Page 14 - 1961-09

Vi
nap ?
VORBESC COLECTIVIŞTII DESPRE MUNCA
¦mf:mm v«ţjgg»«Bjgş;
P rin muncă susţinută, gospodăria
tot mai puternică
In gospodăria noastră colectivă „Ogor
nou“ din comuna Petrcşti, înfiinţată în
anu! 1954, Ia început munceau laolaltă
doar citeva zeci de familii. Singura
avuţie au costituit-o cele peste 520
de ha. teren arabil. Despre alte sec­
toare de activitate, ca legumicul­
tura, pomicultură etc. nici nu pu-
lea fi vorba. In schimb, exista voinţa
fermă a colectiviştilor de a-şi făuri o
viaţă nouă. Aşa se face că încă din
primii ani, munca a fost bine organi­
zată, producţia la ha. creştea continuu,
gospodăria se consolida, iar viaţa oa­
menilor devenea tot mai îmbelşugată.
In prezent, comuna este complet
colectivizată..Gospodăria dispune de un
fond de bază care se ridică Ia peste
600.000 lei, am construit un grajd pen-
Iru 50 capete vite mari, am înfiinţat
noi ramuri de producţie aducătoare de
mari venituri cum sînt zootehnia, gră­
dinăritul, pomicultura etc. Sectorul zo­
otehnic, de piidă, l-am creat abia în
anul 1959 prin cumpărarea a 4 vaci
de lapte. In anul 1960, numărul aces­
tora a crescut la 34 capete, iar în pre­
zent avem 52 vaci de lapte. Turma de
oi înfiinţată tot în ultimii ani numără
acum 500 de capele. Numai de la in-
ceputul acestui an şi pînă în prezent,
sectorul zootehnic ne-a adus un venit
de aproape 140.000 lei. Am înfiinţat de
asemenea pe 5 ha. o livadă de meri.
am consolidat sectorul viticol etc.
Toate aceslc realizări s-au răsfrînt
si asupra bunei stări a colectiviştilor.
Mulţi dintre ei şi-au construit case noi. meri din soiurile Ionathan şi Astrahan
Visurile devin realitate
M-am înscris printre primii în
gospodăria colectivă, împreună
cu soţia, in 1958 cind a luat
fiinţă. N-am avut decît cîteva
iugăre de pămînt. Am păşit însă
cu multă încredere pe calea
arătată de partid, fiind convinşi
că nu vom avea nimic de pier­
dut, ci din contră, de cîştigat.
La sfîrşitul primului an de
muncă în comun am fost retri­
buiţi cu zeci de saci de grîu,
porumb, orz, sute de kilograme
de varză, cartofi şi o mulţime
de bani. O parte din produse
le-am pus deoparte să ne ajun­
gă pentru anul următor, iar
altă parte am vindut-o şi-am
început să adunăm bani pentru
o casă.
In al doilea an, veniturile au
Tost şi mai mari. Atunci am
procurat o parte din materia­
lele necesare construcţiei casei.
Pentru cele 273 zile-muncă
Colectivistul Ion Milaciu, din Şarcl, a terminat de cur înd renovarea casei pe care o
vedeţi în fotografie. Totodată el şi-a mai construit o bucătărie de vară, şi-a cumpu.ai
aparat de radio şi aragaz ele
:ifcSA
au cumpărat aparate de radio, mobilă,
aragazuri, maşini electrice de spălat,
motociclete şi alte lucruri trebuincioase.
Pentru acest an, de pildă, valoarea unei
zile-muncă este planificat să ajungă
la aproape 40 de lei. Pînă în prezent
s-nu şi dat drept avans la ziua-muncă
cîte 6 lei, 3 kg. grîu, brînz.ă şi alte
produse. Familia colectivistului Ilie
Faur a primit numai ca avans peste
3.000 Ici. 1.548 kg. grîu, peste 50 kg.
briază etc. La fel ca el au primit şi co­
lectiviştii Ioan Oprinescu, Simion Ro­
tar etc.
Membrii gospodăriei noastre colecti­
ve au învăţat să nu se mulţumească
însă niciodată cu ceea ce au realizat.
Ei privesc lucrurile în perspectivă pen­
tru că vor ca gospodăria lor să se dez­
volte multilateral, să-şi făurească astfel
o viaţă din ce în ce mai îmbelşugată.
