Page 12 - 1961-09

f a«. 4 DRUMUL s a c I A Î J S M U a n EaaasaamEawtt^^ am®EK5K2H0tS8Ç^ÍlHS3
»m B Bagam BEBHHEBcraaaBggaBciaşmmMmCTgCTKnBreremagtMMMMggagBnaaangnnra
gr WBBOBSBSSBBtBBOBBBBKU

Au început convorbirile ULTIMELE *ULTIMELE ŞTIRI
dintre delegaţiile P.M.R,

şi P M S .U

BUDAPESTA 2 (Agerpres). ULTIMELE ŞTIRI « ULTIMELE f
Simbătă 2 septembrie, la sediul C.C. al P.M.S.U. au început
convorbirile dintre delegaţiile Parti dVlui Muncitoresc Romîn şi Parti­ Conferinţa de la Geneva S. li. A. pierd întrecerea economică
dului Muncitoresc Socialist Ungar.
' a convorbiri, care s-au desfăşurat într-o atmosferă tovărăşeas­ în problema Laosului ¦¦¦¦¦O¦¦¦¦¦¦O¦¦¦o¦o¦¦**¦o*oA¦¦¦? .•
că, prietenească, din partea romîniR au participat tovarăşii Gheor-
şdic Gheorghiu-Dej, prim,-secretar al G.C. al P.M.fc, Ton Gheor- GENEVA 2 (Agerpres). — tea drepturi .şi de a-i crea o si­ MOSCOVA 2 (Agerpres). - sută, în timp ce în S.U.A. acest tehnic să se asigure creşterea ra- %
gbe Maurer, Emil Bodnăraş ş! Alexandrii Moghioroş, membri ai TASS transmite : tuaţie' atît de privilegiată îneît, TASS transmite : procentaj a fost de 2,5 la sută.
după cum s-a exprimat unul din Chiar dacă am presupune că pro­ murilor economiei tiaţionale pro- *
^Biroului Politic al C.C. al P.M. R., Alexandru Bîrlădeanu şi Mi- Conferinţa internaţională pen­ participanţii la conferinţă, în a- La Moscova a apărut cartea ducţia industriei americane va
tru Laos îşi continuă lucrările. tari condiţii nu se va şti cine „S.U.A. pierd întrecerea econo­ spori anual în medie cu 3 la su­ ducătoare de articole de consum *>
ţiail Roşianu, membri ai C.C. al P.M.R. şi Corneliu Mănescu, Pînă acum au fost examinate este stăpîn în Laos: guvernul ta, şi în acest caz volumul pro­
său legal, sau Comisia interna­ mică". Cartea este scrisă de cola­ ducţiei industriale atins de în stopul satisfacerii tot mai de- |
ijiinislrul Afacerilor Externe. Dini partea ungară au participat to­ numeroase probleme privind a- ţională. boratori ai Institutului de cerce • U.R.S.S. în 1970 va depăşi cu
ţări ştiinţifice în domeniul eco­ cel puţin 15 la sută nivelul din pline a nevoilor poporului. \
varăşii Janos Kădâr, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., Antal cordul Care trebuie să fie ela­ Delegaţiile U.R.S.S., P'oloniei, nomiei al Consiliului economic şi S.U.A., iar în 19S0 Uniunea So­
borat de către conferinţă. Prin­ R. D. Vietnam, R. P. Chineze Societatea sovietică îşi propir g
Âpro, Gyula Kăllai, Kăroly Kiss, Ferenc Munnicb, Dezsb Nemeş, tre aceste probleme figurează e- s-au pronunţat împotriva aces­ ştiinţific de stat de pe Ungă vietică va da deja de peste două
tor pretenţii şi au cerut să se a- Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. ori mai multe produse decît Sta­ ne obiective pentru a căror reali- ¦
rpembrl aî Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U. şi Bela Nemety, am­ vacuarea din Laos a trupelor corde mai mult respect şi mai Zare s-au şi pregătit prernizele t
multă încredere guvernului Lao­ Potrivit calculelor specialiştilor tele Unite în acelaşi an.
basadorul R. P. Ungare la Bucureşti. străine şi a personalului militar sului, care, fără îndoială, va pu­ noştri, în 1970 U.R.S.S. va de­ materiale. Trecerea practică la %
şţrăin, încetarea acţiunilor mili­ tea asigura singur securitatea Anatolii Efimov a arătat că
A,u fost de faţă consilieri din partea celor două delegaţii. tare, funcţiile şi împuternicirile şi funcţionarea normală a Co­ păşi cu aproximativ 15 la sută anul trecut U.R.S.S. a produs în crearea bazei tehnice-materiale a ¦
misiei internaţionale. Conferinţa nivelul eventual al producţiei in­ raport cu nivelul din S.U.A. :
