Page 13 - 1961-09

PENTRU APARAREA PĂCII,
Vizita delegaţiei de partid şi !ornamentale
a I P . Sleite ii R. P. Ungară
BUDAPESTA 3 (Agerpres).- -
In dimineaţa zilei de 3 septem­
brie, delegaţia de partid şl gu­
vernamentală a R. P. Romîne
condusă de tovarăşul Gheorghe
Gheorghiu-Dej, prim-secretar al
C. C. al P. M. R., preşedintele
Consiliului de Stat, a plecat din
Stalinvaros spre Balaton. La
plecare delegaţia a îost salutată
de reprezentanţi al organelor de
partid şi de stat din Stalinvaros
şi de numeroşi cetăţeni din oraş
care au venit să-şi ia rămas bun
de la Înalţii oaspeţi.
De la Stalinvaros la Balaton,
'drum lung de 75 de km., şosea­
ua străbate un relief liniştit,
treclnd prin numeroase locali­
tăţi unde delegaţia de partid şi
guvernamentală a R. P. Romlne
a fost salutată cu căldură. Din
loc In loc, grupuri de excursio­
nişti, care se încrucişau cu cor­
tegiul de automobile, fac semne
prieteneşti oaspeţilor romlni.
După o oră de drum, coloana
de automobile, escortată de mo-
lociclişti, trece prin faţa uzinei tid şl de stat locale. Un grup
de aluminiu „Konnyufemmu“,
ale cărei hale strălucesc In soa­
re. Treclnd prin orăşelul Szekes-
fehervar, delegaţia de partid şi
guvernamentală a R. P. Romlne
ajunge la Balatonaliga — loca­
litate unde îşi petrece diminea­
ţa zilei de duminică.
De-a lungul a aproape 200
de km., malurile lacului Bala­
ton adăpostesc Intr-un decor
variat, de la cîmpie lină pînă la
înălţimi de natură vulcanică,
vile, case de odihnă, hoteluri,
unde în fiecare an sute de mii
de oameni al muncii unguri şi
vizitatori de peste hotare îşi pe­
trec concediul.
? canizate şi automatizate.
In după-amiaza zilei de 3 sep­
tembrie delegaţia de partid şi
guvernamentală a R.P. Romîne
condusă de tovarăşul Gheorghe
Gheorghiu-Dej, părăsind, staţi­
unea Balatonaliga a plecat la
înota, la Uzina de aluminiu.
Drumul înconjoară cotul de ră ­
sărit al lacului Balaton treclnd
pe lingă numeroase staţiuni de
odihnă unde oamenii muncii au
ieşit în şosea să salute cu căl­
dură trecerea delegaţiei. In
aceste locuri, înaintea eliberării hală unde de o parte şi de alta se
Ungariei existau trei aşezări ru ­ înşiră cuptoarele de topit alumi­
rale. Astăzi, vechile comune Var-
palota,, înota şl Pet constituie
împreună un centru industrial
important al părţii de apus a
Ungariei.
Echipă irurstaşă
Colectiviştii din satul Şard,
raionul Alba, au început însilo-
zarea nutreţului în ziua de
29 august a.c.
Echipa din care fac parte co­
lectiviştii Cornel Mateş, Cornel
Dănuţ, Maria Borza şi Silviu
Mateş, au tocat cu ajutorul unei
batoze transformată îr. tocătoa­
re, mai bine de 30 tone de po-
Intrarea în Uzina de aluminiu
din înota împodobită cu stea­
guri roşii şl cu drapelele de stat
ale celor două ţări este domina­
tă de o uriaşă inscripţie: „Sa­
lut fierbinte solilor poporului
romîn“.
înalţii oaspeţi sînt însoţiţi de
Karoly Kiss, membru al Birou­
lui Politic al C.C. al P.M.S.U.,
secretar al C.C. al P. M. S. U.,
Istvan Kristof, secretar al Con­
siliului prezidenţial FrigyesPu-
Ja, ministru adjunct al Afaceri­
lor Externe, Imre Hollai, şeful
secţiei externe al C.C. al P.M.S.U.