Pentru aceasta, ei au primit eu multă
însufleţire Raportul tovarăşului Gheor-
ghe Gheorghiu-Dej prezentat la plena­
ra G.C. al P.M.R. din 30 iunie— 1 iu­
lie a. c. Pe baza indicaţiilor cuprinse
în raport, adunarea generală a colecti­
viştilor a trecut ia revizuirea planului
de perspectivă al gospodăriei.
Analizîncfu-se fiecare secior în parte,
s-a ajuns Ia concluzia" că "suit creafe”
toate condiţiile pentru dezvoltarea tu­
turor ramurilor de producţie, pentru în­
fiinţarea unor noi sectoare aducătoare
de mari venituri. S-a hotărît, de pildă,
ca pînă în anul 1965, numărul vacilor
de lapte să ajungă la 150, livada cu
ESI
efectuate Împreună cu soţia
anul trecut în gospodăria co­
lectivă, am primit 1.600 kg.
porumb, 940 kg. grîu, 180 kg.
cartofi, legume, brînză, vin şi o
mulţime de bani. Cu ajutorul
lor am terminat construcţia ca­
sei, am cumpărat mobilă de
bucătărie, aparat de radio „A-
cord“...
Casa, rod al strădaniei depu­
se în G.A.C., este frumoasă şi
trainică, are două camere, o
cămară şi un balcon.
Acum avem alte planuri. Să
mobilăm casa ca la oraş, să ne
îmbrăcăm cît mai bine. Sintem
siguri că acest lucru va fi posi­
bil, deoarece ne-am dat seama
că muncind în gospodăria agri­
colă colectivă, cele mai Îndrăz­
neţe visuri pot deveni realitate.
ION BORZA
şef de echipă în brigada II-a
de la G.A.G. din Şard
DRUMUL SOCIALISM/! UJI
~r
Pentru obţi­
nerea unor ve­
nituri tot mai
mari, colectiviş­
tii clin Pricaz au
dezvoltat ală­
turi de celelal­
te ramuri de
producţie, şi
cultura pomi­
lor. Din valori-
ficarea fructe-
lor de pe '6
hectare ei au
obţinut i3.noo
lei.
In foto : As­
pect de la re­
coltarea prune
lor pentru masă
LLL
Roşu să crească de ia 5 Ia 24 ha., gră­
dina de legume să fie extinsă Ia 7 ha
şi să fie complet irigată; suprafaţa cul- tragere de inimă, membrii din
tivafă cu tutun să fie mărită considera­
bil, să sc înfiinţeze o fermă cu l'.OOO
de păsări, în special găini şi gîşfe ele.
Cu acest prilej, toţi colectiviştii şi-an
manifestat hoiărirea de a munci neobo­
sit pentru ca gospodăria noastră să
devină o unitate puternică, multilateral
dezvoltată, fiind convinşi că întărind
continuu gospodăria colectivă îşi fău­
resc un (rai tot mai fericit, mai îm­
belşugat.
ADELA THIESS
contabilă G. A. 0. „Ogor nou“
comuna Petreşti
De pe cele 28 ha. cultiva­
te cu roşii, colectiviştii clin
Miceşti au încasat pînă acum
circa 120.000 lei.
„ In foto : Echipa lui Gheor-
\ glie Danga pregătind un nou
| transport de pătlăgele roşii.
noua
Turdaşul, vechea aşezare de
pe malul Mureşului, este unul
din satele multe, care în anii
din urmă s-a trezit Ia o viaţă
nouă. Izvorul acestei vieţi noi
îi constituie gospodăria agrico­
lă colectivă înfiinţată aici cu
vreo 10 ani în urmă şi care în
prezent, prin hărnicia tuturor
colectiviştilor, a devenit milio­
nară.
Muncind în comun, cu mijloa­
ce mecanizate, bunăstarea a pă­
truns în casele tuturor colecti­
viştilor, valoarea unei zile-mun­
că ajungînd în unii ani, chiar
la aproape 70 de lei. Ca urma­
re, in satul nostru, 34 de co­
lectivişti şi-au construit case
noi. Nicolae Mihai, de pildă,
care n-a avut nici o bucată de
pămînt, a intrat în gospodărie
doar cu braţele. Munca lui con­
ştiincioasă a fost răsplătită.
