Page 15 - 1961-09

Nr. 2082
L U P T A PEN TR U ECONOMII —
PR EO C U PA R EA FIECĂ RU I ©M
'Anul trecut la E.M. Barza
s-au înregistrat însemnate pier­
d u la preţul de cost al
producţiei. Aceasta din cauză
că la îiecare articol de calcu­
la ţie al preţului de cost au
existat depăşiri. Faptul se
¦explică printr-o seamă de cau­
ze obiective (nerealizarea pla­
nului de producţie, lipsă de per­
sonal etc.), dar şi prin unele
deficienţe interne (neurmărirea
operativă a consumurilor de ma­
teriale, a preţului de cost în
general).
Comitetul de partid de la ex­
ploatare a analizat cu mult
simţ de răspundere, Încă de la
începutul anului în curs, cau­
zele care au dus la nerealiza­
rea preţului de cost in anul
1960. Au fost scoase la iveală
multe deficienţe, s-au făcut o
seamă de propuneri valoroase.
Şi pe baza lor, comitetul a luat
măsuri hotărâte. Astfel, a fost
reorganizată comisia pentru des­
coperirea şi valorificarea rezer­
velor interne. Responsabil al
acestei comisii a fost numit
unul dintre cei mai buni ingi­
neri de la exploatare, comu­
nistul Aurel Lăpuşcă. Comisia
şi-a stabilit un plan concret de
acţiune şi lunar a informat co­
mitetul de partid asupra activi­
tăţii depuse.
Tot atunci s-a stabilit să se
organizeze analize decadale,
operative, în care să se rapor­
teze situaţia realizării preţului
de cost şi bineînţeles să se ia
măsuri acolo unde se constată
nereguli. S-a hotărît, de aseme­
nea, ca zilnic să se ţină evi
denţa preţului de cost la toate
elementele la nivel de secţii şi
numai la elementele de bază la
nivelul sectoarelor. Secretarii
organizaţiilor de partid au pri­
mit sarcina ca zilnic, împreună
cu şeful sectorului respectiv, să
analizeze preţul de cost.
Măsurile luate de comitetul
Creşte productivitatea
muncii
Unul dintre obiectivele de
bază ale. întrecerii care se des-
iă'ronră-'in cadrul loturilor şan­
tierului de locuinţe de la Hu­
nedoara este şi creşterea conti­
nuă a productivităţii muncii.
Extinzînd marea şi mica me-
canizars la toate punctele de
lucru, folosirea pe scară largă
a macaralelor B.K.S.M., S.K.-4
şi Pionier, a maşinilor de săpat,
a lopeţilor mecanice şi a ma­
şinilor de tăiat ţevi pentru lu­
crările de instalaţii termice şi
sanitare, colectivul de muncă al
şantierului a izbutit să sporeas­
că productivitatea muncii în
cele 8 luni ale acestui an, cu
n la sută.
In fruntea întrecerii socialis­
te pentru obţinerea unei înalte
productivităţi a muncii s-au si­
tuat. brigăzile conduse de tova­
răşii Vasile Carlaonţ, Ştefan
Roşianu si Vasile Dan.
VASILE COTLEŢ
inginer
m PM G M M UL DE
— Uf
= Hi
6 SEPTEMBRIE 1961
Programul I : 6,10 Muzică popu­
lara romineasci ; 7,30 Statul, medieu-
>lui ; Prevenirea îmbolnăvirilor la în-
icpul dc un şcolar; 8,00 Din presa
dc astăzi; 10,08 Teatru la microfon:
„Ecalerina Teodoroiu“ de Nicolae
Tău tu ; 13,05 Răsfoind albumul cu
operete; 15,10 Din cele mai bune
programe muzicale alcătuite de as­
cultători ; 16,15 Vorbeşte Moscova I ;
18,CO Jurnal de întrecere; 19,30
„Sâplâmîna muzicii oulgare“ ; 29,20
Noapte bună, copii: „Mi-a povestit
riul“, de N. Râdnlescu; 21,15 Muzică
de dans; 22,-15 Cînlă orchestra Man-
tevani.