După convorbiri Comitetul Central al P.M.S.U. a oferit un de­ Comisiei internaţionale. a acceptat punctul de vedere al dustriale din S.U.A. din acelaşi oţel — 72 la sută, cărbune (cal­ comunismului a devenit posibilă <>
an — a declarat într-un interviu
jun în cinstea delegaţiei romîne. Dejunul s-a desfăşurat într-o at­ In prezent se discută proble­ delegaţiilor ţărilor socialiste. unui corespondent TASS, directo­ tocmai pentru că economia soda- «
ma obligaţiilor guvernului Lao­ Observatorii care urmăresc lu­
mosferă cordială, prietenească. listă a atins nivelul necesar pen- J
sului faţă de Comisia internaţio­ crările conferinţei de la Geneva
îiilfi tiBdicitiriloT mii nală şi problema drepturilor a- pentru reglementarea problemei tru aceasta. Principala sarcină e- 4
cestei comisii. Participanţii la laoţiene, remarcă un progres în
romîne activitatea ei, dar arată în ace­ conomică a Uniunii Sovietice, for- \
conferinţă au căzut de acord a- laşi timp că conferinţa ar fi pu­
BUDAPESTA 2 (Agerpres). supra faptului că guvernul Lao­ tut aduce ,mai curînd la îndepli­ mulată de proiectul de Program %
In dimineaţa zilei 38 2 septembrie, tovarăşii Istvan Dobi, preşe­ sului şi principalele grupări po­
dintele Consiliului prezidenţial al R.P. Ung;are, Jânos Kaddr, prim- nire sarcina ce stă în faţă dacă ¦?¦¦ rul institutului, Anatolii Efimov. al P.C.U.S., constă în crearea g
ŞScreţar al C.C. al P.M.S.U., Ferenc Munnicb, preşedintele Guvernului litice din această ţară trebuie să Fireşte, a adăugat el, viaţa poate culat în huilă) — 115 la sută; bazei tehnice-materiale a comu- ¦
Revoluţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungar, Antal Apro, Gyula Kăllai, sprijine pe toate căile şi să a- puterile occidentale şi în primul introduce corective în aceste cal­ petrol — 43 la sută, ciment ¦— nismului. Dar încă cu mult îna- y
Kăroly Kiss, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U. şi Endre 85 la sută, ţesături de bumbac inte de aceasta U.R.S.S. va de- %
Sik, ministrul Afacerilor Externe zi R.P. Ungare au făcut o vizită la corde ajutor Comisiei internaţio­ rînd S.U.A., n-ar recurge la tac­ cule, dar noi sîntem. convinşi că — 61 la sută, zahăr tos — 246 păşi din punct de vedere econo- *
reşedinţa din Budapesta a delegaţiei ele partid şi guvernamentale a nale în îndeplinirea sarcinilor ele nu vor fi în favoarea S.U.A. la sută, grăsime animală 128 la mic cele mai dezvoltate ţări ca- <>
R.P. Romîne conduse de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim- tica tergiversării lucrărilor ei. El a calificat drept „neserioa­ sută. Este evident că Uniunea pitaliste. g
secretar al C.C. al P.M.R.. preşedin tele Consiliului de Stat al R. P- ce-i revin.
Romîne. In cadrui discutării acestui se" declaraţiile unor oameni po­ Sovietică s-a apropiat extrem ele Anatolii Efimov a arătat că ţ
litici americani care, operînd cu mult de nivelul dezvoltării eco­ mulţi economişti americani încep ¦
punct s-a constatat însă în con­ date îndoielnice, susţin că în se­ nomice din S.U.A.
tinuare tendinţa încăpăţînată a să aprecieze tot mai lucid rapor- *
colul XX, U.R.S.S. nu va apuca Dar, a subliniat Efimov, nu tul dintre forţele economice ale t
puterilor occidentale de a atri­ să depăşească S.U.A. din punct este vorba numai de raportul can­ U.R.S.S. şi S.U.A. şi perspecli- g
bui Comisiei internaţionale atî- de vedere economic. In aceste titativ al volumului producţiei, vele întrecerii paşnice între cele «
declaraţii, a spus Efimov, dorin­ ci şi de faptul că Uniunea So­ două ţări. Au trecut vremurile J
Satul Mârtonvâsâr — ţa este luată drept realitate. vietică creează o industrie de tip când ei considerau ca fiind uto- ¦