Astăzi, Nicolae Mihai are casă
nouă, mobilă de cameră şi bu­
cătărie, aparat de radio, cei din
familia lui sînt bine îmbrăcaţi,
pe masă au tot ce le trebuie.
De o astfel de viaţă îmbelşu­
gată se bucură de cind muncesc
în colectivă şi Elisabeta VIşchi,
si Gruia Francisc Tocu, Petru
Importante venituri băneşti
din grădinărit
Gospodăria agricolă colectivă
din Lăpuşnic a luat fiinţă abia
la sfîrşitul anului 1058., Dar,
deşi ne putem considera o uni­
tate tînără, rezultatele obţinute
dc noi sînt tot atît de frumoa­
se ca şi cele obţinute de gos­
podăriile colective cu o activi­
tate mai îndelungată. Ele sc
datoresc faptului că membrii
gospodăriei noastre s-au orien­
tat bine în dezvoltarea ramu­
rilor de producţie, care aduc
cele mai importante venituri.
Una dintre aceste ramuri este
şi cultura legumelor. Alături
dc zootehnie şi cultura mare,
am dezvoltat an de an şi gră­
dina dc legume şi zarzavaturi,
amplasată pe un teren fertil
aproape dc Mureş. De la cîteva
hectare în primul an, suprafaţa
acesteia a crescut la 16 ha. în
anul trecut şi s-a dublat în
acest an. Sub îndrumarea agro­
nomilor, colectivistii-grădinari
s-au străduit să îmbunătăţească
zi dc zi metodele de cultură alo
legumelor, să folosească cît mai
judicios terenul pentru a scoa­
le într-un an două sau chiar
trei recolle. Luc.rînd cu multă
GE3
uA i case noi
Bogdan, Viorel Samoilescu şi
mulţi alţii.
Datorită noilor condiţii crea­
te prin munca in comun, în sa­
tul Turdaş a fost Introdusă în
ultimul timp şi lumina electri­
că. Oamenii au de acum posi­
bilitatea să citească la lumina
becului electric, să-şi cumpere
aparate de radio şi maşini elec­
trice de spălat. Pină in pre­
zent. de pildă, aproape 170 de
colectivişti deţin aparate de
radio, mai mult de Jumătate
din membrii gospodăriei au bi­
ciclete, iar alţii chiar motoci­
clete.
Colectiviştii noştri au învăţat
acum să trăiască bine. Şl au
din ce. Valoarea zilei-muncă
este an de an tot mai ridicată.
Anul acesta, spre exemplu, sau
dat deja două avansuri în bani,
însumînd cîte 7 lei pentru fie­
care zi-muncă, cite 3,800 kg.
grîu şi alte produse.
ALEXANDRU ACS
preşedintele G.A.G. „6 Martie"
comuna Turdaş
La M ifiin ţa re
şi acum
o In martie 1959 (atunci cînd
a luat fiinţă), gospodăria noas­
tră colectivă deţinea 142 capete
taurine din care 74 vaci de lapte.
^ După numai doi ani şi ju­
mătate de muncă in comun, colec­
tiviştii deţin ca proprietate obşteas­ t
că 265 capete taurine din care 128
vaci de lapte şi 110 viţele.
o In perioada care a trecut de
la înfiinţarea sa, gospodăria şi-a
creat o fermă de porcine care nu­
mără acum 305 capete din care
50 scroafe fătătoare şi 140 porci
puşi la îngrăşat, o turmă care nu­
mără 136 oi şl mioare şi o fermă
de 1.122 păsări.
• Veniturile realizate în anul
1960 din sectorid zootehnic însu­
mează 284.465 Iei, iar cele ce se
vor realiza anul acesta se ridică
la 607.610 Iei.
• Din creditele acordate de
către stat pentru procurări de ani­
male (51.000 lei), gospodăria a
cumpărat în acest an 20 vilele şi
juninci. precum şi 3 vaci dc lapte,
iar din fondurile proprii alic 0
vaci.
o Pentru hrana animalelor, co-
lectiviştii vor însiloza anul acesta
peste 2.000 tone nutreţuri.
