Page 108 - 1961-09

png. 4 N r. 210 i

HK

'ÄltlrneJüs fs lir i ,• xü lu rte le şjtuu • xtliunfiJLe ş li uLtim eb s tlrl* Din nou spre siele4'

MOSCOVA 29 (Agerpers).— care au construit nava cosmi )
TASS transmite : Studioul de
filme de ştiinţă popularizată că, au înzestrat-o şi au tri- >
din Moscova a terminat fil­
mul în culori de lung metraj mts-o in Cosmos. )
„Din nou spre stele“ consa­
crat celui de-al doilea zăor in acest film a fost folosi- L
al omului în Cosmos. ic fonograma convorbirilor *>

Filmul n-a fost realizat In bilaterale prin radio ale lui y
studiouri ci acolo unde acest
zbor a fost pregătit şt înfăp­ Gherman Titov cu pămintul,
tuit — în camere de antrena­
ment şi pe cosmodrom. In imagini televizate din timpul V,
film sînt folosite numeroase
Plenara C. C. al P. C. Francez Propuneri pozitive pentru rezolvarea zborului. C
fotografii unise făcute de
şi-a încheia! lucrările problemelor internaţionale actuale Gherman Titov în tim pul zbo­ In film este înfăţişată pen­
rului săli pe nava satelit tru prima oară activitatea
„Vostole-2“. centrului de coordonare şi