Programul II : 12,15 Jocuri popu­
lare romiueşti; 13,30 Radioreportaj:
S ja e c ia & o v e '
• EiHEMBTBBBBFlSE
6 SEPTEMBRIE 1961
DEVA: Alba-Regia ; In Uniş-
iea serii; PETROŞANI: Revis­
ta visurilor : Libelula ; SIME­
NI A: Oameni şi. stinci; FUAU:
întîlnire in întuneric; LONEA:
Ursul alb : TEIUŞ : Adio ccJTi
lărie; ZLATNA : De la Ape-
nini la Anzi; HAŢEG: O fe­
reastră deschisă spre cer: ALBA
IULI A : Vikingii ; Azi pentru
ultima rară: ORĂŞTIE: Ba­
talionul negru ; SEBEŞ : Oa­
meni cu aripi: APOLDUI, DE
SUS: Casa de pe două străzi.
LA E. M. BARZA
de partid au Început apoi să
fie traduse In viaţă. Organiza­
ţiile de partid, împreună cu
conducerile tehnice ale sectoa­
relor, au pus în centrul activi­
tăţii lor (pe lingă preocuparea
pentru calitate), reducerea pre­
ţului de cost.
S-au luat şi unele măsuri teh­
nice şi organizatorice la nivel
de secţii şi sectoare. L'a secţia
Valea Morii, de pildă, a fost al­
cătuit, din iniţiativa organiza­
ţiilor de partid, un colectiv care
a studiat posibilităţile reducerii
posturilor neproductive. Şi stu­
diul a fost rodnic. Acum, la
sectorul „Iile Pintilie“ se pres­
tează cu 10 la sută mai puţine
posturi neproductive.
Tot 1a. această secţie, la pro­
punerea unor maiştri şi ingineri
comunişti, s-a început să se
susţină rostogoalele cu piatră
în locul lemnului. Deocamdată
s-a făcut acest lucru Ia 3 locuri
de muncă. Se preconizează însă
extinderea metodei, deoarece In
acest fel se reduce mult con­
sumul de lemn de mină.
La secţia Musariu s-a luat
măsura ca armăturile şi banda­
jele din lemn să se confecţio­
neze la suprafaţă, pentru a se
evita pierderea de material. De
asemenea, s-a luat măsura să
se premieze echipele care rea­
lizează economii de exploziv şl
să fie penalizate cele care de­
Pe urmele
materialelor publicate
Măsuri eficace
Intr-o scrisoare adresală ziarului,
un grup de muncitori din Vulcan ne
arată că la magazinul nr. 22 trico­
taje, a cărui gestionară este Ana
Podor, continuă să se servească după activul său şi alte abateri de la dis­
pr eferinţe. Scrisoarea respectivă a fost ciplina comercială, a fost scoasă din
publicată in ziarul nostru nr. 2007 din
17 august 1961.
In urma apariţiei scrisorii, condu­
cerea O.0.L. Produse Industriale Pe­
troşani răspunde ziarului că după o
„Toiul pentru om şi cerinfele lui'
In ziarul nostru 2055 din 3 august
1961 a fost publicat- raidul intitulat
„Totul pentru om şi cerinţele lui“. In
raid se sublinia că în regiunea noas­
tră, pe lîngă localităţile unde aprovi­
zionarea cu legume, zarzavaturi şi
fructe, în special, este bine pusă la
punct, în unele centre muncitoreşti
ca Zlafna, Haneş. Stănija, Săcărîmb-
Certej, problema aprovizionării cu
aceste produse încă nu este rezol­
vată.
In răspunsul trimis redacţiei, con­
ducerea Uniunii regionale a coopera­
tivelor de consum din Deva ne lace
cunoscut că cele sesizate în material
au fosl analizate de sectorul valori­
ficări şi de către unităţile O.A.D.L.F.
,,Şi parcul aparfine de !. G. O . “
Despre slaba gospodărire a parcu­
lui din Gurabarza s-a scris o notă
în ziarul nostru nr. 2038 din 14
Şcoala nouă; 11,30 Muzică uşoara
romînească; 15,30 Muzică populară
romînească; 16,15 Program de lie­
duri ; 16,50 Gurs de limba ru să ;
18,05 Avancronică la Concursul şi
Festivalul internaţional „Gcorge Enes-
cu" - - 1961“ ; 19,30 Patria în ver­
surile poeţilor noştri contemporani;
20.30 In pas cu ştiin ţa: Afotoarelc
cu reacţie şi utilizările lor — de con­
ferenţiar universitar, inginer Ion
Pascaru; 21,50 Emisiune culturală ;-
22.30 Piese simfonice.
Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7,00;
10,00; 13,00; 15,00; 17.00; 19,00;
20.00 ; 22,00 ; 23,52 (programul 1) ;
12,00; N,00; 16,00; 18,00; 21,00;
23.00 (programul II).