Să apelăm la fapte. In 43 de nou superior în raport cu cel din pice planurile economice sovie o
„Leagănul recoltelor “ ani (1918—1960) ritmul mediu S.U.A.
tice. Acum chiar şi cei care nu %
anual al creşterii producţiei in­ Pe baza tehnicii noi şi a noii simpatizează cu comunismul ire- |
Zarva nu poate împiedica dustriale în U.R.S.S. s-a cifrai organizări a producţiei economia buie să recunoască caracterul g
la 10,1 la sută, iar în S.U.A. — naţională capătă o structură cali­ real al acestor planuri şi superio- ?
Oricine vine în salul Mărton- grîu „Bezoslaia", „Scorospelka“ realitatea să iasă Ia iveală la 3,3 la sută. Totodată trebuie tativ nouă.
ritatea economiei planificate.
vâsâr poate observa de la prima şi din soiurile italiene „Autono­ să se ţină seama că U.R.S.S. a Important este să se sublinieze că

vedere deosebirea evidentă din­ mia'’ şi -,-,San Pastore", de exem­ NEW YORK 2 (Agerpres). „peste cîteva săptămîni, sau, trecut prin anii războiului civil dezvoltarea economică sovietică %
In lumina unor relatări care cel mult, peste cîteva luni“, în
tre el şi celelalte sate din R.P. plu, asigură o recoltă de 3.500— funcţie de experienţele a căror şi celui de-al doilea război mon­ este subordonată în întregime sa- L De OauiSe încearcă
s-.au strecurat în presă, devine efectuare se va stabili în primul dial, care au provocat distru­ tisfacerii cît mai depline a ne- ¦
Ungarei. In timp ce în urma 4.000 kg. la bold. De asemenea rînd.
tot mai evidentă ipocrizia oame­
dezvoltării intense a mişcării co­ au dat recitate bune cercetările nilor politici şi propagandiştilor Corespondentul relevă că în geri colosale, în timp ce in voilor materiale şi culturale a ¦ să reducă la zero

operatiste peste tot în ţară au în domemiu aclimatizării soiului din S.U.A. care au stîrnit o zar­ ' stalul Nevada, alături de poli­ S.U.A. în anii războiului s-a poporului — a spus Anatolii Efi- %
vă antisovietică în legătură cu constatat cea mai mare extin­ mov. In proiectul de Program al L
început să dispară haturile, aici francez de grîu „Etoile de hotărîrea guvernului sovietic de gonul de experienţe, se desfăşoa­ afriM iile

se strînge recolta de pe 4.000 Choisycare dă o recoltă de a relua exploziile experimentale ră din plin construirea unui com­ dere a producţiei. P.C.U.S., a amintit el, se stihii; «
In ultimii 7 ani (1954 1960;. niagă că industria grea c. t
de loturi mici. Explicaţia este 3.000-4.000 kg. la bold. cu arma nucleară. Astfel, din plex de tuneluri orizontale des­ parlamentului francez
relatarea corespondentului din
foarte simplă. La Mârtonvâsâr Insă munca secţiei nu se opreş­ Los Angeles al ziarului „New tinate exploziilor nucleare. volumul producţiei industriale so­ U.R.S.S. trebuie să crească în % PARIS 2 (Agerpres).
York Times“ reiese că Statele U-
funcţionează o secţie a Institutu­ te la această etapă, deşi aclima- vietice a sporit anual cu 11,1 la aşa fel ca pe baza progresului f După cum anunţă agenţia Fran­