La Intrare, delegaţia este în-
tîmpinată de: directorul uzinei
de aluminiu, Zoltan Benedek,
Gyula Szeker, locţiitorul minis­
trului Industriei Grele, Janos
Papp, prim-secretar al Comite­
tului judeţean de partid Vesz-
prem, Istvan Bakos, preşedinte­
le Comitetului executiv al Sfatu­
lui popular judeţean, Bela Nagy
Gyevi, secretar al Comitetului
orăşenesc de partid Varpalota,
şl de alte personalităţi de p a r­
de pionieri înmînează oaspeţilor
buchete de flori în aplauzele en­
tuziaste ale nrancitorilor ieşiţi
în Intîmpinare.
In sala de festivităţi a între­
prinderii, directorul uzinei rela­
tează istoricul uzinei şi proce­
sul de producţie care transfor­
mă în aluminiu bauxita din re­
giunea Bakony. Folosind ligni­
tul din uzinele din apropiere,
termocentrala „7 Noiembrie“ cu
o putere de 120 MW furnizează
energie furnalelor şi celorlalte
secţii ale acestei moderne uzi
ne, în cea mai mare măsură me­
Uzina de aluminiu de la în o ­
ta, care a primit pentru a treia
oară titlul de fruntaşă pe ram u­
ră, va produce în acest an
25.000 tone de aluminiu în ur
ma modernizării instalaţiei fu r­
nalelor de aluminiu, lucrare exe -
cutată cu forţe proprii. In aces!
an producţia a crescut cu 25 la
sută faţă de anul trecut.
Vizita începe cu secţia de elec
troliză instalată într-o imensă
niu în plină funcţiune. Numai
ici, colo se vede cîte un munci
tor care supraveghează funcţio­
narea cuptoarelor. La pupitru?
de comandă aşezat in semicerc
într-o sală alăturată, tovară
şui Gheorghe Gheorghiu -Dej si
rumb. Ei sînt hotăriţi ca cele
520 tone planificate a fi însi-
lozate anul acesta să fie depo­
zitate în cel mai scurt timp.
In întrecerea cu alte echipe
de colectivişti care lucrează la
recoltarea nutreţului de pe di­
ferite parcele identificate, echi­
pa respectivă, s-a situat pe pri­
mul loc încă din primele zile.
Manevranful
Teodor Bodea
este unul din
fruntaşii între­
cerii socialiste
de la laminorul
de 650 mm. al
C. S. Hunedoa­
ra. Schimbul in
care lucrează el
a produs in pri­
mele 25 de zile
ale lunii august
195 tone lami­
nate peste plan.
PENTRU SECURITATEA POPOARELOR
interesează îndeaproape de mo­ Mitingul /este deschis de Bela Ziarele in care a fost publicată Declaraţia guvernului so­ Un înalt spirit
dul de funcţionare al instalaţiei Nagy Gyevi, secretarul Corni vietic au fost citite cu un deosebit interes. In multe întreprin­ ie răspundere
tetului orăşenesc de partid Var­ deri, agitatorii au organizat co nvorbiri.
automatizate. palota care i-a salutat pe mem­ Declaraţia guvernului so-ciic
brii delegaţiei de partid şi gu­ Iată-l in clişeul nostru pe tovarăşul Mircea Protopopescu dovedeşte încă o dată, şi cit se
Pe urmă, delegaţia vizitează vernamentale a R. P. Romîne în in timpul convorbirii avute cu un grup de muncitori de la Ate­ poate de limpede, înaltul spirit,
turnătoria uzinei unde tocmai numele oamenilor muncii din lierele R.M.R. Simeria. de răspundere de care dă dova­
se turna aluminiul la cuptorul întreprinderile, cooperativele a- dă marea ţară a socialism ui ui,
nr. 4 prin metoda răcirii lingou- gricole de producţie şi gospodă­ Muncanoastră paşnică Uniunea Sovietică, faţă de pre­
rilor de aluminiu în apă. Tova­ riile de stat din judeţ. este apărată ca fermitate întâmpinarea unui nou război,
răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru salvarea păcii în lumea
stă de vorbă cu turnătorul Ko In cadrul mitingului a luat Noi, minerii din Valea Jiu­ lui pofta de a se juca in mod întreagă. Ea întruneşte aproba­
