Page 16 - 1961-09
P. 16
pag. 4' PRUMUn SOCIALISMULUI Nr. 2082
miamBmmtmBBOgammmKmmtmnaumm
frgggÇgggggE
ielepfiei tie partid şi guvernamentale juítlrn&te slinl • xUlinxeie slin! • xdliirieXe şliri. • xtlUraete şliri
i EL P. Rome in R. P. Ungară
Comv o r foirile dintre d eleg a ţiile guvernam entale
a l e It« F . M om îne şi R. P. U n g a re
CAUZA PACII TREBUIE APARATABUDAPESTA 4 (Agerpres). — Luni dimi Primul număr
bru al C.C. al P.M.R., Corneliu Mănescu, mi
neaţa, în clădirea parlamentului au început con nistrul Afacerilor Externe, Mihail Roşianu, am Să înceteze acţiunile provocatoare al revistei
vorbirile dintre delegaţiile guvernamentale ale basadorul R.P. Romîne Ia Budapesta, membru „Cuba socialistâ<:
Republicii Populare Romîne şi Republicii Popu al C.C. al P.M.R.
lare Ungare. Din partea ungară, la convorbiri au parti ale R. F. G. în Berlinul occidental HAVANA 4 (Agerpres). — Lei
La convorbiri, care s-au destăşurat într-o at cipat tovarăşii Jânos Kâdâr, ministru de Stat, Havana a apărut noua revistă
prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., Perene Miin- N ofa guvernului sovie tic adresată guvernului S . U. A. teoretică şi politică lunară —
mosferă prietenească, din partea romînă au nich, preşedintele Guvernului Revoluţionar „Cuba socialistă“. Primul număr
participat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Muncitoresc Ţărănesc Ungar, Antal Apro şi MOSCOVA (Agerpres). — germani. Asemenea hotărîri nu tal nu este o parte a R.F.G., nu al revistei cuprinde un articol
preşedintele Consiliului de Stat, prim-secretar Gyula Kâllai, prim-vicepreşedinţi ai Consiliului TASS: Guvernul sovietic a adre există în general. poate fi administrat de autori de fond al primului ministru al
al C.C. al P.M.R., ion Gheorghe Maurer, pre de Miniştri, Kâroly Kiss, vicepreşedinte al Con sat guvernului S.U.A. o notă în Cubei, Fidel Castro, in titu lat:
şedintele Consiliului de Miniştri, membru al problema folosirii comunicaţii Guvernul sovietic, se arată în tăţile ei, şi, în consecinţă, nu
Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Emil Bod- siliului Prezidenţial si Dezso Nemeş, membri ai lor cu Berlinul occidental. notă, insistă ca guvernul S.U.A., poate nici să servească drept „Cuba socialistă“ ; articolul lui
năraş şi Alexandru Moghioroş, vicepreşedinţi ai care, împreună cu guvernele reşedinţă pentru astfel de au Blas Roca — „Calea socialis
Consiliului de Miniştri, membri ai Biroului Po Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., Endre Sik, Note cu conţinut identic au Angliei şi Franţei exercită in torităţi. In legătură cu aceasta mului“ ; articolul preşedintelui
litic al C.C. al P.M.R., Alexandru Bîrlădeanu, fost trimise la 2 septembrie de momentul de faţă funcţii de ocu în notă se pune întrebarea : republicii, Csvaldo Dorticos —
vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, mem ministrul Afacerilor Externe şi Reia Nemety, Ministerul Afacerilor Externe al paţie in Berlinul occidental, să Cum poate fi compatibilă acea „Transformările structurale şi
stă poziţie oficială a puterilor politice aduse de revoluţia so
ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti. U.JR.S.S. ambasadelor Angliei şi pună capăt acţiunilor ilegale şi occidentale cu crearea şi func cialistă cubană“ şi alte articole
Franţei la Moscova. Aceste note provocatoare ale R.F.G. in acest ţionarea în Berlinul occidental, de autori cubanezi şi străini,
Cuvîntarea tovarăşului Kâroly Kiss ale guvernului sovietic consti oraş. sub oblăduirea autorităţilor de precum şi o serie de comentarii
tuie un răspuns la notele gu ocupaţie, a unor departamente
La începutul cuvîntării sale, to timp creează focare de război în di înfrînarea agresorului, la înlăturarea vernelor puterilor occidentale In notă se subliniază că de-a şi instituţii vest-germane, ţine pe teme internaţionale. O ru
varăşul Kâroly Kiss a vorbit amă ferite puncte ale globului, străduin- catastrofei unui război mondial. din 26 august. lungul multor ani puterile oc rea acolo a unor şedinţe ale brică specială a revistei este
nunţit despre dezvoltarea industriei du-se să agraveze situaţia interna cidentale au desfiinţat prin ac Parlamentului R.F.G. şi organe
ungare, despre importanţa uzinei de ţională. Cu sprijinul lor Republica In prezent — a continuat tovară Consiliul de Control — se spu ţiunile lor statutul cvatripartit lor sale, extinderea asupra Ber consacrată ţărilor socialiste.