lui de cercetări agricole care stu­ tizarea unui soi, obţinerea unui ce Presse, preşedintele De Gaulle

diază problema îmbunătăţirii cul­ nou hibrid cer o muncă perse­ a adresat primului ministru Debré

turilor de grîu. Pe cele 4.000 de verentă, plină de abnegaţie de

loturi au fost însămânţaţi diferii> cîţiva ani. După ce se obţine un nite n-au încetat nici măcar pen­ o scrisoare prin care încearcă să

hibrizi şi soiuri străine de grîu. soi bun, cercetătorii încep să lu­ tru o zi perfecţionarea armei nu­ Com entariile presei am ericane anuleze eventualele măsuri pe care
cleare şi pregătirile în vederea le-ar adopta parlamentul în pro­
Aici se munceşte intens de pri­ creze la elaborarea tehnologiei continuării experienţelor cu a- blema îmbunătăţirii situaţiei ţă­

măvara pînă toamna. Sule de lu­ producţiei noului soi. Se stabi­ ceastă armă. răneşti. După cum se ştie, aduna­
Intr-un articol intitulat „0- rea Naţională a fost convocată
crători, sub îndrumarea unor cer­ leşte data însămînţării, densitatea NEW YORK 2 (Agerpres). - nile aceloraşi ziare americane nite au efectuat o serie de expe­ la 12 septembrie şi Senatul la 5
biectivele sînt gata pentru relua­ TASS transmite : dau în vileag întreaga făţărni­ rienţe nucleare în Oceanul Pa­ septembrie, pentru a discuta si­
cetători cu o pregătire multilate­ rîndurilor, adîncimea la care tre­ rea experienţelor nucleare“, co­ cie a acestor tertipuri. Astfel, cific. tuaţia agricultorilor ca urmare a
respondentul scrie că „comple­ Propaganda americană este Frankel, corespondentul din Wa­ marilor demonstraţii ţărăneşti care
rală, mînuiesc nişte tractoare buie să ajungă săminţa şi canti­ xul de instalaţii destinate pentru deosebit de furioasă în legătură shington al ziarului „New York Intre timp ziarele continuă să au avut loc în ultimele luni în
cu Declaraţia guvernului sovie­ Times“, recunoaşte că Statele publice materiale care atestă Franţa. In scrisoarea sa, De Gaul­
mici, care trag după ele diferite tatea de îngrăşăminte chimice elaborarea armei atomice, situat tic cu privire la hotărîrea de a UnTte „se aflau în pragul reluă­ le invocă din nou faimosul „arti--
efectua explozii experimentale cu r i experienţelor nucleare“. Zia­ sporirea intensă a efectivului for­ col 16“ din constituţie care, după
maşini agricole. Cînd soseşte tim­ care asigură dezvoltarea în con­ în vestul ţării, la care lucrează arma nucleară. Măsurile hoţăjî- rul „New York Herald Tribune" ţelor militare şi a armamentelor cum se ştie, dă drepturi nelimitate
aproximativ 27.000 de muncitori, te adoptate de Uniunea Sovieti­ aminteşte că încă la 21 iunie a.c. dfe către Statele Unite. „New şefului statului, restrîngînd în ma­
pul- secerişului, locul tractoarelor diţii optime a griului etc. Datele că pentru întărirea continuă a corespondentul lui, David Wise, York Herald Tribune“ anunţă că re măsură atribuţiile parlamentu­
şi care costă un miliard de do­ securităţii sale, s-au dovedit în a scris că „guvernul Statelor U- în luna august contingentul che­ lui. De Gaulle afirmă textual că'
îl iau nişte combine pitice. Ma­ obţinute în urma acestor cercetări lari“ este pe deplin pregătit pen­ mod vădit a nu fi pe placul cer­ nite se pregăteşte pentru relua­ mat sub arme în Statele Unite deşi nu se opune convocării Par­
