Page 11 - 1961-09

Ns\ 20ü í
întregul colectiv se preocupa Consfătuire la S.M.T. Filmul zilei: c  l h a
de imbunătâţirea calităţii
produselor
Dacă în trimestrul I a.c. la fa­
brica de încălţăminte „Ardelea­
na“ din Alba Iulia mai existau
junele abateri de la normele de
calitate a produselor, fapt ce a
făcut să existe refuzbri din p a r­
tea bazelor de desfacere, în tri­
mestrul II şi hi primele două
luni din trimestrul III din acest
an, calitatea produselor s-a îm­
bunătăţit simţitor. Acest succes
se daîoreşte în mare parte m ă­
surilor luate 'de conducerea fa­
bricii sub îndrumarea organiza­
ţiei de partid.
Ca o primă măsură luată la
începutul trimestrului II pentru
îmbunătăţirea calităţii produse­
lor şi remedierea unor deficien­
ţe în procesul de producţie, a
fost convocarea unei şedinţe de
partid lărgită la care au fost
Invitaţi inginerii, tehnicienii şi
maiştrii. Aici, a fost analizată
activitatea fiecărei secţii şi s-a
stabilit luarea unor măsuri.
înainte de începerea fabrică­
rii noului produs — bocanci
pentru bărbaţi — au fost trimişi
în schimb de experienţă la I.I.S.
!Agnita, I.I.S. „Horia“’ Jimbolia
şi I. I. S. „11 Iunie“ Rîmnicul
Tîlcea, 8 muncitori şi tehnici­
eni. Acest fapt a permis însu­
şirea unor metode înaintate şi
a contribuit la fabricarea unor
bocanci de bună calitate încă din
primele zile. In luna iulie, la
propunerea biroului organizaţiei
'de partid, conducerea tehnico-
adminisirativă a fabricii a apli­
cat la secţia tras-term inat o
nc-uă metodă de lucru, controlul
calităţii produselor pe bandă
rulantă.
Ca un rezultat al introduce­
rii acestei metode, în luna iu­
lie, Ştef Zaharie, muncitor Ia
această secţie, neavînd nici o
observaţie trecută în talonul
calităţii, a primit cu 136 lei mai
mult decît în luna iunie. Sala­
rii sporite au primit de aseme­
NOTA
eerâsstă u şo r ele r e z o lv a t
Iniţiativa de a pune în cir­
culaţie un autobuz pe ruta De­
va-Cluj şi retur a fost mulţ
apreciată. Avînd la dispoziţie
un asemenea mijloc de trans­
port, cetăţenii pot călători în
condiţii mult mai bune şi la
ore potrivite.
Adesea se întîmplă însă ea
cetăţenii să fie nemulţumiţi de
felul cum sint transportaţi. Nu
ştim din ce motive, pe această
rută, sint repartizate să circule
maşini vechi, uzate, care nu a-
sigură un transport pe măsura
cerinţelor. Ele sosesc, din cau­
za defecţiunilor, la diferitele
staţii, cu mari întîrzieri ceea ce
provoacă nemulţumiri. O parte
Viitorul siderurgiei
sovietice
de IVAN ARTEMGV
observator a! agenţiei TASS
Cele peste 300 milioane tone de oţel
care se toarnă anual pe planeta noas­
tră constituie un fel de temelie mate­
rială pe care se bazează într-o măsură
considerabilă civilizaţia contemporană.
Oricii de mult ar creşte rolul polime­
rilor în tehnică, principalul material de cidentală.
construcţie rămîne deocamdată oţelul
şi, probabil, va rămîne şi în deceniile
următoare.
In proiectul de Program al P.6.U.S.
este trasată sarcina grandioasă ca în
decursul următorilor 20 de ani să fie
atins în siderurgia sovietică un nivel
care să permită o producţie anuală de
259 milioane tone de oţel. Este ceva
mai puţin decît se produce în prezent
pe întregul glob pămîntesc şi de trei ori folosirea gazelor naturale, automatiză­
şi jumătate mai mult decît va produce
amil acesta IJ.R.S.S.
t u alte cuvinte Uniunea Sovietică
trebuie să mărească capacităţile de
producţie pînă în anul 1080 cu peste
175 milioane tone anual.