PARIS 29 (Agerpres). — In nou război nu a fost atit de se­ Filmul îi înfăţişează şi pa calcul, modul cum a fost dată
cosmonautul 3, pe oamenii de comanda de start pe cosmo­
scara ele 28 septembrie s-a în­ rioasă. In momentul de faţă Rezoîuţ a C o n fe r nţei „Mesei Rotunde Est~Vestu de Ia Roma ştiinţă, inginerii şi muncitorii drom, pregătirea rachetei
purtătoare în vederea startu­
cheiat Plenara C.C. al Partidu­ sarcina cea mai urgentă constă ROMA 29 — Corespondentul Ager­ lalie puteri interesate să adere la tra­ cele două republici germane să ceară lui, startul rachetei.
pres transm ite: tative, pentru a se ajunge la o dezar­ şi să obţină inlrarea lor in O.N.U.".
lui Comunist Francez ale cărei in a lupta pentru pace şi în mare generală şi totală, la lichidarea
Joi seara s-au încheiat la Roma lu­ armelor de distrugere în masă, redu­ Insuficienţa actuală a O.N.U. — sub­
lucrări s-au desfăşurat timp de a nu îngădui ca politica „at­ crările Conferinţei „Alesei Rotunde Est- cerea progresivă a armamentelor con­ liniază rezoluţia — constituie o preo­
Vest“. l.a lucrările acestei conferinţe, venţionale, crearea unei forţe interna­ cupare majoră a opiniei publice mon­
două zile la Ivry, suburbie lantică“ şi militaristă a guver­ care au durat timp de patru zile, au ţionale O.N.U., realizarea unei dezar­ diale şi de aceea conferinţa noastră 'Autorul scenariului este cu­
luat parte un mare număr de personali­ mări treptate cu controlul necesar pen­ propune următoarele :
muncitorească a Parisului. Ple­ nului gaullist să împingă pa­ tăţi din viaţa politică, socială şi cultu­ tru fiecare etapă. noscutul ziarist sovietic Ev­
rală din ţări cu sisteme sociale dife­ „Să se ia mături provizorii de tran­ ghenii Reabcitcov.
nara a aprobat raportul cu tria noastră intr-un teribil răz­ rite. Au fost prezenţi, printre alţii : A. In legătură cu problema germană şi ziţie pentru a asigura funcţiunea se­
Adjubei, redactor şef al ziarului „!z- a Berlinului, participanţii la .Masa Ro­ cretarului general. Să se studieze ime­
privire la situaţia politică pre­ boi termonuclear. vcstia“, scriitorii Uya Ehfenburg, A. tundă Est-Vest subliniază : „La l(> ani diat reforme de structură care să ţină
Korneiciuk (U.R.S.S.): prof. Prinsei după îiifrîngerea Germaniei hitlerisie, seama de evoluţia situaţiei şi schimbă­
zentat de Raymond Guyot, mem­ Subliniind că ameninţările şi (Bulgaria); deputatul Dulsci şi prof. problema germană nu a fost încă re­ rile pe plan mondial după promulga­ Vizita delegaţiei Marii Adunări Naţionale
Ttirski (Polonia): prof. Hoffmeister glementată. Este necesar să se găseas­ rea Cartei O.N.U.".
bru in Biroul Politic al P.C.F. preparativele de război ale ţă ­ (Cehoslovacia),: depulntul Ivekoviei că o soluţie paşnică în problema ger­
(Iugoslavia); Rolin, senator belgian; mană, care să respecte interesele legi­ In încheiere, în rezoluţie se cere ca
Plenara a adoptat o rezoluţie rilor blocului nord-atlantic s-au senatorul american Hubert Humphrey !; time ale părţilor în cauză, soluţie care cel de-al cincilea loc permanent în a R. P. Romîne în Finlanda
Jules Moch. generalul Biîlott (Franţa); să pornească de la recunoaşterea stării Consiliul de Securitate să fie ocupat 1
cu privire la situaţia interna­ intensificat îndeosebi în ultime­ Noel Baker, laureat at premiului No­ actuaie de lucruri, adică existenţa unei r.ît mai repede de reprezentantul Repu­ HELSINKI 29 (Agerpres). — dintele parlamentului, Paavci
bel. deputatul Zilliacus (Anglia); de­ Republici Federale Germane şi a unei blicii Populare Chineze.
ţională precum şi o chemare le luni, Plenara C.C. al P.C.F. putaţii democrat-creştini La Maifa, La Republici Democrate Germane.
Pira. socialiştii Nenni şi Lombardi, Fc- Presa italiană relevă importanţa
către oamenii muncii socialişti şi declară că sprijină in întregime „Participanţii la conferinţă — sc acestei conferinţe, la care reprezentanţi Corespondenţă specială: La 26 Aitio, prim-vicepreşedinte al
ruccio Parri, fost preşedinte al Consi­ din Răsărit şi din Occident, au adoptai
toţi republicanii in care se face hotărîrea Uniunii Sovietice refe­ spune în rezoluţie, speră că O.N.U. va un document în care sînt abordate şi 27 septembrie delegaţia Ma­ parlamentului. Kuusti Eskola,
liului de Miniştri (Italia); deputatul principalele probleme care frâmîntă
apel la unirea eforturilor în ritoare la reluarea experienţelor acorda garanţia sa acordurilor care să rii Adunări Naţionale a R. P. vicepreşedinte al parlamentului,