tru activitate. curilor agresive ale S.U.A. care rea experienţelor nucleare subte­ a fost sporit de aproape două
şini de dimensiuni normale nu sînt apoi analizate şi se stabilesc continuă cu febrilitate să spo-1 rane“. ori faţă de prevederile iniţiale. lamentului el „va considera drepţi
Corespondentul menţionează In septembrie numărul recruţilor
ar putea să asigure cultivarea co­ mijloacele pentru mecanizarea caracterul secret al pregătirilor rească potenţialul militar pentru Citînd cronologia evenimente­ se va tripla. contrariu constituţiei dacă această
pentru experienţele nucleare e- noi aventuri războinice împotri­ lor, acelaşi corespondent subli­ sesiune parlamentară va duce la
respunzătoare a acestor loturi. culturilor de noul soi. fectuate în timp ce la Geneva se va popoarelor iubitoare de pace. niază că moratoriul asupra ex­ Raymond, corespondentul din adnotarea unor botărîri legislati­
perienţelor cu arma nucleară a ve“.
Scopul muncii desfăşurate de lată cîteva dintre problemele purtau tratative pentru interzi­ In încercările sale neîndtemî- fost instituit pentru prima oară Washington al ziarului „New
cerea experienţelor cu arma nu­ de Uniunea Sovietică, care în York Times“, scrie că la bazele Prin această scrisoare, care este
cercetători este obţinerea unor principale în domeniul cărora sec­ natice de a denatura sensul mă­ martie 1958 a declarat de bună militare americane din străină­ considerată la Paris ca o presiune
cleară. Reprezentanţii oficiali aî surii întreprinse de guvernul so­ voie' şi în mod unilateral că în­ făţişă asupra parlamentului. De
soiuri de grîu care să dea o re­ ţia de la Mârtonvâsâr a Institutu­ vietic, maşina propagandistică a tate se procedează la sporirea Gaulle încearcă să transforme a-
Comisiei pentru energia atomi­ S.U.A. foloseşte declaraţia Caşei cetează, experienţele cu arma nu­ rapidă a stocurilor de arme şi propiata sesiune parlamentară în­
coltă mai bogată-, să reziste con­ lui de cercetări agricole a obţi­ că, care dirijează activitatea a- Albe care se străduieşte în za­ muniţii de tot felul. „După cît tr-o simplă formalitate care să nu
cestui complex s-au conformat dar să atribuie Uniunii Sovieti­ cleară. Frankel aminteşte că la ducă decît la discuţii sterile.
diţiilor climaterice din Ungaria, nut succese însemnate, cunoscute ce răspunderea pentru agravarea se pare, arată corespondentul,
întrutotul politicii de extremă Situaţiei internaţionale. o lună după aceasta Statele U- forţele armate americane de la —= ? = —
să dea făină de calitate bună şi, şi apreciate în întreaga Ungarie. bazele militare din Europa sînt
prudenţă în discutarea activităţii Materialele publicate în pagi­ chiar „suprasaturate“ cu arme
în general, să corespundă tutu­ Datorită muncii pline de abne­ acestui centru, stabilite dte auto­ nticieare".
rităţile federale. Corespondentul
ror cerinţelor agriculturii moder­ gaţie a cercetătorilor, secţiei i se
adaugă că totul este gata pen­
ne. In acest- domeniu secţia a şi spune, pe bună dreptate, „Leagă­ tru ca exploziile să înceapă chiar