ŞCOALA PROFESIONALĂ DE MECANICI
AGRICOLI ALBA IULIA
A N U NŢ Â:
E x a a n c n u l d e a i i amîi! e r e g ie n iiru
a n u l 1« care s-a comunicat că începe
la dafa de 5 septembrie 1961, se am in ă
p cvttii'u o d a ta ce se va c o m u ­
n ic a u lte rio r*
In fo rm a ţii su p lim entare sa i o ! oV ?ns la sacre-
f a r ic iu l * c o iii ffe 'e fo n 39».
păşesc consumul specific nor­
mat.
Metodele acestea se practică
şl la secţia Valea Morii şi Încă
cu bune rezultate. De unde
anul trecut consumurile speci­
fice nu se cunoşteau decit la
sfirşit de lună şi atunci doar
la nivel de secţie, acum se cu­
nosc zilnic, la fiecare echipă.
'Aşa se ştie, de pildă, că echi­
pele conduse de minerii Avram
Bisa şi Ioan Stanciu au econo­
misit în luna trecută clte 3-4
kg. exploziv fiecare. Faptul a
fost folosit de organizaţiile de
partid in agitaţia vizuală. La
cele mai frecvente locuri pot
fi văzute lozinci ca de pildă :
„Tovarăşi 1 Brigada condusă de
comunistul Iosif Oprişa a eco­
nomisit In luna iulie 25 kg. de
exploziv. Urmaţi-i exemplul 1“.
Toate aceste măsuri, cit şi al­
tele, au dus la obţinerea unor
realizări frumoase. Astfel, de la
începutul anului şi pînă acum
au fost obţinute aproape ?¦ mi­
lioane lei economii. Din aces­
tea, secţia Valea Morii a reali­
zat 937.000 lei. iar secţia Mu­
sariu — peste 880.000 lei. Demn
de remarcat este faptul că cele
mai multe economii au fost ob­
ţinute pe seama reducerii con
sumurilor specifice de materia­
le şi energie şi pe seama re­
ducerii cheltuielillor de întreţi­
nere a utilajelor.
Ingf. N. ANDRONACllT
şedinţă cu întregul colectiv a! maga­
zinului, gestionara respectivă a losl
sancţionată cu mustrare, iar vînză-
toarea Elisabeta Secula, care avea la
muncă. Odată cu luarea acestor mă­
suri, s-a simţit o îmbunătăţire cali­
tativă privind deservirea cumpără­
torilor.
Hunedoara, U.I.G.G. Hia şi U.R.G.G.
Alba, stabilindu-se măsuri corespun­
zătoare pentru remedierea neajunsu­
rilor semnalate. Astfel, s-a trecut la
completarea sortimentului dc legume
şi fructe, precum şi aprovizionarea
la timp a unor magazine îndepărtate.
De asemenea, în unele centre mun­
citoreşti ca Haneş şi Almaş s-au des­
chis unităţi proprii care asigură în
acelaşi timp desfacerea produselor la
Valea Dosului şi gura minei ,,23 Au­
gust".
Problema aprovizionării cu legume
a contrelor muncitoreşti îndepărtale,
constituie şi pe viitor o preocupare
dc seamă a conducerii U.R.GG. re­
giune.
iulie a.c. Gonstatînd că cele scrisa
corespund realităţii, conducerea între­
prinderii de gospodărire orăşenească
din Brad ne răspunde că în cursul
lunii august s-au montat 4 leagăne
şi 3 balansoare în parcul copiilor. In
ce priveşte curăţenia parcului, ea se
va face în mod regulat
0. C. L. PRODUSE
INDUSTRIALE DEVA
aduce ia cunoştinţa
publicului consumator
că este bine aprovi­
zionat cu fot felul de
U N IFO R M E
ŞCOLARE.