îonics Gyula, fruntaş în produc­ cuvîntul tovarăşul Karoly Kiss, lui, am primit cu încredere şi- criminal cu focul Aţîţătorii la rea noastră, a tuturor muncito­
ţie, care, deşi are numai 27 de membru al Biroului Politic al deplină aprobare recenta Decla­ război trebuie să ştie şi să vadă rilor din fabrică. Ne bizuim de­
ani, este considerat printre C.C. al P.M.S.U., secretar al C.C. raţie a guvernului sovietic. că în lume există o forţă care plin pe Uniunea Sovietică, pe
muncitorii virstnici din între­ al P.M.S.U., vicepreşedinte a! Acest document dovedeşte încă este pe deplin pregătită să res­ eforturile ce Ie depune eroicul
prindere. Conducătorul delega­ Consiliului Prezidenţial al R.P. odată înaltul spirit de răspun­ pingă orice atentat la indepen­ popor sovietic pentru a potoli
ţiei romîne îi urează fruntaşu­ Ungare. dere in faţa istoriei şi a opi­ denţa şi securitatea statelor iu­ capetele înflerbîntate ale agre­
lui în producţie succese mai de­ niei publice mondiale pe care-i bitoare de pace. sorilor. Sîntem mîndri că îm­
parte în activitatea sa. In numele delegaţiei de p ar­ are Uniunea Sovietică faţă de preună cu Uniunea Sovietică,
tid şi guvernamentale a R. P. soarta păcii şi securitatea po­ Noi dorim să trăim şi să mun­ ţara noastră îşi aduce contri­
După vizitarea uzinei, oaspe Romîne a luat cuvîntul tovară­ cim în pace. Sintem conştienţi buţia de preţ în lupta nobilă
şul Alexandru Moghioroş, mem­ poarelor. pentru a feri omenirea de un
ţii se îndreaptă înspre casa de bru al Biroului Politic al C. C. că munca noastră contribuie la nou măcel.
cultură a termocentralei „7 No­ al P.M.R., vicepreşedinte al Con Războaiele au provocat de-a întărirea continuă a statului
iembrie“, situată în apropierea siliuiui de Miniştri al R. P. Ro- lungul istoriei prea multe ne­ nostru. De aceea ne sporim efor­ Sprijinim din toată inima po­
uzinei unde are loc un miting rnine. norociri şi dureri. Ele nu tre­ turile de a da cit mai mult căr­ litica de pace a partidului şi
la care membrii delegaţiei de bune de calitate superioară. Bri­ guvernului nostru, luptînd zi de
partid şi guvernamentale a R. P. In încheierea mitingului care buie să se repete. Mai sînt insă gada pe care o condxic a dat zi, ceas de ceas, pentru a da
s-a desfăşurat într-o atmosferă in cursul lunii augiist 358 tone patriei noastre dragi produse
Romîne s-au întîlnit cu munci­ de caldă prietenie, a fost into­ capete infierbintate care unel­ cărbune peste plan, fără să re­ tot mai multe şi numai de ca­
torii din Varpalota, Petîurdo şi nată Internaţionala. Participan­ but eze nici un vagonet pentru litate.
înota. Pe clădirea casei de cul­ ţii la miting au ovaţionat înde tesc planuri mirşave de agre­ şist vizibil. Vom continua să
tură stă scris în limbile romînă lung pentru delegaţia de partid muncim cu aceeaşi tragere de IOAN STAICG
şi ungară : „Salutăm pe dragii şi guvernamentală a R. P. Ro siune împotriva ţărilor lagăru­ inimă, convinşi că munca noas
prieteni romîni“. tră paşnică este apărată cu maistru mecanic la fabrica
mîne, pentru prietenia romino- lui socialist. fermitate. „Siinion Bărnujia', Sebeş
Apariţia în sală a tovarăşului Măsurile de apărare pe care
Gheorhge Gheorghiu-Dej şi a ungară, pentru pace şi socia IOAN GUI OANCA
celorlalţi membri ai delegaţiei Iism. le întreprinde Uniunea Sovie­ şef (le brigadă Ta sectorul 111
de partid şi guvernamentale a tică sînt pe deplin justificate.