Înv. IrO, A\ N s TRICATU
O•-Acf«o
brigada legumicolă, printre ca­
re Andronie Luncan, Zorica Co-
ciş, Elena Luncan şi alţii, au
reuşit ca de pe o suprafaţă dc
6 ha. să scoată trei recolte. Sa­
lata, spanacul şi ceapa 'vej.de
au tost prima recoltă, varza,
guliile şi conopida, a .doua, iar
ardeii şi vinetele, cea dc a treia
recoltă. Legumele variate şi de
calitate superioară .pe cairc Ic
obţinem, le valorificăm prin
U.R.C.C., fabrica de conserve
legumicole din Haţeg şi pe pia­
ţă. Ele ne-au adus pînă în pre­
zent un venit bănesc dc 240.000
lei. Pînă la sfîrşitul anului,
gospodăria agricolă colectivă
din Lăpuşnic va încasa numai
de la grădina de legume peste
700.000 lei.
Din practica celor 3 ani ne-am
convins că grădinăritul este o
sursă importantă de venituri.
De aceea, în anul viitor vom
extinde grădina la 40 ha., din
care 20 ha. le vom iriga. De
asemenea, vom construi o seră
pe o suprafaţă de 500 m.p. în
care vom produce roşii, ardei
si castraveii.
LIJCREŢIA COSTA
preşedinta G.A.C. Lăpuşnic
Trăiesc mai bine
Veniturile nnari -obţinute in 1900
de la gospodăria colectivă pentru
zilcle-muncă prestate, printre care
2.009 kg. grîu şl porumb, 1.400 kg.
cartofi, 6 kg. lină, 18 kg. brînză etc..
împreună cu cei 9.600 lei, au consti­
tuit un îndemn ca şi anul acesta să
lucrez la fel dc bine. Vreau să mo­
bilez interiorul casei pe care am con-
strult-o în anii de cînd m-am în­
scris în colectivă şi să-mi completez
costumele de haine pe care le am.
Voi avea posibilitatea pentru că
anul acesta, lucrînd la cultura marc,
la grădină şi mai ales la ridicarea
magaziei de cereale, cu o capacitate
de 32 vagoane, am realizat singur
aproape 200 zile-muncă. Pentru aces­
tea, numai ca avans de 40 la sută
am primit aproape 800 kg. grîu.
Importante venituri tni-au fost re­
partizate la ZÎ-muncă şi în bani. Am
primit pînă acum 1.500 lei. La în­
ceputul lunii septembrie, sper să pri­
mesc încă 3.000 lei.
MARIAN SIRBU
colectivist la G A.G. din Miceşti
Sporeşte continuu avufîa obştească
¦o—•/—u—>/—'!—<r
c. Doar 26 de familii din satul
Rapolt, cu mai puţin de 60
' ţia obştească contribuim la 1
l 4
[ ha. teren, se hotăriseră in anul ţiilor gospodăreşti şi a auto­
t 1954 să pornească pe calea
l cea nouă deschisă ţărănimii
ct muncitoare de către partid —
l calea gospodăriei agricole co­
lective. Fondul de bază al gos­
l 4
l podăriei se ridica atunci la
c numai 98.000 Ici. El consta din
l valoarea clădirii sediului, ci-
torva unelte de muncă şi a
t citorva animale. Deşi eram
L puţin 2.500.000 lei.
Ç numai, o mină de oameni, am
reuşit totuşi ca an de an să
t mărim avuţia obştească. La lei.
L primul bilanţ ea ajunsese să
r însumeze peste 150.000 lei,
L apoi 250.000, 370.000 lei etc.
e
Din 1958, cind rezultatele bune
t obţinute de colectivişti i-a de­
i
t terminat pe toţi ceilalţi ţărani
ct muncitori din sat să se
i scrie şi ei în marea familie,
t la fondul de bază s-au putut
L
l adăuga sume şi mai mari
C bani. Numai in anul tre­
t cut, bunăoară, din vînzarea
produselor animale s-au rea­
Lft
t lizat 152.284 lei, de la gră­
dină alţi 130.000 lei, iar de la
livadă peste 60.000 lei, Aceas­
ta ne-a dat posibilitate să
construim un grajd pentru
100 vite mari, două pătule, să
amenajăm o magazie pentru
nras«r!Wi^g:l. ^ yj»,rv»riww^
J 2 u î9 9
A .venit Ha',noi fin salt .prin uiaiam- ide .numai tl itltli ififri, a ajuns la pes- l
fnrie '59.
Eram incuiioştinţaji că va sosi.