§ Vinzarea ace stora
I se fa c e şi cu
PLATA ÎN 'RATE.
l!lllll!llllllllllllllllllllll!l!IUIIIII«ffl^
M irm fh s trţsim j*A m .m
C am p io n atu l reg io n al de fo tb al campioană a regiunii Hu­
C A T E G O R IA 1
M inerul Deva — M inerul
G he lar 3— 0 (1—0)
Deşi sub aspectul scorului me­
ciul pare să fi fost destul de
disputat, el nu a satis­
făcut pe spectatorii care au
umplut tribuna stadionului. Me­
ciul a lăsat de dorit sub toate
aspectele. Cele două echipe
au jucat fără nerv, au abun­
dat în greşeli tehnice şi de exe­
cuţie. Minerul Deva a manifes­
tat o superioritate teritorială şi,
avînd o linie de atac mai bună,
a şutat la poartă şi a înscris
de 3 ori prin Costăchescu,
(min. 29), Enderle (min. 56 şi
83). Oaspeţii au fost lipsiţi de
combativitate şi deşi au avut
unele scurte perioade de domi-
rîare, nu au tras la poartă.
Spre sfirşitul jocului gazdele,
mai ales în apărare, au mani­
festat nesiguranţă. De remarcat
că din min. 46 Magheţ a pără­
sit terenul acuzind o acciden­
tare, gazdele jucind doar cu 10
oameni, deoarece înlocuiseră în
min. 25 pe Buciuceanu din pos­
tul de extremă (! ?) cu Gozner.
A arbitrat satisfăcător N.
Lazăr (Petroşani). Arbitrul nu
a aplicat întocmai noile com-
oletări ale regulamentului de
joc.
Sebeşul Sebeş — A.S.T.A.
A lb a 3 - 0 (3 — 0)
In faţa unui număr record dc
spectatori, peste 1500, s-a dis­
C A T E C O I t I A ,4 L A F O T B A L
Jiul Petroşani — Ştiinţa
Cluj 1-1 (1-0)
După vidoria dc la Arad, suporterii
ediipei Jiul PetTQşaţir~şi-au pus şi mai
tjla.ri speranţe în echipa lor favorită,
' Joşi ca întîlnea duminică o formaţie
destul dc puternică, Ştiinţa Sluj.
tiL CM li
După 90 de minute de joc, specta­
torii au părăsit stadionul satisfăcuţi de
nivelul tehnic al întîlnirii, dc caracterul versă. De fapt, in prima repriză înain­ 9. Ştiinţa Giuj
palpitant al fiecărei acţiuni create la
ambele porţi şi chiar de rezultat, cu
toate că Jiul a cedat un punct studen­
ţilor după ce 71 dc minute conducea cu
1-0. Aceasta, deoarece, ambele echipe
au contribuit în egală măsură la rea­
lizarea unei partide de calitate, scorul
de l-l fiind just.
Ambele echipe ar fi putut însă dc
multe ori să modifice rezultatul dacă
înaintările nu ar fi ratat în ultimă in­
stanţă şi mai cu seamă dacă cei doi
portari nu ar fi avut o comportare me­
ritorie.
Intîlnirca începe din primul minut
intr-un ritm vioi. Studenţii pun min­
gea în joc de la centru şi beneficiază
chiar din primul minut de o lovitură
de colţ. Echipa locală răspunde stu­
denţilor printr-un atac în care Matcon
a fost pe punctul de a înscrie. Numai
7 minute au trecut de joc şi tabela de
marcaj arăta 1-0 pentru Jiul, în acla­
maţiile numărului record de spectatori
(8.000). Gabor trimite o pasă precisă
la Giurdărescu care de ia 15 m. şu-
tcază printr-un culoar în colţul de jos
al porţii. Intervenţia lui Moguţ este
inutilă. Glujenii, hotărîţi să egaleze,
pornesc ia atac, dar apărarea gazdelor
respinge in atac al Jiului, Sa bor îl des­
chide pe Mateon, acesta şutează pu­
ternic dar... puţin pe lîngă bară.