R. P. Romîne, precum şi a per­ Citiţi în pa »’na IV-a mina Lupeni
sonalităţilor ungare care îi în ­ Aşa cum se arată în Declara­
OUVINTÂRILE TOVARĂŞILOR ţie, forţele armate ale U.R.S.S.
soţesc este salutată cu entu­
ziasm de sutele de muncitori KAROLY KISS Şl ALEXANDRU nu vor recurge primele la fclo-
prezenţi care ovaţionează înde­
lung pentru prietenia romîno- MOGHIOROŞ, PRECUM ŞI ALlb •irea armelor. Măsurile luate de
ungară. •uvefnul sovietic sînt. dictate de
RELATĂRI DESPRE VIZI IA DE­
Tovarăşul Gheorghe Gheor­ necesitatea de a tăia agresoru­
ghiu-Dej salută pe cei prezenţi LEGAŢIEI DE PARTID ŞI GU­
în limba maghiară : „Bună ziua
tovarăşi. Trăiască prietenia ro- VERNAMENTALE A R. P. RO­
mîno-ungară“.
MI NE IN R. P. UNGARA.
La C. S. Hunedoara P a c e a v a Si a s i g u r a t a
După 8 luni de întrecere
[r’r'T 'r^ /—»t—>r oţel produse peste plan în j Am cunoscut ororile războiu­ se poate practica doar în vreme visul lor să devină rea li talc, mă
primele 7 luni ale anului. j lui, aflîndu-mă la laşi în vara alătur hotărît recentei Declara­
r anului 1944. Niciodată n-aş de pace. ţii a guvernului sovietic privi­
Paralel cu sporirea produc- ‘ mai vrea să văd ruinele înlil- Am patru copii, clin care cei toare la măsurile luate de Uniu­
( Cele 8 luni de întrecere pen- ţiei, oţelarii se străduiesc să "j nite în cale atunci, oamenii mu­ nea Sovietică pentru a puica li
; tru cantităţi sporite de metal mai mari sînt la şcoală şi în­ pe deplin pregătită să facă ino­
reducă şi preţul de cost al j rind si suferind nevinovaţi, pen­ vaţă foarte bine. Fetiţele mai fensiv orice agresor, dacă cl ar
de bună calitate s-au soldat oţelului. Prin reducerea con- J mari visează să devină profe­ încerca să comită o agresiune.
cu frumoase realizări la Com­ tru a mulţumi doar poftele bes­ soare, să înveţe oamenii să tic
binatul siderurgic din Hunc- sumurilor specifice de mate- ] SEVER CRI STEA
- doara. Iată cîteva dintre^ a- tiale de cîştig ale imperialişti­ buni. zidar, şef de brigadă.
Li cestea. vii prime, materiale, energie 1 lor. Pentru apărarea construcţii­ Şantierul de construcţii nr. -1
Sporind indicii electrică şi combustibil, în ; Meseria mea de zidar e prin­ lor pe care le ridic împreună Hunedoara
cu toţi tovarăşii mei, pentru fe­
t de u tiliza re a fu rn a le lo r primele 7 luni ale anului 1961 ţ tre cele mai vechi din lume. Ea ricirea copiilor mei şi pentru ca
Eforturile furnaliştilor din
secţia I-a Tit îndreptate în
primul rînd spre sporirea
continuă a indicilor de utili­
zare ai furnalelor şi îmbună­
tăţirea calităţii fontei. In a-
s-a realizat o economie la 1
ceastă perioadă datorită mă­
surilor tehnico-organizatorice preţul de cost de 31,42 lei pe ?
tona de oţel. n A(‘iSvîtatea c u ltu r a lă iu sp r ijin u l
cam p an iei a g rico le «le to a m n ă !
D e ţin ă to rii drapelului ţ
Pentru rezultatele frumoa- -j
i. aplicate, indicii de utilizare se pe care Ie-au obţinut în ,
{ au crescut faţă de plan cu
v 5 la sută, iar faţă de 1959 cu primul semestru, iaminatorii j Raportul pre,entat de tova- tă cu cartea în sprijinul campa­ metodelor înaintate de muncă.