Nimeni insă iiu-şi închipuia că va
i: atît .de linăr. S-a pus imediat pe
treabă. împreună cu preşedintele
gospodăriei colective şi ou briga­
dierul zootehnic a mers la ferma de
vaci, la oi şi la
perei. S-a interesul
îndeaproape de !fer­
me, de programul
•existent la sectorul
zootehnic, •dc pro­
ducţiile lobijinule.
— Vacile dau lap­
te prea puţin, în­
cărcătura de ovine
la sula de hectare
este mică, iar pă­
sări nu aveţi, a spus
el atunci. Cînd a
fost convocată adu­
narea generală, zo­
otehnistul a vorbit
colectiviştilor.
Ne-a impresionat
mult povestindu-ne
despre felul cum
este organizată
munca în colhozurile din Uniunea
Sovietică, ’ despre rezultatele uimi­
toare obţinute de zootehniştii sovie­
tici. Am aflat atunci că terminase în
1957 Institutul de Zootehnie din
Ilarcov. Oamenii l-au ascultat cu
atenţie. Au urmat discuţii aprige,
deoarece propusese să reformăm 18.
clin cele 55 vaci de lapte ,pe care le
aveam. Argumentînd ştiinţific moti­
vele pentru care era necesar a se
face selecţia, ne-a convins pină la
urmă pe toii de necesitatea scoaterii
din efectiv a celor 18 vaci cu pro­
ducţii scăzute de lapte. Sub supra­
vegherea lui, la grajd s-a fixat un
program în care erau prevăzute ore
de muls, adăpare, furajare, scoate­
rea la aer liber, precum şi raţiile de
hrană care trebuiau administrate în
hrana animalelor.
Rezultatele s-au văzut la sfîrşitul
anului trecut, cînd producţia de lap­
te, care înainte de sosirea lui era
Creşterea păsărilor —
o activitate rentabilă
Cu 3-4 ani in urmă, creşterea păsări­
lor era socotită şl de colectiviştii noş­
tri cn o ocupaţie bună doar pentru
gospodine, acasă la ele, dar nu şi la
gospodăria colectivă.
îndrumaţi de către organizaţia de
partid, am explicat însă colectiviştilor
că şi în gospodăria colectivă o fermă
de păsări ar aduce mari venituri, fapt
care ne-ar permite să împărţim mem­
brilor gospodăriei la ziua-muncă tot
mai mulţi bani. Comuniştii, la rîndul
lor, folosind exemple concrete privind
realizarea de venituri de la fermele de
păsări din alte gospodării colective, au
demonstrat oamenilor cît de rentabilă
este şi aceasiă ramură de produejie.
Primii paşi i-am făcut în acea­
stă direcţie în anul 1959. Atunci
am crescut mai puţine păsări. Totuşi
ele ne-au adus venituri care au con­
stituit pentru toţi un argument convin?
găior că această ramură trebuie dez­
voltată continuu.
De aceea am ridicat adăposturile ne­
cesare pentru cel puţin 2.000 de păsări.
Incepînd din anul 1960 am sporit consi­
derabil numărul lor. Şi eforturile noas­
tre n-au fost zadarnice. In anul trecut
gospodăria a obţinut prin vînzarea
ouălor realizalc dc la cele 342 de găini
ouătoare şi a puilor neselecţionaţi pen­
tru producţie, venituri de peste 55.000
lei. La sfîrşitul anului, făcînd calculul
valorii zilclor-mmvă prestate de cele
două îngrijitoare dc la fermă şi a ce­
lorlalte cheltuieli pe care le-am avut
cereale, să cumpărăm un auto­
camion etc. Valoarea construc­
camionului, proprietate ob­
ştească a colectiviştilor, a ri­
dicat fondul de bază. la 676.000
lei. Şi, pină la sfirşitul aces­
tui an. avînd in vedere căi vor
mai fi date in folosinţă noi
construcţii sau că se vor mai
realiza alte venituri însemna­
te din toate sectoarele de ac­
tivitate, valoarea fondului de
bază se va ridica la 1.052.000
hmoitam
în­
de
Nr. 2082
iTTCJ^yj^w«»i^»mnjra8BW'l
fii l \
ile :2ăimi II. !pe ,cap de wacă furajată. )
Creşteri însemnate s-au înregistrat
la producţiile de 'lină, lapte de oaie.