In min. 10 localnicii trec prin mari
emoţii. Ivansuc şufează precis şl numai
o intervenţie de ultim moment a Iui
Grîsnic, care cu greu boxează mingea,
A ctivitatea cu ltu rală în sprijinul
c a m p a n ie i a g r ic o le «ie to a m n ă
§ (Urmare din pag. l-a).
timp a campaniei agricole 'de
toamnă“, „Despre selecţionarea
şi tratarea seminţelor“, „Pregă­
tirea terenului pentru însămîn-
ţări“ etc. Colectivele de confe­
renţiari ale căminelor culturale
vor lua măsuri ca aceste confe­
rinţe să fie expuse la timp şi
de către specialiştii din agricul­
tură.
Bibliotecile raionale şi cele
comunale vor trece de îndată la
întocmirea de planuri de lectu­
ră pentru cercurile de citit şi
organizarea manifestărilor cu
cartea la locul de muncă, ţinind
seama ca acestea să cuprindă
broşurile ce popularizează me­
todele agrotehnice recomandate
de specialişti pentru lucrările
agricole de toamnă.
O muncă politică susţinută va
trebui organizată cu ajutorul
fii mul ui. Directorii de cămine
nultura’e, vor solicita I. C. R. S.
jurnale agricole şi filme docu­
M q p W C W W fW ^
nedoara şi Voinţa Tg. Jiu,
putat această întîlnire care .a scris de acelaşi Anton, printr-
satisfăcut din plin întreg publi­
cul. Localnicii încep bine şi un şut puternic în colţul din
timp de 20 de minute asaltează
poarta oaspeţilor. Primul gol dreapta al porţii.
este marcat în min. 21 cinci la
o învălmăşeală, Răureann reia Am remarcat comportarea fru­
plasat. Sebeşul prinde aripi şi
numai după 3 minute ITuzum moasă a lui Mercea, Anton,
reia excelent cu capul o cen­
trare a lui Constantinescu. In Creţu, Murzacu şi Acatrinei,
min. 43 Barbu stabileşte scorul
final, scăpînd singur de la cen­ (Dinamo) şi Mălai, Oltan, Con-
trul terenului.
standu de la Minerul. Raport
In repriza secundă gazdele
slăbesc alura jocului şi A.S.T.A. de cornere 10-4 pentru Dinamo.
Alba domină o bună parte din.
timp nereuşind să treacă însă Arbitrul Pavel Liviu din Deva
de linia de fund a Sebeşului,
bine străjuită de O'lteanu, Rai- a condus jocul cu scăpări.
ca si Lucaci.
M. SUSAN
Arbitrul Lovasz, care a con­
dus bine această întîlnire. ne-a !•-. i- ¦» corespondent
declarai : „Felicit ambele echipe
la capitolul disciplină. Scorul Celelalte rezultate
reflectă just realitatea de pe
teren". Minerul Aninoasa — Metalurgistul
Gugîr 2-1 (2-1).
dorin laoaru
corespondent ©.FIR. Teiuş — Paringul Lonea 2-2
Dinam o Barza — M in e ru l (0-0).
Minerul Vulcan — Victoria Gălan
P e tr ila 2— 0 (1 — 0)
i-1 (1-0).
Partida s-a caracterizat prin­ <3. F. R. Simcria — Dacia Orîiştie
tr-un joc viu disputat, la care
au contribuit ambele echipe. 0-1 (0-0).
Deşi fazele au fost multe la CLASAMENTUL
poarta lui Mălai (Petrila) care,
a apărat foarte bine, dinamo- 1. Minerul Deva 2 2 0 0 6:0 4
viştii nu deschid scorul decit
în min. 40 prin Anton, după un 2. Sebeşul Sebeş 2 2 0 0 8:2 4
schimb de mingi cu Creţu şi
Murzacu. Al doilea gol este în­ 3. Dinamo Barza 2 11 0 2:0 3
4. Paringul Lonea 2 1 1 0 4:2 3
5. Metalurgistul €11 gir 2 1 0 1 4:2 2
6. Minerul lihelar 2 1 0 I 7:5 2
7. Minerul Vulcan 2 0 2 0 2:2 2
8. .Minerul Aninoasa 2 1 0 1 2:3 2
9. Dacia Orăştie 2 1 0 I 1:3 2
10-11. Minerul Pelrila 2 0 1 1 1:3 1
10-11. Victoria Gălan 2 0 1 1 1:3 1
12. G.F.R. Teiuş 2 0 I 1 4:9 I
13. A.S.T.A. Alba 2 0 11 0:3 1
14. -G.F.R. Simeria 2 0 0 2 2:6 0
ETAPA VIITOARE
A.S.T.A. Alba — G.F.R. Simeria; Mi­
nerul Petrila —• Sebeşul Sebeş; Victo­
ria Gălan — Dinamo Barza; Minerul
Ghelar — Minerul VuFan; Paringul
Lonea — Minerul Deva; Metalurgistul
Gugir — G.F.R. Teiuş; Dacia Orăştie
— Minerul Aninoasa.