Sarcinile trasate în proiectul de Pro.
gram ai P.G.U.S. industriei siderurgice
dîn Uniunea Sovietică vor îi rezolvate
nu numai pe baza construirii unor noi
capacităţi, deoarece aceasta ar nece­
sita uriaşe investiţii de capital, care
s-ar cifra la zeci de miliarde de ruble
noi (0,90 dintr-o rublă este egal cu un
dolar S.U.A.) Este suficient să spu­
nem, după datele americane, că inves­
tiţiile de capital pentru crearea unui
•loc de muncă, în siderurgie se ridică
la aproximativ 35.000 dolari. Produc­
ţia unui muncitor oţeiar din S.U.A.
reprezintă aproximativ iau tone ue
metal anual.
Una din principat.;'le rezerve pentru
rezolvarea problemei o va constitui
procesai tehnic-contimm din siderurgie,
care ă dat roade uimitoare în cei 20
de ani care s*au scurs.
Să dăm doar un exemplu. Produc­
ţia de oţel pe m.p. de vatră de cuptor
Martin a crescut în Uniunea Sovietică
din 1940 pînă în 1959 de aproape două
Ori, reprezentind în anul 1959 aproxi­
mativ 8 tone pe zi. Aceasta, trebuie să
arătăm, reprezintă mult mai mult de-
nea Vasile Ţrifan, Anghel Ale­
xandru de la secţia cusut talpă
interioară şi alţii.
Pe lingă aceste măsuri, au
mai fost aplicate şi o serie de
inovaţii, avînd ca scop înlocui­
rea unor operaţii de lucru şi
îmbunătăţirea calităţii produse­
lor. Aşa de exemplu^ s-a modi­
ficat dispozitivul la capul m a­
şinii de cusut talpă inferioară,
înlocuindu-se operaţia tăiat-rist
la marginea tălpii. S-a elimi­
nat operaţia de curăţat hîrtie
de pe bombeu, prin ungerea
calapodului cu parafină. In lu ­
na august a fost pusă în func­
ţie la secţia tras-term inat o
nouă maşină de călcat piele şi
tras călcîi, !nlocuindu-se odată
cu aceasta operaţia de călcat.
Toate aceste măsuri au făcut
ca în lunile iulie şi august pre­
cum şi în trimestrul II din acest
an, colectivul fabricii „Ardelea­
na“ din Alba Iulia să nu aibă
nici un refuz de produse din
partea bazelor de desfacere ;
planul de producţie pe luna au­
gust a fost depăşit, iar calita­
tea încălţămintei a fost îmbu­
nătăţită cu 1,2 Ia sută faţă de
cifra planificată.
La începutul lunii septembrie,
comitetul sindicatului, sub în­
drumarea organizaţiei de partid
şi eu sprijinul conducerii admi­
nistrative a fabrieii, a tredut la
organizarea întrecerii socialiste
pe profesii la secţia croit, avînd
ca obiective îmbunătăţirea con­
tinuă a calităţii încălţămintei,
economisirea de materiale etc,
Odată cu aceasta s-au luat
noi măsuri tehnice şi orga­
nizatorice şi s-a trecut la in ­
struirea în mod sistematic a
controlorilor calităţii.
Rezultatele obţinute pînă
acum dovedesc pe deplin fap­
tul că întregul colectiv al fabri­
cii „Ardeleana“ din Alba Iulia
se preocupă de îmbunătăţirea
calităţii produselor.
I. DUMITRU
din cetăţeni renunţă chiar la
a mai aştepta maşina nefiind
siguri că vor ajunge în timpul
prevăzut la destinaţie. Aşa stînd
lucrurile, nu e de mirare, că de
multe ori maşina merge aproa­
pe goală.
Şi în seara zilei de 30 august,
de pildă, maşina cu nr. 50.387
DEVA a ajuns la Sebeş, venind
de la Cluj, cu mai bine de o
oră întîrziere. Cu toate strădu­
inţele şoferului, timpul pierdut
din cauza reparaţiilor nu a pu­
tut fi recuperat pînă la Deva.
Ce trebuie făcut ? I.R.T.A. De­
va să repartizeze pentru ruta
Deva-Cluj şi retur maşini pe
care se poate conta. Este o ce­
rinţă uşor de realizat.