Finnmoc (Norvegia); senatorul Brantg omenirea în momentul de faţă. şi care
lupta pentru reglementarea paş­ nucleare şi subliniază că această asigure prezenţa sa permanentă la Romîne, condusă de Ion Pas, preşedinţi ai grupurilor parla­
(Suedia) etc. cuprinde propuneri pozitive pentru re­
nică a problemei algeriene, pen­ măsură are ca obiectiv „nu nu­ Berlin. Este de dorit, de asemenea, ca vicepreşedintele grupului romin mentare şl al comisiilor parla­
Conferinţa „Mesei Rotunde" a adop­ zolvarea acestor probleme.
tru pace în lumea Întreagă şi mai asigurarea apărării Uniunii al Uniunii interparlamentare, mentului, deputaţi care ne-au
tat o amplă rezoluţie în legătură cu
pentru libertăţi democratice. Sovietice şi a celorlalte ţări so­ preşedintele Comitetului de ra ­ vizitat ţara în cursul anului
problemele internaţionale actuale — de­
!Niciodată încă de la termi­ cialiste, ci totodată salvarea a dio şi televiziune, care se află 1960.
zarmarea, problema Berlinului, structu­
narea războiului — se spune in milioane de oameni ameninţaţi in Finlanda la invitaţia parla­ Din partea guvernului Finlan­
ra Organizaţiei Naţiunilor Unite.
rezoluţie — ameninţarea unui de moarte atomică“. mentului finlandez, a vizitat dei au luat parte Emil Lukka,
„încordarea internaţională — se spu­
*38 ..... ... - ¦ = = ------ . oraşele Naantali şi Turku. vicepreşedinte al Consiliului de
ne în rezoluţie, cere de urgenţă, mai
Situaţia din Laos Cu acest prilej delega­ Miniştri şi ministrul Afacerilor
mult ca oricînd, o soluţie imediată a
XIENG KUANG 29 (Agerpres). - ţia Marii Adunări Naţiona­ Interne, Heikki ITosia, ministrul
problemei dezarmării. Este deci nece­
După cum anunţă Agenţia vietname­ giunile eliberate. De la mijlocul lunii :m . le a R. P. Romîne a fă­ Invăţămîntului, funcţionari su­
ză de informaţii, o dată cu apropie­ august, cînd 5 batalioane ale iui Fu­ sară o sporire a eforturilor tuturor gu­
rea sezonului secetos, trupele grupu­ nii Nosavan s-au întors din Tailanda, cut o vizită la rafinăria „Neste periori din ministere. A luat par­
lui de Ia Savannakef, comandate de unde au fost instruite, au început pre­ vernelor pentru a urgenta şi uşura tra­
ofiţeri americani, au început să lan­ gătirile pentru operaţiuni militare de Personalităţi politice Oy“ din oraşul Naantali. După te de asemenea Sundstrom, di­
seze atacuri tot mai înverşunate în anvergură. tativele de dezarmare. Primii paşi în din Franţa cer înlăturarea
regiunile eliberate din provinciile aceea a participat la o excursie rectorul general al radiodifuziu­
Vientiane şi Sămaburi. Incursiunile inamiculur, a declarat această direcţie făcuţi de S. U. A. şi preşedintelui de Gaulle
colonelul Sombun, au provocat pier­ tn arhipelagul regiunii Turku. nii finlandeze, Viiho Siivola,
Colonelul Sombun din armata regală deri grele în . rînduriie populaţiei. In U.R.S.S. vădesc, fără îndoială, un anu­
laoţiană a comunicat unui corespon­ provinciile Vientiane şi Samaburi an După vizitarea arhipelagului preşedintele Asociaţiei de prie­
dent al AVI că de ia încetarea fo­ fost ucise 7'1 de persoane, 1-19 au fost mit progres. Este necesar ca şi ccle-
cului Ia 8 mai, n-a fost zi în care arestate. Au fost incendiate 176 de ca­ Turku, delegaţia romînă a vi­ tenie Finlanda-Romînia, func­
rebelii *ă nu încalce ordinul cu pri­ se şi confiscate numeroase vite.
vire' Ia’ încetarea focului, atacîud lo­ zitat oraşul, Universitatea din ţionari superiori ai ministerului
calităţi şi săvîrşind incursiuni în re­ Populaţia din aceste provincii s-a
raliat forţelor guvernului regal şi Turku, precum şi o serie de o- Afacerilor Externe, reprezentanţi
Neo Lao Haksat. -•
PARIS 29 (Agerpres). — Exprimînd tenibrie, după, cum relatează France biective de interes social-cultu­ ai vieţii politice şi culturale,
nemulţumirea crescîndă a opiniei pu­ Presse, „un aspru rechizitoriu împo­
blice franceze împotriva politicii gu­ triva politicii generalului dc Gaulle" la ral. ziarişti. Au fost prezenţi de a-
vernului, „un număr tot mai mare dc sesiunea extraordinară a Consiliului
politicieni, relatează corespondentul a- Naţional al Partidului. „In toate do­ La 28 .septembrie însărcinatul semenea, şefi ai unor misiuni
genţiei United Press International, se meniile, a declarat Mollet, subliniez în
pronunţă pentru prima oară şi în mod toate domeniile, puterea politică si cu afaceri ad-interim al R. P. diplomatice şi alţi membri ai