Dinamo Piteşti 4.0; Petrolul Mine-
rul 3-1.
CLASAMENTUL
1. Progresul 3 3 0 0 9: 1 6
2. Petrolul 3 3 0 0 13: 4 6
3. Dinamo Buc. 3 3 0 0 7: 4 6
4. Ştiinţa I inuşoara 3 2 t 0 2: 0 5
scapă echipa de un gol. Asemenea faze 5. Steagul roşu 3 2 0 1 8: 5 4
au loc de ambele părţi. fi. Jiul Petroşani 3 1 r 1 3: 4 3
La reluare studenţii, hotărîţi să ega- . - 7. Metalul Tîrgovişte 3 1 1 1 4: 7 3
leze, sînt mai periculoşi la poarta ad­ 8. Rapid Bucureşti 3 1 0 2 4: 3 2
3 0 2 l 4: 6 2
tarea studenţilor a fost foaric bună, 10. Minerul Lupeni 3 1 0 2 3: 6 2
susţinută cu mingi de mijlocaşii Petre 11. Dinamo Bacău 3 0 2 t 1: 2 2
Emil şi Popescu. înlocuirea lui Po- 12. C.C.A. 3 0 1 2 4: 9 1
pcscu (accidentat în min. 46) cu Mun- 13. Dinamo Piteşti 3 0 0 3 3:10 0
teanu nu scade însă cu nimic din va­ 14. U.T.A. 3 0 0 3 1: 5 0
loarea liniei dc mijloc a oaspeţilor. Dc ETAPA VIITOARE
fapt, Grîsnic trece prin cîteva emoţii
tocmai datorită celor doi mijlocaşi stu­ Iiapid — Steagul roşu; Dina
denţi care încearcă poarta de Ia dis­ mo Bacău — Progresul; Minerul
tanţă. — Ştiinţa Timişoara; U.T.A.—
Dinamo Bucureşti; — C.C.A. —
In min. 71 Ivansuc execută impe­ Jiul; Dinamo Piteşti — Metalul
cabil o lovitură de corner. Mingea, cu Tîrgovişte; Ştiinţa Cluj — Pe­
o traiectorie curioasă (şutată cu efect), trolul.
trece în boită peste Grîsnic ieşit prea
mult din poartă şi Petre Emil venit
din urmă reia cu capul în plasă: 1-1.
E de mirare cum echipa gazdă'-a găsit O echipă de handbal,
în acest minut resursele tehnice şi mo­
rale necesare pentru a ataca continuu în plină afirm are
poarta oaspeţilor.
In min. 74. Giurdărescu reia cu ca­ Cine a asistat la întrecerile dc hand­
pul de la 4 m. spre poartă, dar Gîm- bal în 7 organizate nu cu mult timp
pcanu respinge de pe linia porţii. Gu in urmă la Deva, a remarcat o echipă
toate eforturile depuse, jucătorii de la cu calităţi deosebite. Este vorba de
Jiul nu au mai putut modifica scorul echipa de handbal masculin a coopera­
tivei meşteşugăreşti „Unirea" din Sebeş.
La fluierul arbitrului Alexandru Pirvu După cum se ştie, această echipă a cîş*
(Bucureşti) au fost aliniate următoa­ tigat detaşat „Gupa Eliberării“.
rele form aţii:
Pentru a fi cunoscută mai bine de
ŞTIINŢA GLUJ : Moguţ — Kromcly, către iubitorii de handbal din regiunea
Mureşan. Gîtnpeanu — Pcire Emil, Po­ noastră, am tăcut o vizită la colectivul
pescu (Munteanu min. 46) — Ivansuc. sportiv „Unirea“ din Sebeş.
Marcu, Gane, Suciu, Moldovan.