obţinut rezultate remarcabile. Hi­ nul recoltelor bogate(Agerpres)1.

bridul din soiurile sovietice de (După v,Nepsabadsăg‘‘i)

incidente între

Ea Moscova s-a Bat! publicităţii pe care Uniunea Sovietică capacitatea de apărare a U.R.S.S. poliţie şi grevişti
hotărîrea C.C. al P.G,U.S şi Con­ fast silită să-l facă în faţa pregătirilor agresive şi
siliului de Miniştri al U.R.S.S. cu a ameninţărilor conducătorilor în Columbia
N.A.T.O.
privire la amînarea temporară a După cum se spune în hotă-1 BOGOTA 2 (Agerpres).
trecerii în rezervă a soldaţilor; rîrea C.C. al P.C.U.S. şi Consi-’ La 31 August în capitala Co-'
matrozilor, sergenţilor şi plutonie­ liului de Miniştri al U.R.S.S., lumbiei, Bogota, s-au produs ihei-
rilor al căror termen în serviciul Uniunea Sovietică nu va recurge dente în cursul cărora poliţia a
militar activ expiră în anul 1961. nici o dată prima la arme, nu atacat cu grenade cu gaze lacrimQ?
Guvernul sovietic a făcut o de­ însăşi exemplul său, efectuînd în zarmare, ele au redus întreaga Ut ultima vreme reprezentanţi De menţionat că acest buget mi­ se va angaja nici o dată pe ca­ gene pe greviştii de la societatea
claraţie în legătură cu hotărîrea ultimii 6 ani în mod unilateral 4 problemă la exagerarea artificială cu autoritate din S.U.A. declară litar se ridică şi aşa la 50 mili­ lea dezlănţuirii războaielor. Dar de transporturi aeriene ^;;Avlân(|ţ
de a efectua explozii experimen­ reduceri ale efectivelor forţelor a neînţelegerilor în legătură cu tot mai des şi fără echivoc că arde de dolari. Presa americană forţele armate sovietice se vor Airlines“. Potrivit agerţţiel Asso­
tale cu arma nucleară. In Uniu­ sale armate. Uniunea Sovietică a sistemul de control şi pe această S.U.A. intenţionează să reia ex­
nea Sovietică au fost elaborate chemat toate puterile care posedă bază au refuzat să accepte plă­ ploziile subterane cu arma nu­ dteclară că „acesta este abia în­ afla în permanentă şi deplină ciated Press participanţii la aceas­
proiectele de creare a unor bom- arma nucleară să-şi ia angaja­ nui sovietic. Cînd guvernul sovietic cleară şi că preparativele pen­ ceputul“. Peste 200.000 rezer­
* be nucleare cu putere sporită — mentul de a nu folosi primele a- a declarat fără înconjur că este tru aceste experienţe au şî fost vişti americani sînt chemaţi să disponibilitate de luptă pentru a tă grevă care a fost declaraţia în
’de 20-30-50 şi 100 milioane tone ceastă armă, a propus interzice­ gata să accepte dinainte orice pro­ efectuate. Dar nici asta nu este presteze serviciul militar activ.
rea şi distrugerea armei, nucleare puneri ale puterilor occidentale cu Şi în alte state din blocurile a- da o ripostă nimicitoare oricărui urmă cu două săptămîni în sprijî*
trotil, iar rachete puternice ca ace­ şî a încetat prima experienţele cu privire la controlul internaţional, încă totul... gresive americane se desfăşoară
In momentul de faţă cele mai a'grescr. In declaraţia guvernu­ nul cererilor de mărire a saiari.L
lea cu ajutorul cărora maiorul Ga- această armă. Luptîncl pentru în­ dacă acestea vor accepta dezar­ într-un ritm accelerat preparati­ lui sovietic se subliniază că acei lor au ridicat baricade pe şoşeh
garin şi maiorul Titov au efectuat noirea atmosferei internaţionale. marea generală şi totală, puterile agresive cercuri din S.U.A. dis­ ve d" război. Intr-un ritm verti­ oanieri din străinătate care ar care leagă oraşul Bogota de aero­
zborurile lor cosmice fără prece­ occidentale şi-au pierdut pur şi cută pe faţă proiectul creării ginos îşi sporeşte potenţialul mi­ fi poate înclinaţi să judece aspru portul internaţional. împotriva lor
dent în jurul Pămîntului, sînt ca­ Uniunea Sovietică a propus crearea simplu graiul şi pînă acum nu au bombei neutronice, bombă care litar Germania occidentală care experimentarea de către Uniunea au fost trimise unităţi ale poliţiei
