gospodăriilor colective, EXAMEN DE M ATU R ITATE, a v in d v îrs fa în tre
Marko M a r c e v s k l I n s u l a Leonid Petrescu : Tică şi Rică Succesele lamlnatorllor se da- Brăila, în urma unei mai bune în primul rind, în arboretele 17- 2 5 ani.
au pornit spre lună 1 Ilustraţii tcresc extinderii procedeelor folosiri a capacităţii de produc­ care au devenit accesibile prin
Tombuctu. — roman. Traducere şl copertă de Bursehi Gruder. înaintate de lucru care au dus ţie a agregatelor. construirea drumurilor fores­ Pe durat® ş c o la riz ă rii efebii p rim e sc
/de Gheorghe Dinu („Cute­ („Să ştim“ ): la îmbunătăţirea indicilor de u- tiere noi»

zătorii"). lng. TRAIAN IACOB
AL C. Constantinescu: Ceî

KPSM^CTwmaMmaaamaaMBaaaEaacaBBaaim

In ultimele zile ale lui au­ Bazele m ilia re vest-germane este chiar de pe acum princi­ bursă de stat în va lo a re de 3 0 0 lei
gust locuitorii Angliei au trăit pala forţă de şoc a blocului
un eveniment fără precedent şi planurile revanşarzilor de la Bonn militar atlantic. Referindu-se la lunar şi beneficiază de amanarea s e r­
în istoria multiseculară a pa­ străduinţa militariştilor vest- viciului miiitar.
triei lor. Pe pămîntul 'Angliei a vărat oare că sîntem gata să aprovizionare pentru flota vest- Prin dispersarea forţelor lor germanl de a obţine prin toate
debarcat ' o unitate de tancuri vindem pentru 20 de milioane germană pe tot litoralul sudic armate pe întreaga arie a mijloacele arma atomică, lide­ Şcoala este mixtă şi dispune de Internat.
vest-germană care, noaptea, la de lire sterline memoria celor de la Langesund pînă la Sta­ N.A.T.O., militariştii vest-,ger­ rul laburist englez R. Edwards
adăpostul întunericului, a fost 400.000 de englezi care au căzut vanger. In Corsica franceză şi mani urmăresc două scopuri scria într-o broşură recent pu­ In fo r m a ţii s u p lim e n ta re se p rim esc s iln ic la
încartiruită în comitatul Pem- în războiul din 1939—1945 ?“... Sardinia italiană — în aceasta precise. Primul este acela de a blicată şi intitulată „Anglia, ş c o a lă , în tre o re le 8— 14,
brokeshire, regiunea Wales. din urmă Ia Decimomannu — ascunde în faţa opiniei publice aliat sau stăpîn ?“, că revan­
Indignarea exprimată de acest există de asemenea baze aerie­ mondiale şi a populaţiei vest- şarzii de la Bonn caută să con­ ‘V V SA A A A a
Ceea ce n-au reuşit să reali­ ziar e împărtăşită de masele ne ale noului Wehrmacht. Per­ germane însăşi, efectivele rea­ vingă Washingtonul că ‘Anglia
zeze nici militariştii Kaiserulul cele mal largi ale poporului en­ sonalul de bord al forţelor mi­ le ale Bundeswehr-ului şi ar­ şi Franţa sînt aliaţi militari ex­ AM t ¦jnaTttJBzisaTtxnsmrxtttrtr
în primul război Mondial, nici glez. Sosirea navei militare vest- litare aeriene de la Bonn este mele de care dispune şi, ceea trem de nesiguri, deoarece In
agresorii fascişti ai Iul Hitler germane „Traufcenfels“ care a instruit la bazele aeriene ame­ ce este principalul, de a camu­ Franţa sînt prea mulţi comu­ IŢ