aTşul Gheorghe Gheorghiu-Dej niei agricole de vară, organizînd Vizitele la gospodăriile agricole
l mai bine de 15 la sută. de la laminorul de 650 ram. ţ la plenara C.C. al P. M 11. din 30 expuneri de conferinţe pe teme colective fruntaşe — un mijloc
iunie—1 iulie a.c. privind con­ agricole, recenzînd cărţi cu con­ de educare concret, deosebit de
au fost declaraţi fruntaşi pe ] struirea socialismului la sate şi ţinut agrozootehnic, organizînd convingător — necesită şi con­
dezvoltarea agriculturii ne aju cercuri de citit şi biblioteci vo­ tribuţia activului cultural. In
combinat şi li s-a decernat ţ tă să cunoaştem obiectivele ime lante la arii etc. urma acestora, la căminul cul­
diate ce trebuie înfăptuite pen tural se vor organiza seri cul­
j- Creşterea indicilor de utili- drapelul de secţie fruntaşă. tru colectivizarea deplină a agri Peste puţin timp vor începe turale, convorbiri cu agronomul
? zare âu permis furnaliştilor culturii şi creşterea considerabi muncile agricole de toamnă. pe tema superiorităţii muncii în
^ să producă peste sarcinile de Colectivul laminorului se lă a producţiei vegetale şi ani­ Efectuarea la timp şi în condi-' comun etc.
male. ţii agrotehnice optime a acestor
străduieşte acum să dovedea j lucrări va hotărî soarta recol­ Este important să arătăm că
In lumina prevederilor cu­ tei anului viitor. Activiştilor cul­ aceste manifestări culturale pe
[ plan în primele 8 luni ale a- scă că merită titlul cîştigat. 1 prinse in raport, activitatea cui turali le revin sarcini importan­ teme de producţie au menirea
tural-educativă la sate trebuie te pentru sprijinirea în continu­ să se adreseze direct celor ce
l nului, 9661 tone fontă. Astfel, desfăşurîml larg între subordonată şi mai profund obi­ are a campaniei agricole şi în lucrează la cîmp, în livezi, vii,
ectivelor politico-ebonomice tr a ­ perioada de toamnă. la fermele zootehnice, potrivit
,[i ti,mDpe remarcat că în şaiceclaalşi•-i cerca socialistă între schim­ sate de partid agriculturii, pro­ specificului de producţie a) fie­
s-a îmbunătăţit blemelor de producţie ale gos­ Instituţiile culturale de la cărei gospodării colective, al
buri, au ajuns ca (Iapă 8 luni podăriei colective din fiecare sate au îndatoriri de seamă în fiecărei brigăzi şi echipe. Numai
comună. direcţia educării în permanenţă astfel instituţia culturală va
de întrecere, să înregistreze ¦' a ţăranilor muncitori în spirit contribui la deplina cunoaştere
In campania agricolă de vară colectivist. In planurile de mun­ de către fiecare colectivist a în ­
[ tatea fontei, procentul de o cantitate de 28.487 tone la- I căminele culturale şi bibliotecile că ale căminelor culturale este datoririlor ce-i revin personal
care au înţeles pe deplin aceste necesar să figureze la loc de în ansamblul muncii pentru
| declasate s-a menţinut mult minate peste plan cu 4.487 j sarcini importante ce revin frunte şi să fie realizate perma­
muncii cultural-educative şi şi- nent manifestări bogate in con­ sporirea producţiei agricole.
!_ sub cel admis. tone mai mult decît prevede au desfăşurat activitatea în ţinut, convingătoare, ca seri de
calcule care să scoată în eviden­ Pentru sporirea producţiei de
angajamentul anual. ) consecinţă, au obţinut frumoase ţă superioritatea gospodăriei cereale se va desfăşura o mun­
colective, intîlniri cu colectivişti
La O. 5. M. I Printre cei care au centri- j rezultate în muncă. Căminele că educativă permanentă în sco
fruntaşi care să vorbească des­ pul însuşirii întregului comp'ov
r buit în mod deosebit Ia reali- ) culturale din Gîrbova, ApolduJ
Bilanţul lunii august a ară- pre felul cum se munceşte în de măsuri agrotehnice recoman
zarea acestei depăşiri se nu- 1 de Sus, Vinţul de Jos, Mihalţ,
[ tat că oţelarii şi-au depăşit G.A.C., călătorii pe harta raio­ date Ia aceste culturi : arăturile
mără prim-laminâtorii Ale- 1 Stremţ, Petreşti, Geoagiu sat,
i sarcinile de plan cu 1.636 tone nului menite să evidenţieze re a ­ adinei, aplicarea îngrăşămin’e
xandru Junîe, Adrian Balasz, ! Mărtineşti şi altele şi-au alcă­ lor chimice şi naturale, seW in
, oţel, cantitate care vine să se lizările obţinute de gospodăriile
manevrantul Gheorgbe Moi- 1 tuit planurile de activitate în narea şi tratarea seminţelor -e
^ adauge la cele 7.550 tone de agricole colective în mărirea,
sescu, maiştrii Dumitrii Io- î funcţie de planurile de produc­ mănatul la timp cu respecta’ a,
şeptelului şi sporirea producţiei
nescu şi Adrian Fiilop şi alţii. • ţie ale gospodăriilor agricole co­ densităţii optime, însilozăne
agricole vegetale. Programele etc.