Romîne la Helsinki, Ion Enes- corpului diplomatic acreditaţi la

cu, a oferit in cinstea delegaţiei Helsinki.

romîne un cocteil la care au Cocteilul s-a 'desfăşurat într o

făţiş pentru înlăturarea preşedintelui şeful ei direct, preşedintele republicii, participat K. Fagerholm, preşe- atmosferă cordială

ip ir de Gaulle şi găsirea unui succesor au făcut greşeli“. După această frază 57a
al acestuia. Printre aceştia sînt unele sentenţioasă Mollet a avut însă gri­

figuri proeminente ale celei de-a pa­ jă să sublinieze, pentru a justifica

tra republici, pe care de Gaulle a râs- sprijinul pe care l-a acordat şefului

turnat-o prin lovitura de stat din mai statului, că înfr-o seric de probleme IM l

1958, precum şi foşti susţinători al şi în specia! în problema algeriană

iui de Gaulle, care l-au ajutat să generalul de Gaulle „a luat atitudini . PARIS — Primarul oraşului Genua lost vizitat în ultimele zil<e’> 'd!Ve ^S,b1h[|--

'!g~ '¦-mrfrl a !ungă Ia putere, dar care spun acum de principiu, curajoase". a decorat pe luri Gagarin, primul nemanii, secretar de Stat al Ministe­
că sînt deziluzionaţi de modul în care Mollet a declarat că „o alianţă de rului Alimentaţiei, Agriculturii şi Sil­
cosmonaut din lume. cu medalia Co- viculturii, Zorner, preşedintele „Auseu-
a condus acesta". stingă care să guverneze Franţa fără handelstelle", dr. Schwang, directorul
lumb. Această medalie este atribuua tîrgului Anuga, şi alte persoane oti-
Printre aceste personalităţi cores­ de Gaulle este din punct de vedere ciale din R.E.G. Potrivit ştirilor pri­
persoanelor, indiferent de naţionali­ mite de la Koln, pavilionul R.P.R. se
pondentul îl menţionează pe fostul teoretic posibilă“. Liderul socialist s-a bucură de o bună apreciere.
tate, care prin-cunoştinţele lor, prin
prim-ministru Mendes-France care a declarat însă mai mult în sprijinul PARIS — In seara zilei de 28
curajul sau activitatea lor contribuie septembrie, la lvry, suburbie muncito­
V ':’' V Â 'iiiiV vv.,. 'yi % cerut luni formarea unui guvern pro­ unei „alte regrupări a forţelor, care rească a Parisului, şi-a incheiat lu­
¦* » vizoriu care să-î succeadă fui de Gaul­ să se opună oricărei revolte", adică a la progresul ştiinţei. crările plenara G.C. al Partidului Co­
le şi s-a pronunţat pentru „funcţio­ unei noi alianţe a burgheziei care să munist Francez care au început laţ
m narea normală" a democraţiei în continue vechea politică, dar sub o PEKIN — La 29 septembrie, noul 27 septembrie. Plenara a adoptat ' re*\
zoluţie cu privire la situaţia internaţio­
* ih n Franţa. Un alt fost prim-ministru, ra­ altă firmă. ambasador extraordinar şi plenipoten­ nală, precum şi un apel către oamenii
dical socialistul Fclix Gaillard a cerut Toate aceste luări de poziţie îinoo- muncii — socialişti şi către tofi re­
* # iif de asemenea ca preşedintele de Gaul­ ţiar al R. P. Romîne în R. P. I5hi- publicanii în care le cere să-şi unească
? -i le să părăsească puterea .şi ca Franţa triva lui de Gaulle, chiar de către eforturile în lupta pentru reglementa­
personalităţile politice care pînă acum neză. Dumitru Gheorghiu. a fost pri­ rea paşnică a problemei algeriene, pen­
tru pace în întreaga lume şi pentru
să revină la regimul politic al celei l-au sprijinit în mod făţiş, sînt dc mit de premierul Ciu En-lai, cu care libertăţi democratice.