Antrenorul, tov. prof. Florin Fleşeru,
JlUL PETROŞANI : Grîsnic — Romo- el însuşi jucător de bază, a început cu
şan, Tîlvescu, Pcnu — Grăcuin, Crişan pasiune munca de formare a echipei
— Martinovici, Mateon, Giurdărescu
Gabor, Manca.
DUMITItîlEneccSăţiCodnUiant anul 1958. In acest an a
M. pe cei mai talentaţi elevi din cătorii au învăţat mult. In momentul
Celelalte rezultate clasa a V-a dc la şcolile din oraş. Echi­
G.G.A. — Pregresul 0-1;. Rapid — pa formată din băieţi de-o şchioapă s-a
Dinamo Bucureşti 1-2; Ştiinţa Timi­ antrenat cu multă seriozitate în vederea
şoara — U.T.A. 1-0; Metalul Tîrgovişte susţinerii unor întilniri oficiale Şi roa­
— Dinamo Bacău 1-1; Steagul Roşu— dele au început să se arate. In acelaşi
mentare adecvate muncilor agri­ blemele ridicate de colectivişti.
cole de toamnă, pentru a orga­ Recoltele bogate la producţia
niza vizionarea lor de către toţi
colectiviştii. de cereale, plante tehnice, legu­
me şi fructe obţinute de către
E indicat ca la căminele cul­ unităţile socialiste din agricul­
turale să se organizeze seri de tură trebuie larg popularizate.
întrebări şi răspunsuri cu te­ In cursul lunilor septembrie şi
octombrie se vor organiza la
mele ce izvorăsc din sarcinile
puse de Raportul tovarăşului centrele de comune „Sărbători
Gheorghe Gheorghiu-Dej pre­ ale recoltelor bogate" unde '
zentat la plenara C.C. al P.M.l vor face expuneri în legătură cu
din 30 iunie — 1 iulie, privind
realizările gospodăriilor colec­
construirea socialismului la sa­ tive, vor fi evidenţiaţi fruntaşii
te şi dezvoltarea agriculturii. recoltelor bogate şi se vor pre­
Aşa, de exemplu, se pot organi­
zenta programe artistice susţi­
za asemenea seri pe tem ele: nute de echipele de ia centru de
„Soiurile de grîu bune pentru comună şi din satele aparţină­
comuna noastră şi metodele de toare.
cultivare a lor“, „Cu cit va creş­ Printr-o activitate bogată, va­
te producţia la hectar prin apli­ riată, căminele culturale şi bi­
bliotecile, sub îndrumarea orga­
carea îngrăşămintelor naturale nelor de partid şi de stat, îşi vor
şi minerale“, „De ce trebuie eli­ face simţită prezenţa în marele
berate la timp suprafeţele ce
efort colectiv al oamenilor mun­
urmează a îi însămînţate cu cii din agricultură, pentru rea­
grîu“ etc La aceste manifestări lizarea măreţelor sa'-eini stabi­
inginerul sau tehnicianul agro­ lite de partid în domeniul con­
nom al gospodăriei colechve tre ­ strucţiei socialiste la sate.
buie să dea răspunsuri la p ro ­
p a nr S
Pentru cupa
VCCOM
Duminică a avut loc la Sebeş
o întîlnire de handbal în 7, con-
tînd pentru cupa U C G O M
faza de zonă. între echi­
pele Unirea din localitate,
campioană a regiunii Oltenia.
Jocul a fost viu disputat cu
faze dinamice specifice pe
contra-atac şi atacul propriu-zis,
cu o bună circulaţie de oameni
şi mingi. Echipa Unirea fiind
mai hotărîtă în apărare şi cu
atacuri mai îndrăzneţe a cîşii-
gat cu scorul de 20-17 (17-14).