pabile să ridice şi să transporte unor zone denuclearizate în cen­ dat un răspuns rezonabil. s-a transformat în principalul Sovietică a noi tipuri de arme care au încercat, prin forţă, sa
trul Europei, în Orientul Apro­ să ucidă tot ceea ce este viu fără focar d'e dezlănţuire a unui nou termonucleare, trebuie să înţelea­ înlăture baricadele. în urma îni'
1aceste bombe nucleare în orice loc piat, în nordul Europei şi în alte In ce priveşte măsurile de re­ Să distrugă valorile materiale. război mondial. In viitorul an gă caracterul impus de împreju­ potrivirii greviştilor poliţia i-a ata­
al globului de unde ar putea fi ducere a armamentelor şi forţelor Militariştii americani nu fac un financiar bugetul militar al rări al acestei măsuri şi inevi­ cat cu gaze lacrimogene, un gre-
săvîrşită o agresiune împotriva regiuni, retragerea tuturor trupelor armate, luate de Uniunea Sovieti­ secret în ceea ce priveşte proble­ R.F.G. va creşte cu 20 la sută. tabilitatea ei în condiţiile create. vist fiind rănit.
Uniunii Sovietice sau a altor ţări străine, aflate pe alte teritorii, ca în mod. unilateral şi cu scopul ma de a se şti împotriva cui este Conducătorii N.A.T.O. nu fac un Pentru a tăia aventurierilor pof­
socialiste. înăuntrul frontierelor proprii. de a da un exemplu puterilor oc­ îndreptată această armă — „cea secret din faptul că nu este de­ ta de a se juca în mod criminal -= *= = -
mai modernă". Astfel, congres­ parte ziua cînd generalii vest-
Oricine doreşte să cunoască în Uniunii Sovietice îi aparţine de cidentale, acestea din urmă nu manul Hosner a declarat fără-, germani, foştii complici ai lui cu focul trebuie ca ei să ştie şi
mod obiectiv scopul şi sensul a- asemenea ideea încheierii unui pact numai că n-au manifestat dorinţa înconjur că bomba neutronică Hitler, vor primi arma atomică.
cestor măsuri ale guvernului so­ de neagresiune între grupările de de a urma acest exemplu, dat „ar putea fi folosită de N.A.T.O. să vadă că în lume există o for­
vietic, va trebui să afle cauzele state opuse — N.A.Ţ.O. şi Tra­ s-au străduit să folosească situa­ în Europa". Ce altceva dacă nu o încura­
care le-au determinat. Este uşor tatul de Varşovia. Guvernul so­ ţia creată pentru a căpăta avanta­ jare directă a revanşarzilor ţă care este pe deplin gata pre­
/ să te convingi că aceste măsuri au vietic a propus lichidarea bazelor je strategice. Ca răspuns la înccr Aşa-dar, intensificarea ¦cursei vest-germani o constituie decla­
tarea unilaterală de către U.R.S.S. raţiile. puterilor occidentale că gătită să respingă orice atentat
| !fost impuse de împrejurări şi că militare de pe teritoriile altor a experienţelor cu arma nucleară; înarmărilor, creşterea neînfrînată sînt gata să pună mîna pe ar­
în condiţiile actuale ele sînt ine- ţări. U.R.S.S. a dat exemplu ce­ a bugetelor militare, sporirea me dacă Uniunea Sovietică va la independenţa şi securitatea NEW YORK. Agenţia '!jnlicd
jEvitabile şi necesare pentru asigura­ lorlalte state, lichidînd în mod u- ele au efectuat o serie de explozii semna Tratatul de pace cu Re­ statelor iubitoare de pace. Să Press International anunţă că
rea securităţii Uniunii Sovietice. nilateral bazele sale militare afla­ nucleare de o intensitate fără pre­ vertiginoasă a potenţialelor mi­ ştie agresorul că arma de pe­
te în afara hotarelor sovietice. litare ale ţărilor N.A.T.O. şi al­ publica Democrată Germană. depsire îl va lovi în propriul său văduva fostului dictator domini­
Uniunea Sovietică este aceea cedent. tor blocuri agresive americane Tn faţa acestei evoluţii a eve­ bîrlog. can Rafael Trujillo însoţită do
Vital interesată în întărirea pă­ — iată care este răspunsul pu­ mai mulţi membri al familleil
) ţarc a pus prima problema de­ cii în Europa, Uniunea Sovietică Ulterior, sub presiunea opiniei nimentelor, ce-i rămînea de fă­ Toţi cei cărora le este intr-ade­