de-a patra republici. natură să slăbească şi mai mult re­ a avut o convorbire prietenească. LONDRA — Toţi cei 1.000 de mun­
citori de la uzina societăţii „British
Ţinînd seama de indignarea mem­ gimul „puterii personale“ a lui de PEKIN — După cum anunţă agen­ Light Steel Pressing“ care au hotărît
să continue greva şl au respins cere­
brilor de rînd ai Partidului socialist Gaulle. „Mulţi oameni politici francezi ţia China Nouă. la 28 septembrie, rea administraţiei de a relua lucrul,
au fost concediaţi.
francez, ai cărui lideri au sprijinit şi diplomaţi străini, relatează cores­ preşedintele G.G. al P. G. Chinez,
TEHERAN — Intr-un articol de fo ;d
pînă în prezent politica guvernului pondentul agenţiei United Press In­ Mac Ţze Dun, s-a intîlnit cu preşe­ intitulat: „Şomajul crescînd amenldţâ
economia Iranului“, ziarul „Solma.Ern-
Guv Mollet, liderul partidului şi fost ternationa!, sînt dc părere că au­ dintele Cubei, Osvaldo Dorticos Tur- ruz" arată că din cauza sistării -•*<*
crărilor de construcţii, zeci de mii de
ministru în primul guvern instaurat toritatea lui de Gau'lc este într-un pe­ rado. Alao Ţze Dun a avut cu oaspe­ oameni ai muncii iranieni au rămas
fără lucru. Marele număr de falimen­
de de, Gaulle prin lovitura de stat din ricol mai mare decîf oricînd în ulti­ ţii cubani o convorbire cordială, prie­
te, închiderea de fabrici, uzine şi mi­
Construirea de noi blocuri de locuinţe pentru muncitori in partea de răsărit a oraşului Havana. mai 1958, a rostit şi ei Ia 28 sep* mii trei ani". tenească. ne, arată ziarul, fac să sporească zi
de zi armata şomerilor şi aşa extrem
Ideea unei lumi fără arme şi Pentru realizarea dezarmării generale KOt.N — Pavilionul romlnesc ia dc numeroasă. ,>;t»
războaie se află în centrul preo­
cupărilor tuturor popoarelor. dizolvarea Torţelor armate ale cerea în viaţă a unor măsuri de S.U.A. şi a celorlalte guverne oc­ nea principală — problema de­ Tîrgul alimentar Anuga de la Koln a Lupta grevistă
statelor ; lichidarea bazelor mi­ dezarmare care nu aduc nici un cidentale. Sint oare hotărîte gu­ zarmării generale şi totale şi
Actuala sesiune a Adunării Ge • litare; lichidarea tuturor stocu­ prejudiciu intereselor celorlalte totodată, militînd pentru inter­ ţinut-o la 26 septembrie în faţa a minerilor
rilor de arme nucleare, chimice, state. Ţinînd seama de caracte­ vernele occidentale de a-şi adu­ zicerea experienţelor in atmos­ 'Adunării Generale O. N. U„
nerale a Organizaţiei Naţiuni­ bacteriologice şi a celorlalte rul urgent al rezolvării problemei ce contribuţia cinstită la înfăp­ feră, să legalizeze continuarea A. A. Gromîko, ministrul Aface­ japonezi continuă
arme de exterminare în m a să ; tuirea dezarmării ? Din păcate de către S.U.A. a experienţelor rilor Externe al U.R.S.S., a de­
lor Unite este menită să concre­ încetarea producţiei acestor ar­ dezarmării U.R.S.S. propune de- nucleare subterane. Aceasta con­ clarat în modul cel mai catego­ TOKIO 29 (Agerpres). —
tizeze lupta ce se desfăşoară in me .şi lichidarea tuturor mij săvîrşirea dezarmării generale şi nu se poate da un răspuns po­ stituie în fond o încercare de a ric că Uniunea Sovietică nu va Minerii din Japonia continuă lupta
loacelor de transportare ia ţin ­ totale în 4-5 ani, în trei etape zitiv la această întrebare. Occi­ se continua nestînjenit pregăti­ fi niciodată de acord cu instau­ grevistă împotriva ofensivei capitalului
întreaga lume pentru traduce - tă, ca şi lichidarea şi încetarea dentul caută ca şi pînă acum rile pentru dezlănţuirea unui rarea unui control asupra înar­ şi pentru apărarea drepturilor şi inte­
rea în viaţă a principiilor de producţiei celorlalte feluri de succesive pentru a se înlătura să folosească orice plan de de­ război termonuclear. mărilor. reselor tor vitale.