Actualităţi din
cît producţia realizată în S.U.A., fără
a mai vorbi de ţările din Europa oc­
Aproximativ acelaşi lucru s-a petre­
cut şi în producţia furnalelor, unde in­
dicii tehnici sint mult mai înalţi de­
cît în orice ţară capitalistă din lume.
Procesul de intensificare a producţiei
metalurgice se continuă în prezent în-
tr-un ritm şi mai accelerat. Este vor­
ba în special despre introducerea pe
Scară largă a suflării oxigenului,
rii complete a furnalelor, cuptoarelor
Martin şi a Uminoarelor.
Se prevede să se obţină mai mult
de jumătate din creşterea producţiei si­
derurgice, pe baza modernizării între­
prinderilor.
Paralel cu modernizarea capacităţilo>
metalurgice existente se vor desfăşura
într-un ritm considerabil noile con­
strucţii. In prezent se utilează trei în- lul încălzit de Soare şi îmbibat de ume­
tTeprinderi-giganţi — din Karaganda
şi din Siberia occidentală în răsări­
tul ţării şi din Novoripeţk — în zona
centrală, pe baza minereurilor anoma­
liei magnetice de la Kursk. Marile agre­
gate din aceste uzine vor fi cu 1/4 ori
mai economicos decît cele obişnuite.
Urmează construirea uzinei din Sibe­
ria de răsărit — a gigantului din ora­
şul Taişet.
Se elaborează problema utilării în­
treprinderilor metalurgice din lakuţia
de sud (Siberia) şi din regiunea Kus-
tănai (Kazahstan), unde se află rezer­
ve inepuizabile de minereuri de fier în­
vecinate cu rezerve de huilă. Astfel va
fi înfăptuită crearea celei de-a treia
baze metalurgice sovietice în răsărit.
Se prevede construirea unor uzine cu
c tehnologie cu totul nouă — obţine­
rea fierului direct din minereuri în afa­ Că există intr-adevăr o cicliCitate.
ra furnalelor şi funcţionarea neîntre­
ruptă a agregatelor de turnare a oţe-
Hfhii. Acesta este viitorul metalurgiei
sovietice.
In ultimii 15 ani — 1946-1960 —
producţia de oţel în U.R.S.S. o cres­
cut de [ieste 5 ori, Anul acesta ea va' Energia solară, sau cu»n spun astro­
depăşi 71 milioane tone ceea ce Vâ re­ nomii, activitatea solară, se modifică
Alba Iulia
Ea 1 septembrie a avut loc la
S.M.T. 'din Alba Iulia o consfă­
tuire. Cu acest prilej, s-au stu­
diat unele inovaţii aplicate de
mecanizatorii Staţiunii de ma­
şini şi tractoare din Alba Iulia.
Apoi, cei prezenţi la consfătuire
au asistat la o demonstraţie
practică de treierat a trifolie-
nelor cu o batoză la care este
aplicat un dispozitiv special.
Această inovaţie ajută la o mai
bună selecţionare a seminţelor
şi Ia sporirea randamentului de
treierat.
La biblioteca
raională din Sebeş
Biblioteca raională din Sebeş
se găseşte în centrul oraşului.
Aici întilneşti în fiecare zi oa­
meni de diferite profesii, mun­
citori şi muncitoare, ţărani c o ­
lectivişti, funcţionari, elevi.
Aceştia vin să împrumute căr­
ţile ce doresc să le citească. La
bibliotecă se face o bună deser­
vire. Acest lucru îl dovedeşte
faptul că numai în acest an, bi ­
blioteca raională din Sebeş a
împrumutat cititorilor peste
33.000 cărţi. Pentru a intensifica
munca cu cartea, colectivul
acestei biblioteci a organizat o
serie de acţiuni, in ultima vre­
me de pildă, au fost organizate
două seri de poezie cu tema :
„Zilele lui August“, recenzii asu­
pra cărţilor „Şoseaua nordului“
de Eugen Barba, „Drum des­
chis“ de Şerban Nedelcu etc. In
oraşul Sebeş au fost de aseme­
nea organizate 15 biblioteci de
casă.