aluminiu de la înota. Subliniind că Federală Germană a devenit una din şul Kiss — în faţa marii comunităţi ne în notă — nu a adoptat nici al Berlinului, transformînd Ber linului occidental a acţiunii le Noua revistă îşi propune drept
în R.P. Ungară înota a devenit un principalele baze ale politicii războ a ţărilor socialiste stau două sarcini un fel de hotărîri cvatripartite gilor de Ia Bonn ?
simbol al colaborării dintre ţările so iului rece. principale : apărarea păcii şi asigura linul occidental într-o bază pen ţel să popularizeze experienţa
cialiste, vorbitorul a spus în conti rea desfăşurării neîntrerupte a con cu privire la transporturi aerie tru activităţi diversioniste, de Este limpede că acestea slnt revoluţiei cubane, să ridice şi
nuare : Sîntem mîndri de această Obiectivul nr. 1 al tendinţelor agre struirii socialismului. In rezolvarea ne comerciale nesupuse contro spionaj, de speculă şi alte acti lucruri incompatibile — se sub să dezbată diferite probleme
uzină, da cadrele de conducere ti sive ale militariştilor vest-germam — acestor sarcini ne ajutăm şi ne spri lului prin coridoarele aeriene liniază în notă. care se ridică în faţa revoluţiei,
nere şi entuziaste ale uzinei. Ceea ce a spus apoi tovarăşul Kâroly Kiss jinim reciproc şi neprecupeţit. Marile sau cu privire la transportul vităţi subversive împotriva să examineze în lumina teoriei
este caracteristic pentru înota, carac — este Republica Democrată Ger noastre scopuri comune necesită mari R.D.G., Uniunii Sovietice şi ce In notă se confirmă din nou ştiinţifice marxiste diferite as
terizează în linii mari întreaga dez mană, primul stat al muncitorilor şi eforturi comune. prin aceste coridoare de perso lorlalte state socialiste. că guvernul sovietic nu inten pecte ale luptei care va duce
voltare din ultimii 15 ani a industriei ţăranilor germani, care a îndeplinit nal sau persoane germane nefă- ţionează să limiteze legăturile clasa muncitoare In alianţă cu
ungare. înaintăm cu paşi uriaşi pe în mod consecvent obligaţiile de- Ajutorul tovărăşesc reciproc, prin cînd parte din serviciul autori In notă se constată că puteri internaţionale ale Berlinului oc ţărănimea şi celelalte mase
calea construirii societăţii socialiste. curgînd din Tratatul de la Fotsdam. cipiul unul pentru toţi şi toţi pentru tăţilor de ocupaţie ale celor trei cidental în general şi cu R.F.G. muncitoare la victoria socialis
unul, respectul şi preţuirea reciproca puteri, şi cu atît mai puţin de le occidentale au recunoscut în în particular. După încheierea mului. Revista îşi propune drept
Ştim foarte bine că mai avem Întreaga dezvoltare a Republicii De — pe acestea se bazează relaţiile din revanşarzi şi militaristi vest- repetate rînduri şi, judecind du Tratatului de pace, Berlinul oc sarcină să prezinte adevăratul
mult de lucru, că în faţa noastră stau mocrate Germane dovedeşte în mod tre ţările noastre. pă nota S. U. A., ele nu neagă cidental, ca oraş liber, va avea chip al Imperialismului ameri
încă numeroase sarcini de rezolvat. convingător că poporul german îşi dreptul şi posibilitatea de a în can, să demaşte rolul ruşinos al
Sîntem bucuroşi şi satisfăcuţi de fie poate rezolva problemele pe calea Acest lucru caracterizează şi rela nici acum că Berlinul occiden- treţine legături diplomatice, oligarhiei financiare şi al po
care rezultat, dar aceasta nu înseam construcţiei paşnice democratice şi ţiile dintre Republica Populară Un economice şi ci turale cu orice liticienilor reacţionari pseudo-
nă că ne culcăm pe lauri. Mai avem poate trăi în prietenie sinceră, frăţeas gară şi Republica Populară Romînă. S.U.A. intensifică psihoza războiului ţară de pe orice continent. Acest democraţl, să analizeze rolul
multe de făcut şi de îmbunătăţit. că cu celelalte popoare iubitoare de Prietenia popoarelor noastre. senti drept nu va fi legat de ocupa unităţii şl solidarităţii ca fac
Chiar aceasta este una din principa pace. mentele frăţeşti s-au adincit de-a lun Protestul R. D. Germane ţie, ci se va baza pe acordurile tor de Importanţă vitală pen
lele caracteristici ale omului construc gul perioadei de după eliberare şi au corespunzătoare cu guvernele tru progresul revoluţiei şi ga
tor al socialismului — nu se mulţu In continuare tovarăşul Kâroly Kiss dus la rezultate de seamă. BERLIN (Agcrpres). — Gu statele interesate cu privire la ranţie a victoriei ei.