U — I .— t t— >•— t 1— i ¦— >•— I .___I .__ / . __l . I . # . i . , . r . i lective şi pe timpul campaniei
brigăzilor artistice de agitaţie Pentru popularizarea măs"'t
La G. A. C. Orăştie, pregătiri intense agricole de vară au organizat la
pentru însăminţari trebuie să popularizeze de ase­ lor agrotehnice ce se aplici- ia
sediu şi la locul de muncă acţi­
Membrii gospodăriei agricole asigurat şi sămînţă pentru 40 menea gospodăriile colective lucrările agricole de toamnă u-
uni cu caracter mobilizator, care vor elabora o serie de conferm
colective din Orăştie iac în ha. care vor ii însămînţate cu fruntaşe şl pe cei mai harnici
popularizau experienţa înainta­ ţe, printre care amintim: .,T"rUp
aceste zile intense pregătiri orz de toamnă. colectivişti. La cărr.’nul cultural,
tă a colectiviştilor fruntaşi, caro forţele pentru îndeplinirea ia
pentru bunul mers al lucrărilor Zilele trecute s-a făcut co­ in locurile cele mai frecventate
răspîndeau cunoştinţele agro­ VICTOR MUREŞAN
în campania agricolă de toam­ mandă la baza de recepţie pen­ din comună, la sediul gospodă­
tehnice necesare efectuării lu­ îndrumător cultural al secţiei Ie
nă. Au îost stabilite din timp tru 2.000 kg. secară necesară riei colective, activiştii culturali, învâţămînt şi cultură a Sfat.,
crărilor agricole în bune condi-
solele şi s-au arat 85 ha. la asigurării unei baze furajere sub îndrumarea comitetului co­ popular regional
ţiuni. Remarcăm faptul că şi
adîncirnea de 35—40 cm., îolo- consistente în anul 1962. Cu munal de partid, se cere să or­ 1Continuare in pag. 3 a)
bibliotecile din localităţile amin­
sindu-se în acest scop cu mult această plantă vor ti însămîn­ ganizeze o bogată agitaţie vizu­
tite, precum şi cele din Miercu
succes plugurile cu scormoni­ ţate 10 ha. teren. ală care să oglindească atit rea­
rea, Gurasada, Teiuş etc. au
tor. Suprafaţa de 30 ha. care In acelaşi timp, pentru mări­ lizările G.A.C. cit şi eficienţa
desfăşurat o activitate susţinu-
ă fost însămînţată cu borceag, rea fertilităţii solului s-au co­
s-a eliberat de curînd, iar; ;3 mandat 26 tone îngrăşăminte
tractoare ale S.M.T. Orăştie au. chimice (azotat şi superfosfat)
început şi aici arăturile adinei. • care.vor fi împrăştiate pe ogoa­
Pentru cele 350 ha. care vor rele .unde se va semăna grîu
li însămînţate cu gnu s-a con­ de toamnă şi s-au luat măsuri
diţionat numai sămînţă de înal­ pentru asigurarea unor însem­
tă productivitate, trimiţîudu-se nate cantităţi de îngrăşăminle
probe neniru analize la Labo­ naturale care vor fi încorporai«?
ratorul de controlul seminţelor pe 30 ha. teren mai slab pro­
din Alba Iulia. Totodată, s-a ductiv.