IN CLIŞEU : Q scenă din filmul
prezenta aproximativ atit cit produc
şase ţări din cadrul „pieţii comune"
— R.F.G., Franţa, Italia, Belgia, Olan­
da şi Luxemburg. Ritmul de creştere
a siderurgiei obţinut în U.R.S.S. în tre­
cut confirmă că pentru atingerea cifrei
de 250 milioane tone anual în 20 de
ani se cer mai puţine eforturi decît
s-au depus pînă în prezent.
Ritmul cosmic al
proceselor din natură
de V. EOKOVSKl
profesor, locţiitor ai directorului
Institutului de Pedologie al Aca­
demiei de Ştiinţe din R.S.S. Kazahă.
Ştiinţa a dovedit că schimbarea vre­
mii în cursul anului este cauzată de
mişcarea PâmîntuUii în jurul Soarelui
pe o orbită eliptică. Schimbările brus-
ce a numeroase procese din natură
sînt o urmare a schimbării anotimpuri­
lor, a cantităţii de energie solară care
ajunge pe suprafaţa diferitelor regiuni
ale globului pămîntesc. Primăvara so­
zeală hrăneşte plantele. Ele se dezvoltă, mulţirea peştilor, Înmulţirea păianjeni­
înfloresc, rodesc. Riurile încremenite în lor veninoşi au o anumită cicllciiate,
timpul iernii se dezgheajă sub razele
Soarelui de primăvară, se revarsă la
vale dînd viaţă luncilor. In solul umed,
încălzit, începe o viaţă clocotitoare. Nu exista o economie nomadă, de creş­
există un alt mediu pe glob populat
atit de dens, cu tot felul de organisme,
ca solul. Acest lucru este determinai
în primul tind de căldura solară.
(ntrucit apariţia diferitelor aspecte
ale vieţii pe Pămînt este legată de
energia solară, este firesc să presu­
punem că în natură există cicluri mai
îndelungate decît anotimpurile, deter­
minate de modificarea energiei cosmice
transmisă pe planeta noastră în de­
cursul anilor. Asupra acestei probleme
lucrează oamenii de ştiinţă din nume­
roase ţări şi, desigur, oamenii de şti­
inţă din Uniunea Sovietică. S-a dovedit
d w m ü e socialismului
mmaBKUBEBBBBtssn
Filmul confruntă două lumi
diametral opuse ca ideologie,
morală, atitudine faţă de
problemele mari ale vieţii, fa ­
ţă de problema fericirii. Este
vorba de atitudinea cetăţea­
nului sovietic, crescut şi e-
ducat în spiritul moralei ca-,
muniste, care ştie că ferici­
rea personală nu se poate
realiza izolat, fără integrarea
in lupta pentru fericirea în­
tregii colectivităţi căreia-i a-
parţine şi. de atitudinea indi­
vidualistă, cu orizontul limi­
tat al intelectualului mic-
burghez care, prin „apoli­
tism”, prin „neutralitate”
crede că se poate izola de
marile frămîntări istoried-so-
ciale şi independent de dez-
nodămîntul lor îşi poate rea­
liza fericirea personală.
Acţiunea filmului se petre­
ce într-un orăşel din Unga­
ria, aproape de sfîrşitul celui
de-al 11-lea război mondial,
in timpul marşului victorios
al armatelor sovietice spre
Berlin.
„Alba Regia... S-ar crede că
e numele unei flori, deşi e
numele oraşului de care sini
atit de legat, căci aici m-am
născut, ml-am petrecut co­
pilăria şi aici am cunoscut-o
in urmă cu 15 ani pe ea..."
Astfel începe povestirea doc­
torului Hajnal, eroul princi­
pal.
Frontul era pe atunci a-
proape de orăşelul AVoa Re
gia. Doctorul Hajnal lucra ca
medic chirurg la spitalul m i­
litar. Hitleriştii şi trupele
horliste se pregăteau să se
retragă din faţa trupelor so­
vietice. in ajunul evacuării
Rejito'1.
S.
c. w i M K
şi formează o serie de cicluri dintre
care cele maj ’importante sînt acelea
de lt şi 80 de ani.
In perioada activităţii maxime Soa­
rele trimite pe Pămînt maj mullă ener­
gie, raze ultraviolete şi alte părţi din
spectru. Acest lucru provoacă modifi­
cări in păturile superioare ale atmos­
ferei. Se intensifică aurora boreală, au
loc furtuni magnetice.