— deşi în încercarea lor de a descărcat pe pămîntul britanic ricane din Anglia — la Bent- fla pregătirile in vederea unui nişti, iar în Anglia prea mulţi
debarca pe pămînt britanic au cele 40 de tancuri ale batalio­ ivaters şi Woodbridge — la ba­ război racheto-nuclear. Departe laburişti. Deci, după părerea ce­ T.A.P.Ii. F E T IR Ă M
transformat în ruine tot sudul nului 84 de tancuri al Bundes­ zele din Turcia, la Bandirma, la de R.F.G., dislocaţi la baze re­ lor de la Bonn, armata lor tre ­
Angliei — au realizat acum re­ wehr-ului, a fost semnalul pen­ bazele franceze Suippes, Mont­ trase şi izolate, soldaţii Bun­ buie să dispună de mijloace pen­ o rg a n ize a ză în s e a ra zilei de s îm b ă tă
vanşarzii lui Adenauer, fără nici tru desfăşurarea unei puternice pelier, Istres. Presa occidentală deswehr-ului pot fi instruiţi în tru a putea „neutraliza“ atît 3 0 s e p te m b r ie 1961, d e ia o re ie 20
un fel de eforturi militare. campanii populare sub lozinca : relatează şi despre instruirea minuirea armei-raehetă şi a ar­ Anglia cit şi Franţa. Nu vom
„Afară cu trupele Bundesweh- unor cadre de comandă ale tru ­ mei nucleare. 'Acolo, în depozi­ analiza ce înţelege autorul bro­ C¦Salul $lyiişm iÎ04<-
De remarcat că tratativele cu rulul din Anglia“. pelor terestre vest-germane în tele aflate departe de văzul lu­ şurii prin cuvîntul neutralizare.
conducătorii Ministerului de minuirea rachetelor pe poligoa­ mii, pot fi stocate arme şi mu­ Ne gîndim însă la faptul că în u rm ă to a re le lo c a lu r i şi lo c a lit ă ţ i din V alea J iu lu i:
Război şl al armatei britanice Nici poporul francez n-a fă­ nele britanice de rachete din niţii din cele mai diferite şi pot din documentele secrete ale
— tratative care au dus la rea­ cut o mal bună primire unită­ apropierea oraşului Worley, co­ fi formate mari unităţi şi uni­ C.E.N.T.O.. recent date publi­ ® lestamntyl 1 Minerul Petroşani
lizarea acordului anglo-vest-ger- ţilor militare vest-germane care, mitatul Bedfordshire, urmînd a tăţi de elită ale armatei de in­ cităţii In U.R.S.S., reiese că In 7
man, pe baza căruia tanchiştii ca urmare a clrdăşiei sub aus­ fi pregătite şi pe insulele He- vazie a Bonn-ului. E vorba, aşa­ limbajul imperialiştilor, „neutra­
Bonn-ulul s-au instalat pe te­ picii atlantice dintre cercurile bride, şi despre instruirea a 200 dar, de o nouă formă de înar­ lizare“ Înseamnă transformarea ® Casa serului Lupeni
ritoriul britanic — au fost pur­ conducătoare franceze şi cele de militari vest-germanl, tot In mare ascunsă a revanşarzilor unor vaste teritorii ale unor ţări,
tate în numele R.F.G. de fostul vest-germane, s-au Instalat la minuirea armei rachete şi a ar­ vest-germani — poate cea mai chiar aliate cu S.U.’A’., In zone ® itestauraiita! 11 Minerul Ltipesis
general hitlerist ÎAdolf Heusln- Mourmelon, SIssonne şl alte lo­ mei atomice la poligonul mili­ criminală dintre toate Ia cîte a ale morţii atomice.