arm am ent; închiderea tuturor cu desăvîrşire sau cel puţin re­ zarmare pentru a căpăta avan­ La 29 septembrie 12.500 de mineri
zarmării generale şi totale pre­ instituţiilor de învăţămînt mi­ duce Ia maximum primejdia pe O mare importanţă principia­ Pretutindeni se acordă de de la mina carboniferă „Bibai" de pe
conizate încă cu doi ani înain­ litar şi lichidarea instituţiilor taje militare unilaterale în dau­ lă o prezintă în opera de înfăp­ asemenea importanţă problemei insula Hokkaido au început o grevă
te prin istoricele propuneri aie destinate organizării activităţii care o poate constitui războiul na ţărilor socialiste. Recenta cu- tuire a planului de dezarmare componenţei comitetului de de­ de 24 de ore în semn de protest îm­
militare a statelor, precum şi nuclear — cel mai periculos vintare a preşedintelui S.U.A. generală şi totală şi problema zarmare. După cum se ştie, în potriva aşa-numitufui „program de ra­
Uniunii Sovietice. A.nii care au încetarea cheltuirii de fonduri război pentru omenire. In ace­ Kennedy ţinută în faţa Adună­ controlului internaţional. Uniu­ cursul tratativelor sovieto-ame- ţionalizare a producţiei". Acest pro­
trecut au permis ca pretutin­ pentru ţeluri militare. rii Generale O.N.U. şi planul de nea Sovietică este adepta insta­ ricane nu s-a putut ajunge la o gram prevede ca numai la această
deni aceste idei să fie cunoscu­ laşi timp U.R.S.S. consideră util urării unui control internaţio­ înţelegpre în această problemă. mină să fie concediaţi 1.157 de mun­
Prezentarea de către U.R.S.S. nal strict asupra dezarmării. In Propunerile americane şi pozi­ citori, să se reducă salariile şi să se
te, cîntărite, iar în prezent ade­ şi S.U.A. în faţa Adunării Gene­ n 1B1B repetate rînduri N. S. Hruşciov, ţia S. U. A. în general asupra intensifice munca minerilor.
ziunea generală a opiniei publi­ rale a O.N.U. a concluziilor tra ­ şeful guvernului sovietic, a de­ acestei chestiuni porneşte de Ia Ca şi tovarăşii lor din regiunile car­
ce faţă de propunerile Uniunii tativelor in problema dezarmă­ coM EmM is clarat că dacă puterile occiden­ premiza de a împiedica partici­ bonifere de pe insula Kiusiu minerii
Sovietice s-a impus ca un fac­ rii nu reprezintă nici de cum tale vor accepta propunerea cu parea reprezentanţilor grupului din Hokkaido au început şi ei un marş
tor important al politicii inter­ veriga finală a acţiunilor ce de a se ajunge de acord asupra dezarmare pe care el l-a propus, privire la dezarmarea generală de state neutre la tratativele de spre Tokio pentru a-şi exprima protes­
naţionale. A sosit timpul să se trebuie să ducă spre dezarma­ realizării unor măsuri îndrep­ demonstrează tocmai acest lu­ şi totală Uniunea Sovietică va dezarmare. Guvernul sovietic In tul împotriva „raţionalizării" capita­
treacă la faza practică, propriu re. Opinia publică cere ca Adu­ tate spre destinderea încordării cru. Cu greu vei găsi in propu­ accepta fără rezerve orice pro­ ceea ce-1 priveşte insistă ca în liste, împotriva şomajului şi a sără­
narea Generală să acorde ma­ internaţionale, ca de pildă: în­ nerile americane vreun element puneri ale acestor puteri în ce organul pentru tratativele de ciei. Împreună cu minerii din Kiusiu ei
zisă, de înfăptuire a dezarmării ximum de atenţie acestei chesti­ gheţarea bugetelor militare ale nou care să se deosebească în priveşte controlul asupra de­ dezarmare să fie inclus in cali­ se îndreaptă spre Tokio pentru a cere
generale şi totale ! statelor ; renunţarea la folosi­ mod substanţial de fondul ve­ zarmării. Politica americană tate de membri cu drepturi de­ schimbarea actualei politici a guvernu­