Făcînd o legătură între numeroasele
fenomene ale naturii şi activitatea şo­
fară vedem că există între ele anumite
raporturi. Glacialitatea Arcticei, oscila­ legi.
ţiile nivelului apelor din lacuri şl mări,
cantitatea de apă din numeroase rîuri,
cantitatea de depuneri ale atmosferei
arată legătura vădită cu oscilaţiile ac­
tivităţii solare. .
Numeroşi cercetători au stabilit Că
înmulţirea inlensă a lăcustelor, a bu­
bei cerealelor, a buhei frunzelor de bum­
bac, a şoarecilor de cîmp, ritmul de
creştere a coralilor, migraţiuuea şi în­
care corespunde ciclurilor activităţii so­
lare.
In stepele Kazahslanulni în trecut
tere a vitelor S-a stabilit că vitele mor
din lipsă de hrană în mod periodic şi
acest lucru se repetă în legătură cu
ciclurile activităţii solare. Cazacii no­
mazi au creat încă cu 2.000 de ani in
urmă un calendar pe 12 am. Anii aces­
tui calendar purtau numele vitelor. Un
anumit an coincidea cu anumite modi­
ficări ale energiei solare. Apariţia unui
asemenea calendar în vremuri atit de
ifldepărlate este rezultatul observaţiilor cosmic ea nu Ie poate înlătura în în­
nomazilor.
Instituţii medicale din numeroase ţări
şi cercetătorii au stabilit că unele boli
epidemice locale (ca de exemplu me­
ningita cerebrospinală) se intensifică în
perioadele adiviiăţii solare maxime. In
acelaşi timp creşte numărul cazurilor
de infarct miocardic. Aceasta din urmă
se explică prin faptul că prccesefe vi­
tale «« toc in mediile lichide ale orga­
nismului omului, soluţii cai« conţin
(H
spitalului, o tînără, susţinind
că este refugiată din Ardeal,
ii cere doctorului Hajnal adă­
post şi ajutor medical. Aces­
ta o primeşte în apartamen­
tul său. Evenimentele pe care
le trăiesc împreună reliefea­
ză puternic înalta ţinută mo­
rală a tinerei pe care doc­
torul Hajnal a botezat-o con­
venţional Alba Regia. El reu­
şeşte să afle printr-uh con­
curs de împrejurări că tină-
ra fată este ostaş sovietic şl
că are o misiune foarte im­
portantă dar riscantă. îndră­
gostit de ea, doctorul încear­
că s-o convingă să renunţe
la această muncă pentru a-şi
trăi fericirea personală. Cu
acest prilej dr. Hajnal face
cunoştinţă încă odată cu
înalta ţinută morală a omu­
lui sovietic izvorîtă din pa­
triotismul fierbinte şi din
conştiinţa înaintată.
Treptat, medicul mic-bur-
ghez, cu orizontul politic li­
mitat, „apoliticul” de dinain­
te se trezeşte la realitate. A-
tunci cină primejdia pluteş­
te în jurul tinerei Alba el nu
şovăie să o apere cu arma
in mină riscindu-şi propria
viaţă.
Victoria trupelor sovietice
asupra fascismului îl găseşte
pe doctor aşteptînă-o pe Al­
ba Regia. Dar tinăra fată a
căzut eroic în luptele din
Berlin.
Au trecut 15 ani de a-
timci, dar doctorul Hajnal o
aşteaptă încă pe fata care a
iubit atit de mult viaţa şl
care in numele vieţii a lup­
tat.
particule de substanţe încărcate cu
electricitate (ioni). De mişcarea aces­
tor particule este legală activitatea elec­
trică a ţesuturilor, care se manifestă
sub formă de biocurenţi în creier, ini­
mă, muşchi. Astfel, activitatea organis­
melor şl situaţia climaterică se schimbă
într-un anumit grad după ciclurile ac­
tivităţii solare.