ger, (actualul preşedinte al Co­ calităţi din Franţa. Poporul tar Fort Bliss din S.U.A., la gra­ recurs pînă în prezent Bonn-ul, @ HestaerantuS 18 Straja M cm
mitetului militar permanent al francez nu poate uita că ţara niţa cu Mexicul. Aceeaşi presă cu sprijinul şi ajutorul binevoi­ Lupta unor pături largi ale
N.A.T.O.)’, acelaşi Heusinger sa a fost cotropită de trei ori relatează şi despre iminenţa ce­ tor al cercurilor reacţionare populaţiei din Franţa, Anglia, @ Bufetul 23 din Petrifa
care, pe vremea lui Hitler, In In cursul a numai cîţiva zeci dării unor baze Bundeswehr-ului din celelalte ţări occidentale. Belgia, Olanda, Norvegia, pen­ © Bufetul 24 din Lenea
calitate de şef al direcţiei ope­ de ani ’de către militariştii ger­ In Grecia şi Spania. tru lichidarea bazelor vest-ger­
rative a cartierului general al mani, nici suferinţele şl umilinţa Dar bazele vest-germane pe mane de pe pămîntul acestor Cu această ©casse se v® servi fra-
fără margini îndurate din par­ Guvernul vest-german şi gu­ teritoriul unor ţări occidentale ţări, face parte din uriaşul front difionaSa păsfra m ă de capră cu mă-
Werhmacht-ului, a fost unul din tea cotropitorilor. vernele ţărilor unde slnt trimi­ mai au şi un al doilea scop. de luptă al popoarelor iubitoare m ăligufă şî d ife r ife specidîflăfi la gră­
coautorii planului rde Invadare se unităţi ale Bundeswehr-ului Acela de a înlesni militariştilor de pace, care se opun milita­ tar.
a Angliei pentru „scoaterea me­ Anglia şl Franţa’ nu slnt însă caută să Încredinţeze întreaga vest-germani traducerea în fapt rismului vest-german. Problema
tropolei engleze* din război" singurele ţări ale căror^ cercuri lume că dislocarea acestor uni­ a planurilor de dominaţie şi ex­ păcii şi războiului a devenit D i f e r i t e su rp riz e v©r distra publicul
conducătoare au pus la dispo­ tăţi s-ar face pentru că solda­ pansiune. Strădaniile Bonn-ului problema de căpetenie a zile­ consumator.
aşa cum se spune şl în directiva ziţia revanşarzilor vest-germanl ţii lui Adenauer nu au în ţara de a-şi asigura un rol conducă­ lor noastre. Pentru lichidarea
nr. 480 din anul 1940 ce-1 poar­ baze mllltard. Aproape toate ţă ­ lor destul spaţiu pentru pregă­ tor In coaliţia atlantică, de a pericolului de război pe care II M U Z I C A ŞI D A N S R IN A m Z O R I
tă semnătura. rile membre ale N/A’.T.O. şl-au tirea militară. Explicaţia este reprezintă militarismul de la
deschis porţile In faţa trupelor pe cit de absurdă şl ridicolă, pune mina pe cit mai multe şi Bonn o însemnătate uriaşă o
La scurtă vreme' rdupâ vizita Bundeswehr-ului acordlnd şl pe cit mai înalte posturi de condu­ are încheierea cit mai grabnică
Iul Heusinger In Anglia, s-a pe atît de mincinoasă. Anglia, cere ale N.A.T.O. slnt binecu­ a tratatului de pace cu Germa­
această’ cale sprijinul lor mlll- nia, Luptînd pentru încheierea
aflat că Germania occidentală tariştilor revanşarzi de la Bonn: ca să nu mal vorbim de Nor­ noscute. Este cunoscut de ase­ acestui tratat, popoarele îşi ma­
In Olanda, un aerodrom de In­ nifestă hotărîrea de a asigura
va cumpăra armament englez vegia, Grecia, Belgia şl Olanda menea, faptul că R.B’.G. a şl omenirii pacea şi un viitor fe­
în valoare de aproximativ 20 strucţie, In Belgia o bază în ricit.
milioane Hre sterline... Legătura au un teritoriu mult mai inie devenit principalul aliat atlan­
dintre cele două fapte este evi­ apropiere de ’A'rendonck, In Nor­ A. STANGlU |
dentă. Referindu-se la ele, zia­ deolţ R.F.G. tic al Ş.U/A’. şl că armata el
rul „Daily Worker“ scria : „Este vegia se construiesc paze <le
adevărat oare că 'Anglia a de­
căzut atît de mult ? Este ade-