meşte niciodată de cele realizate, d a subliniat că măsurile cunoscute, vernul R. D. Germane a adresat rezolvarea paşnică a problemei ţârilor prin ale căror teritorii
tinde tot mal sus, tot înainte. adoptate de Republica Democrată După ce a vorbit despre lărgirea guvernului S.U.A. o notă în care Berlinului occidental şi să agra vor trece comunicaţiile sale.
Germană în legătură cu Berlinul oc relaţiilor economice şi culturale din protestează împotriva trimiterii veze situaţia care s-a creat aco
Construirea socialismului, a spus cidental, au drept scop să bareze tre cele două ţări, vorbitorul a spus în Berlinul occidental a unui lo. Această acţiune urmărea in Guvernul sovietic a avertizat
In continuare vorbitorul, se poate agresivitatea mereu crescîndă a mi- în încheiere : Ne bucură pe toţi aceas grup de luptă american cu un tensificarea psihozei războiului. guvernele puterilor occidentale
desfăşura în toată splendoarea ei nu 1itariştilor vest-germani şi sînt în una tă desfăşurare a prieteniei romîno- efectiv de 1.500 de oameni, rea că sînt întrutotul respunzătoare
mai în condiţiile păcii. De aceea, nimitate sprijinite de celelalte ţări so ungare, colaborarea rodnică dintre ţă lizată abuzîndu-se de căile de In notă se spune că guvernul
ţările socialiste luptă consecvent pen cialiste . rile noastre, deoarece în atară de comunicaţie din R. D. Germană. R. D. Germane a fost şi rămî- pentru eventualele consecinţe
avantajele reciproce pe care le obţi După cum anunţă agenţia ne dispus ca pînă Ia încheierea ale continuării acţiunilor pro
In situaţia încordată creată de ţă nem, contribuim în acest fel la întă A.D.N., nota a fost remisă am Tratatului de pace să îndepli vocatoare ale R.F.G. în Berli
basadorului S.U.A. la Praga. nească cu stricteţe acordul rea nul occidental. Guvernul sovie
lizat la 20 septembrie 1955 în tic a confirmat din nou nota sa
După cum se arată în notă. cursul schimbului de scrisori în din 23 August.
trupele S.U.A. au fost transpor tre L. Bolz, ministrul Afacerilor
tru pace şi depun toate eforturile rile imperialiste, — a spus apoi vor rirea marii comunităţi frăţeşti a ţâ tate în Berlinul occidental în Externe al R. D. Germane şi V.
scop provocator, deoarece inte
pentru a înlătura din viaţa omenirii bitorul — Uniunea Sovietică a fost rilor socialiste, la consolidarea pe resele S.U.A. nu erau cîtuşi de A. Z'orin, locţiitor al m inistru A fricanii din K enya con tin u ă
spectrul războiului. Imperialismul in nevoită să la măsuri de apărare. mai departe a unităţii lor de nezdrun puţin afectate de măsurile gu lui Afacerilor Externe al U.R.S.S., lupta pentru independentă
ternaţional nu priveşte cu ochi buni Guvernul sovietic a anuntat că din cinat. Această unitate constituie unul vernului R. D" Germane, înfăp cu privire Ia deplasarea prin
dezvoltarea ţărilor socialiste, teinîn- cauza politicii agresive a N.A. 1.0. din factorii principali ai forţei noastre tuite pentru a-şi pune frontie !t. JD. Germană a militarilor NAIROBI 4 (Agerpres). — vern care să lichideze barierele
du-se de victoria mondială a ideilor esfe obligat să reia experienţele nu şi chezăşia cea mai de Seamă că rele la adăpost de centrul de garnizoanei vest-berlineze a ce Corespondentul agenţiei Reuter discriminării rasiale.