In văile nurilor se poate observa le­
gătura proceselor de salarizare, desali­
nizare, acoperire cu mlaştini, cu situa­
ţia hidraulică a -rîului. Aceasta se mo­
difică ciclic, în legătură cu oscilaţiile
activităţii solare. Lucrările oamenilor
de ştiinţă din Asia Centrală confirmă
că în decursul anilor situaţia nivelu­
lui apelor freatice se supune aceloraşi
Pe cursul inferior al fluviului Sir-
Daria, de exemplu, anii ploioşi şl cei
secetoşi alternează între ei în funcţie
de modificările activităţii solare. In
anii cu precipitaţii Sir-Daria se revar­
să. Peste 16 km. cubi de apă inundă
cîmpiile. Pe cursul inferior se formea­
ză întinse mlaştini şi lacuri. In sec­
toarele dintre spaţiile acoperite cu
mlaştini nivelul apelor freatice se ri­
dică simţitor şi se intensifică salini-
zarea solurilor.
Activitatea solară este studiată cu
atenţie. Aceasta permite ca ea să fie
prevăzută cu zece ani înainte. După
modificarea activităţii solare presupusă
se pot prevedea numeroase fenomene;
de exemplu intensificarea înmulţirii
dătmăiorilor din agricultură, izbucnirea
unor boli, intensificarea proceselor de
salinizare a solurilor, acoperirea cu
mlaştini etc.
Se înţelege că intervenţia omului
duce Ia mari schimbări în desfăşurarea
acestor procese. Acestea avînd un ritm
tregime. S-a stabilit, de expemlu, că pe
cursul inferior al fluviutui Sir-Daria,
chiar şi pe asemenea cîmpuri cu o iri­
gaţie intensivă ca plantaţiile de orez,
situaţia hidrologică, a teritoriului influ­
enţează în mod simţitor situaţia apelor,
freatice.
Astfel, ritmul cosmic a proceselor din
natură este o lege generală a naturii.
Ei i se supun toate proceseie Pămîn-
1utuî, provocate de energia solară. Stu­
dierea ritmicităţii, proceselor naturii
condiţionate din punct de vedere cos­
mic, prezintă nu numai un măre inte­
res te«reţic ci şi practic.
P g .3
4 SEPTEMBRIE 196! Prevenirea şi combaterea gripei; 8,00
Din presa de astăzi; 9,30 Muzică uşofl-'
PROGRAMUL I: 6,10 Dimineaţa cu ră; 11,45 Radio Prichindel; 12,30 In
voie bună — program de muzică uşoa­ faţa hărţii: Brazilia; 14,30 Muzică' sim­
ră; 7,30 Sfatul medicului: Reaccmoda- fonică; 16,15 Vorbeşte Moscova 1; 1S,3pj
rea copiilor în vederea începerii noului Limba noastră, vorbeşte acad. prof. AL
an şcolar; 8,00 Din presa de astăzi i Graur; 19,00 Revista economică radio:'
9,30 Tinereţea ne e dragă; 11,03 Con­ 20,20 Noapte bună copii: „Zmeul diri
cert de muzică din opere;- 12,15 Din. Wawel" basm popular polonez; 21,15
schiţele tînărului scriitor Nicolae Ve- Jurnalul satelor; 21,40 Muzică popii;
lea; 14,00 Călătorie muzicală. Program Iară romînească; 22,30 Gîntece liricej
de muzică uşoară; 15,10 Muzică popu­
lară din R. P. Ungară; 16,25 Muzică PROGRAMUL II: 12,40 Muzică co-;
simfonică; 17,30 Vreau să ştiu; 19,00 rată sovietică; 13,15 Pagini din voltu
Almanah ştiinţific; 20,50 Tribuna ra­ mul de schiţe şî povestiri: „Moartea
dio; 21,35 Muzică populară romîneas- unei haimanale" de scriitorul american
că: 23,16 Concert de muzică uşoară.
PROGRAMUL I I : 12,40 Muzică uşoa­ Erskine Galdwell; 14,53 Carnet de re.
ră; 14,30 Prelucrări de folclor ale corn- porter; 16,15 Muzică uşoară; 18,15
pozitorilor noştri; 16,30 Vorbeşte Mos­
cova 1; 17,35 Muzică populară din Ba­ Concert de muzică populară romîneas-:
nat; 19,30 Inovatori şi inovaţii; 20,30
'Carnet de reporter. La expoziţia gaze­ că; 18,45 Actualitatea literară în zia-,
telor de perete; 21,30 Lecturi la cere-' rele şi revistele noastre; 20,00 „Fes<
ren ascultătorilor; 22,30 Muzică uşoa­ tival internaţional George Enescu —
ră; 23,15 Piese simfonice. 1961“. Transmisiunea festivităţii de des­
chidere a Concursului şi Festivalului
5 SEPTEA1BRIE 1961 „George Ene-cu — 1961“; .23,15 Goni
PROGRAMUL 1: 6,30 Melodii popu­ cert de muzică uşoară.