publice mondiale guvernele terilor occidentale la propunerile cut Uniunii Sovietice? Fiecare sale au părăsit Republica Domi­
zarm ării generale şi totale şi a a elaborat planul rezolvării paş­ de pace ale U.R.S.S., la reduce­ văr scumpă menţinerea păcii se nicană plecînd în Europă pe bdry.
| prezentat un program detailat de nice a problemei germane prin în­ S.U.A. şi Angliei au făcut în rea unilaterală a forţelor arma­ om obiectiv va fi dte acord că pot bizui cu curaj pe Uniunea dul transatlanticului nord-ameri-
I înfăptuire a acestei dezarmări. cheierea Tratatului de pace ger­ timpul tratativelor de la Geneva te sovietice. în aceste condiţii ar fi o uşu- Sovietică, pe eforturile titanice
Uniunea Sovietică a propus să se o declaraţie cu privire la înceta­ rn ţă intolerabilă din partea gu­ can „United States“. Potrivit re­
:. !Cadă de acord asupra distrugerii man şi normalizarea pe această rea experienţelor nucleare. După In ultimele luni şi săptămîni, vernului sovietic să nu ia toate întreprinse de ea pentru a-i trezi latărilor agenţiei americane mem­
j totale şi definitive a tuturor mij- bază a situaţiei din Berlinul oc­ cum arată faptele, aceste decla­ specuîînd „criza Berlinului" crea­ măsurile necesare pentru asigu­ la realitate pe aţîţătorii psiho­ brii familiei Trujillo, nemalsljrt-
raţii-au fost doar un camuflaj. tă toi de ele, puterile occiden­ zei de război şi pentru a stăvilii ţinda-sc în siguranţă, intenţio­
; !toacelor materiale Be ducere a cidental. Franţa, aliata Statelor Unite şi tale au' adus încordarea interna­ rarea securităţii ţării şi muncii cursa tot mai rapidă spre un
'ţazboiului; asupra desfiinţării ar­ Astfel a procedat şi a acţionat Angliei din N.A.T.O., continuă ţională la o limită periculoasă. paşnice a oamenilor sovietici. nou război. Guvernul sovietic nu nează să părăsească treptat Re­
ipatelor, distrugerii tuturor tipu- exploziile nucleare în Sahara. Ce Nici o dată încă în timp de pace Tocmai astfel de măsuri sînt intenţionează să-şi reducă efor­
Uniunea Sovietică. Dar puterile ar fi' spus Occidentul dacă, de S.U.A. şi alţi membri ai N.A.T.O. prevăzute de hotărîrea C.C. al turile îndreptate spre soluţiona­ publica Dominicană.
! mor de armament, asupra des- occidentale ? Ele au ales politica pildă Cehoslovacia ar efectua ex­ nu au cheltuit sume atît de co­ P.C.U S. şi Consiliului de Mi- rea paşnică a problemelor inter­ WASHINGTON. După o staţi
! fiinţării ministerelor de Război; perienţe nucleare după ce losale pentru pregătirea războiu­ nişlii al U.R.S.S. şi ele sînt naţionale. El este convins că
;,de pe poziţii de forţă“, intensi­ U.R.S.S. şi puterile occidentale lui ca acum. menţionate şi în declaraţia gu­ lupta poporului sovietic pentru bilizarc relativă de cîteva lutji
ŞÎâtelor majore, asupra lichidării vernului sovietic. Unicul lor scop întărirea securităţii internaţiona­ rezervele de aur ale Statelor U-
ficarea cursei înarmărilor şi sabo­ le-ar fi pus capăt ? In S.U.A. bugetul militar pe este de a întări şi mai departe le se va contopi cu eforturile tu­ nite au început să scadă ,dini noţi,
îhvăţămîntului militar şi alocaţiilor tarea rezolvării paşnice a proble­ anul financiar 1961—1962 a fost turor celorlalte popoare şi Va Potrivit relatărilor agenţiei As­
îh scopuri militare. melor internaţionale urgente. majorat cu 3,5 miliarde dolari. duce în cele din urmă la trium­ sociated Press, Departamentul!
ful unei păci trainice pe pămînt. federal al rezervelor a anunţat
Uniunea Sovietică a încercat să Ca răspuns la propunerile so­ la 31 august că în săptămîna în­
influenţeze puterile occidentale prin cheiată la 30 august rezervele'
vietice concrete cm privire la de­ de aur ale S.U.A. au scăzut Cw

VIKTOR KUDREAVŢEV i 150 de milioane dolari.

Redacţia sî administraţia ziarului; Peva str. 6 Martie or. 9. Telefon: 188:189; ?5 Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul „6 August“ — Petroşani