O VICTORIE
m PRESTIGIU
Iubitorii dc handbal în 7 din
Petroşani au aşteptat cu un deo­
sebit interes debutul în cadrul
campionatului categoriei A, a
echipei proaspăt promovată
Ş.S.E. Petroşani, care întîlnea
în primul meci puternica for­
maţie bucureşteană, campioana
ţării şi cîştigătoarea „Cupei
campionilor Europei“ pe anul
1961 — Ştiinţa Bucureşti. In
primele minute de joc emoţiile
şi tracul determinate atît de
debut cît şi de „cartea de vi­
zită“ a oaspeţilor, tace ca ele­
vele din Petroşani să joace ti­
mid şi fără orizont. Studentele
înscriu primul gol prin Aurora
Leonfe. La cîtcva secunde Vîr-
lan egalează. Jocul începe să
fie mai spectaculos. Studentele
conduc cu 2-1 şi 3-2 fără ca
gazdele să acţioneze 'mai ho­
tărît. In sfîrşit gazdele reuşesc
să ia conducerea cu 4-3 şi pun
stăpînire pe joc din acest mo­
ment. Bucureştencele lipsite de
aportul a 4 titulare sînt demo­
ralizate. Tinerele eleve acţio­
nează cu mai multă hotărîre.
voinţă şi chiar cu o tehnică
mai bună. terminînd prima re­
priză la scorul de 7-4.
L’a reluare studentele sînt lio-
tărîte să egaleze şi să ia con­
ducerea, înscriind printr-un şut
spectaculos a tui Leonte Auro­
ra. Gazdele, fără să se intimi­
deze, pornesc la atac cu şi mai
multă hotărîre înscriind punct
după punct şi în final reuşesc
să cucerească vidoria cu sco­
rul de 11-5. întreaga echipă din
Petroşani merită laude neutru
comportarea excelentă. Au în­
scris pentru S.S.E. Petroşani,
Vîrlan (3). Rădulescu (2), Ei-
sler (2), Nemeş (2), Barabas
şi Ocneamţ. De la oaspeţi s-a
comportat bine Ştefănescu, Lc-
onte şi Constantinescu.
» M. D.
R®
an, echipa din Sebeş, a cîşligat faza
raională a spartachiadci pionierilor şi
şcolarilor. După succesul obţinut s-a
formai o selecţionată a şcolii dc 7 ani
nr. 3 în vederea realizării unor rezul­
tate de performanţă. Cînd elevii au
ajuns in clasa a Vll-n se putea spune
că formează o echipă valoroasă. Parti­
cipi nd la spartachiada din anul 1960,
au cîşiigal pe rînd faza orăşenească, ra­
ională şi regională şi au primit drep-
tul dc a participa la faza de zona care
s-a ţinut la Timişoara. La această marc
întrecere echipa din Sebeş a ocupat
locul II.
întorşi acasă, jucătorii au hotărît să
se afilieze la asociaţia „Unirea". De
atunci echipa a susţinut o serie de in-
se­ iîlniri amicale şi oficiale din care ju­
de faţă hnndbalişlll din Sebeş susţin
întilniri în cadrul „Gupei UGEGOM“.
După ce au cîşligat faza regională, du­
minică s-au î.ntîlnil în faza dc zonă cu
echipa din Graiova. Băieţii sînt hotă­
rîţi să ajungă cît mai departe iar în-
tr-un timp scurt să candideze chiar
pentru promovarea in categoria A. Sînt
gîndnri care pot fi duse !la îndeplinire
ţinind cont că lotul format din peste
20 de jucători cuprinde tineri talentaţi
şi dornici să se afirme. Dar cine sînt
aceşti jucători ?
G parte din loi o formează tineri ca:e
lucrează la cooperativa meşteşugărească
„Unirea“ unde se califică ia locui de
muncă în diferite meserii. Vasile Tu-
rian şi Simion Goman, ambii în virst.i
de 16 ani, lucrează la secţia tîmplă-
rie. Acum cîieva zile ei au fost primiţi
în rîndul organizaţiei U.T.M. Un alt
tînăr de 16 ani, Dorin Moldovan, lu­
crează Ia atelierul dc mobilă al coope­
rativei iar Rudolf Hcdvîg s-a calificat
de curind în meseria de boiangiu.
Din echipă fac parte şi alţi tineri
care lucrează în întreprinderile din oraş.
Gel mai tînăr component al echipei
este Vasile Berki, elev în clasa a Vll-a.
Antrenorul şi căpitanul echipei, Florin
Fleşeru, student în ultimul an la
I.G.F. duce o permanentă muncă de
îndrumare şi creştere a tinerelor ta­
lente. Aşa dar o echipă fruntaşă din
tineret, în care vîrsta medie este dc
numai 17 ani.
V. ALBU