lare romîneştj; 7,30 Sfatul medicului:
BULETINE DE ŞTIRI: 5,09; 6,00;
7,00; 10,00; îl,00; 13,00; 16,00)
17,00; 20,00; 22,00; 23,52 (progra­
mul I); 12,00; !4,00; 16.00; 18,00J
21,00; 23,00 (programul II).
e s ttîm iE S P R O D U C Ă TO R I!
4 ŞI 5 SEPTEMBRIE 1961 I.C .8.L SIMER1A
DEVA: Alba-Regia; o zi de
odihnă; In liniştea serii; S7- e©nta»a et«a.za
MERIA: Oameni şi stinci; HU­
NEDOARA: Omul nu se predă; ia p re fu r; avantajoase,
PETROŞANI: Dragoste; Revis­ cu acordarea de avan­
ta visurilor; 'Avionul pleacă la
ora 9; Libelula: ALBA IULIA: suri şi furaje,
Azi pentru ultima oară; Vi­
kingii ; LONEA ; Ursul alb ; 5 LAPTE DE VACĂ,
BRAD : Intilnire în întuneric ; L A P T E DE O A iE ŞI
TEIUŞ : 'Adio copilărie ; HA­ PRODUSE D IN
ŢEG : o fereastră deschisă spre L A P T E DE O A IE
cer ; ORAŞTIE : Batalionul ne­
gru ; SEBEŞ; Oameni cu aripi; Adresaţi-uă oficiilor şi
punctelor de colectare din
ZLATNA; De la Apenini la comune şi sate pentru în­
 n zi; APOLDUL DE SUS,: Casa cheieri de contracte, pre­
de pe două străzi. dări prin achiziţii şi pentru
orice alte lămuriri.
1 '* ‘>— > <¦
ţlNTREPRINSEREA RE610NALA
OE EiECTfiiOiTATE HUNEDOARA
cu sediul în Deva,
str. George Enescu nr. 39
A M Q A JE A Z Â DE U R G EN ŢĂ :
® Un inginer în speciaiifafea consfrucfii
civile şi industriale cu un stagiu de
cel puf in 3 ani în specialitate ;
@ Trei ingineri în specialitatea eiecfrO-
energetică sau electromecanică cu sta­
giu de cel pufin 3 ani în produefie;
$ Doi tehnicieni în specialitatea elecfro-
energetică sau electromecanică ;
# Un economist, absolvent al I 5 E P
sau al fostei Academii comerciale,
ia fo rm a fU su p lim e n ta re se prim esc la s e r v i­
c iu l ca dre a l I.R.E.H., te le fo n in te r. 5,
J ••- ' u J «--- 1 V— .7 1___ t _ J •
ŞCOALA PROFESIONALĂ DE MECANICI
AGRICOLI ALBA IULIA
A N U N Ţ Â:
Esamesţgsi d e a d m ite r e !seniren
» o u l care s-a comunicai că începe
la data de 5 septembrie 1961, s e «aoiîou.
p e o tr u o d a t a c© se va ©©mu-
o ie a u lie r le r o
In fo rm a ţii suplim entare se p o t o b ţin e la se cre ­
ta ria tu l şcolii (telefon 39).
I nstitutul peoasobic de s ani din timişoara
>
j» a o u as | ă s
'^că fa cefe două facultăfi, concursul va avea
(loc astfel: Ja facultatea de matematicâ-fi-x
^zică (seefia matematică şi seefia materna- ?
^tică-fizică) în ziua de 10 septembrie
^iar la facultatea de filologie (seefia rom'nă, ?
(seefia rom'nă-germană, seefia germană-ro-?
mînă şi seefia rusă-romînă) ?
în ziua de 20 septembrie a,c.
Durata studiilor şi program e or de învăfăm înt
ia aceste fa c u iîă fi s fp j ia fel ca la um’v s rs ifă fi
w V rV W V V V 'W \/V A /W vW V W v Wv'