!precum şi Ha efectivul de .animale.
Vacile şi jimiucile monlale. care
in .prezent .numără !lîlfi capele, .au
fort împărţite pe grupe iar progra­
mul rle grajd se
irespectâ cu stricte­
ţe. Anul acesta, la
propunerea zooteh- ?
nistului, a fost or­
ganizată o tabără
dc vară pcnlrn va­
cile mulgătoare. In ,
raţiile animalelor
s-au introdus im­
portante cantităţi
dc lurajc suc.iilcn- v
Ic, linuri de călită- <
le ele.
Mereu iu mijlocul
•olcctiviştilor tova­
răşul Tcodorescu
s-a interesat iudeu- 1
proape de toate '
problemele legate }
de întărirea şi dez- j
voltarea sectoru- ?
lui zootehnic. Sfaturile lui, îndru- \
mările tehnice pe care le dă colec- t
tivlştilor, sînt primite întotdeauna
cu bucurie de membrii gospodăriei i
noastre. Astăzi gospodăria deţine 450 -
de gîşte, cumpărate din iniţiativa
Iul, numărul bovinelor a crescut la
3-10 capete, iar cel al ovinelor la
780 capete.
Abia acum, cînd lunar încasăm x
numai de la vînzarea laptelui şi a S
cărnii circa 25.000 lei, iar veniturile
realizate din sectorul zootehnic, pî- S
nă la I septembrie, depăşesc suma ţ
de 310.000 Iei, ne dăm seama de {
sprijinul preţios pe care ni !-a »cor- ?
dat în organizarea şi extinderea fer- ^
mei de animale, zootehnistul nostru. }
tovarăşul Anton Teodorescu. f
ION S T IR C l
locţiitor al secretarului orga- r
nizaţiei de bază din G. A. G. /
Pricaz i
is y w —ţ
cu ferma de păsări, a rezultat un cîş-
tig net de aproape 28.000 lei.
Iată ce nc-a determinat ca la întoc­
mirea pianului de producţie pentru acest
an să prevedem ca în 1961 să sporim
ferma- la cel puţin 2.000 de păsări. In
acest scop am procurat de la G.A.Ş,
din Mintia şi de la alte gospodării de
stat din regiune pui pe care i-am cres­
cut Îs ferma noastră. Acum, deţinem
aproape 1.300 de găini şi peste 601
pui. Acestea cu cheltuieli mici (sc fo­
losesc în hrana păsărilor gozurî, spăr­
turi de boabe, masă verde etc.), ne-au
şi adus pînă acum aproape 50.000 lei.
Pînă ia sfîrşitul anului, venilurile noas­
tre de la ferma de păsări se vor ridica
la circa 110.000 lei. Bazaţi pe rezulla­
tele bune obţinute. Ia începutul anului
cînd ne-am întocmit planul de perspec­
tivă privind dezvoltarea gospodăriei,
am prevăzut să sporim în următorii ani
numărul păsărilor la 4.000 bucăţi. S tu ­
diind însă Raportul tovarăşului Glieor-
glie Gheorghiu-Dej prezentat la plena­
ra G.G. al P.M.R. din 30 iunie—1 iu­
lie a.c-, care prinlre altele subliniază
necesitatea dezvoltării acestei ramuri dc
producţie în G.A.S. şi G.A.G., am-ajuns
Ia concluzia că prevederile noastre nu
sînt îndeajuns dc reale. De aceea, cu
prilejul revizuirii planului de perspec­
tivă am stabilit ca pînă în anul 1965
să dezvoltăm în aşa fel ferma dc păsări
îneît aecasta să numere atunci cel pu­
ţin 6.000 dc păsări.
DANIEL HANEŞ
preşedintele G. A. G. din Sebeş
Convinşi că dczvoltind avu­ 4
1
continua întărire a gospodă­ 1
riei noastre colective, la ridi­
carea nivelului de trai al co­ 4
lectiviştilor, sintem hotâriţi ca 4
In viitorii ciţiva ani. aşa cum T4J
de fapt am stabilit in planul
dc dezvoltare in perspectivă al 4
gospodăriei, să ridicam valoa­ 4
rea fondului de bază la cel 4
4
4
4
4
IOAN ROMAN 4
vicepreşedintele G VG.
din Rapolt 4
4
4
jondu
4
4
4
4
1052000 4