uni pentru a împiedica încercă­ rea armei nucleare, interzicerea chilor propuneri ale S. U. A. caută însă să substituie princi­ pline reprezentanţi ai celor trei lui în domeniul industriei cărbunelui,
Recent presa a publicat de­ rile de a se interpreta formulă­ propagandei de război; încheie­ „Planul american nu cuprinde piului dezarmării In condiţiile grupuri principale de state exis­ care aduce şomaj şi sărăcie.
rile existente în declaraţia co­ rea unui pact de neagresiune nici o propunere nouă care să controlului printr-un control tente în lume fără a căror par­
claraţia cormftjă sovieto-ameri- mună îp aşa fel incit să li se între ţările N.A.T.O. şi ţările fie îndreptată spre realizarea asupra înarmărilor. Acest lucru ticipare tratativele de dezarmare
cană în proţtişma dezarmării. dea un conţinut străin de d e­ Tratatului de la Varşovia; re­ dezarmării“, astfel caracteri­ serveşte unor scopuri agresive, nu pot fi rodnice.
zarmarea adevărată. tragerea trupelor de pe teritorii zează un ziar australian cuvîn- scopuri direct cotrarii acelora
Schhpbul bilateral de păreri în străine; împiedicarea lărgirii tarea preşedintelui S.U.A. „Pla­ care sînt urmărite prin dezar­ Ţările socialiste, printre care
tre U.R.S.S. şi S.U.A. a dat uneia Documentele guvernului sovie­ numărului de state care deţin nul de dezarmare reia elemen­ marea generală şi totală. Acea­ şi ţara noastră, susţin în mod
tic date recent publicităţii, (co­ arma nucleară; crearea de zone tele planului prezentat la con­ hotărît măsurile propuse de
rezultate pozitive şi a permis să municarea privind tratativele denuclearizate; măsuri pentru ferinţa de la Geneva din prim ă­ stă poziţie a guvernului State­ Uniunea Sovietică pentru dezar­
se pună de acord o platformă bilaterale sovieto-americane în vara anului 1960“ — afirmă pre­ lor Unite şi a celorlalte puteri marea generală şi totală. Ca­
comună pentru reluarea tra ta ­ problema dezarmării, memoran­ micşorarea primejdiei unui atac occidentale nu poate să nu lea păcii, calea care trebuie să
tivelor. Declaraţia sovieto-ame- dumul cu privire la măsurile în­ prin surprindere. sa franceză. ducă spre o lume fără arme şi
dreptate spre slăbirea încordă­ atragă atenţia şi să ridice În­ fără războaie corespunde inte­
ricană recunoaşte în primul rind Se înţelege că pentru înfăptu­ In problema încetării experi­ reselor tuturor popoarelor lu­
necesitatea realizării unui acord rii internaţionale etc.) cuvântă­ trebarea : oare aceste guverne mii. Adunarea Generală a Or­
asupra programului dezarmării irea programului de dezarmare enţelor nucleare ca şi în alte ganizaţiei Naţiunilor Unite poa­
generale şi totale, fapt care rile reprezentanţilor săi arată intenţionează sau nu să-şi adu­ te şi trebuie să aprobe progra­
atestă o dată mai mult că for ­ generală şi totală are o mare probleme, Statele Unite caută mul de dezarmare generală şi
ţele ostile dezarmării au fost in mod foarte limpede că Uni­ că aportul lor la cauza dezar­ totală. Aceasta este cea mai im­
nevoite să accepte în cele din importanţă poziţia guvernului să abată atenţia de la chestiu­ portantă problemă care a stat
urmă ideea în sine a înfăptuirii unea Sovietică propune tradu­ mării. In cuvîntarea pe care a vreodată în faţa omenirii şi so­
unui program de dezarmare ge­ luţionarea ei urgentă obligă la
nerală şi totală. maximum de efort.

In acelaşi timp declaraţia co­ SERGIU VERONA
mună conţine o serie de teze
importante susţinute de către
guvernul sovietic încă din ziua
in care a fost formulat progra­
mul de dezarmare generală şl
totală. Este vorba printre alte­
le de prevederile referitoare la

Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75 Taxa plătită în numerar conform aprobării Diiecţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva

v•