socialiste. Imperialiştii înteţesc cursa cleare. Măsura anunţată în Decla ideile păcii şi socialismului vor provocări din Berlinul occiden lor trei puteri occidentale. Acest anunţă că Jorno Kenyatta, li
dementă a înarmărilor, din timp în raţia guvernului sovietic, serveşte la triumfa în lumea întreagă. tal. Marşul trupelor S.U.A. prin derul mişcării de eliberare na După Kenyatta, la miting ă
lucru presupune fără Îndoială ţională din Kenya, eliberat re luat cuvîntul Tom Mboya, se
Cuvîntarea tovarăşului Alexandru Moghioroş teritoriul suveran al R. D. Ger cent din temniţele colonialişti cretarul general al Uniunii Na
că nu se va abuza de aceste căi lor, a declarat în cadrul unui ţionale africane a Kenyei. El
După ce a salutat în numele dele succese în dezvoltarea combinatului, paşnică a popoarelor ţărilor socialis mane şi încartiruirea lor în Ber miting de masă din Nairobi că a declarat că africanii din Ke
gaţiei de partid şi guvernamentale a în îndeplinirea planului de producţie te Nici un fel de zăngănit de arme de comunicaţie în scopuri care Kenya este şi va rămîne pentru nya îşi continuă lupta pentru
Republicii Populare Romîne, condu şi ridicarea continuă a productivităţii nu ne poate intimida. Sîntem încre linul occidental nu pot decît să independenţă. „Cît timp nu vom
se de iovarăşul Gheorghe Gheorghiu- muncii, spre binele ţării dv. şi al dinţaţi că, prin lupta unită a po vin în contradicţie cu acorduri totdeauna un teritoriu al Ke- vedea drapelul nostru deasupra
Dej, în numele întregului popor ro- harnicului şii talentatului ei popor. poarelor, pacea poate fi menţinută. îngreuneze 'tratativele dintre Kenyei, — a spus el, — nu
inîn, colectivul Combinatului de alu Acestui scop nobil îi vor consacra şi le privitoare la dezvoltarea post nyenilor. „Aceasta este tara vom sta cu mîinile încrucişate“.
miniu din înota, tovarăşul Alexandru Progresul continuu şi multilateral în viitor popoarele noastre toate etor- belică a Germaniei.
Aloghioroş a sp u s: daţi-mi voie să este, tovarăşi, o caracteristică de turile lor. noastră, — a declarat el de la La 3 septembrie, Jorno Ke
exprim oamenilor muncii, populaţiei bază a socialismului, a ţărilor care Desefiiderea fîrgului !niernafional nyatta a sosit la Aâombasa,
oraşului mulţumurile noastre fierbinţi făuresc orînduirea nouă socialistă. Vă mulţumim încă o dată pentru tribuna mitingului, la care au unul din cele mai mari poduri
pentru primirea cordială de care ne-am După ce a făcut în continuare o primirea caldă, tovărăşească şi vă do de foamnă de la Viena şi al doilea oraş ca mărime din
bucurat şi să dau glas recunoştinţei scurtă prezentare a succeselor obţinute participat 12.000 de persoane,
noastre pentru cuvintele frumoase ros de poporul romîn sub conducerea par rim noi succese în activitatea dv.. VIENA 4 (Agerpres). — larul federal A. Gorbach, ministrul Co Kenya. Mii de locuitori ai ora
tite aici la adresa poporului romîn, tidului în cei 17 ani care au trecut consacrată înfloririi Ungariei socia La 3 septembrie a avut loc dcschi- merţului şi Reconstrucţiei, dr. Fritz — şi nimeni nu ne poate de
a muncii şi realizărilor sale, la adresa de la eliberarea de sub jugul fascist, liste. Vă asigurăm că în muncitorii, deiea tradiţionalului Tîrg Internaţional Bock, şi alte personalităţi austriece. Au şului au venit să-l întîmpine pe
Partidului Muncitoresc Romîn şi a tovarăşul Moghioroş a spus : tehnicienii şi inginerii metalurgişti de toamnă de la Viena, la care parti fost de faţă membrii delegaţiilor gu termina să renunţăm la ea".
guvernului R.P. Romîne. din ţara noastră, în toţi oamenii mun cipă 4.500 de firme din 25 de ţări, in vernamentale sosite la Tîrg, membri ai liderul torţelor de eliberare na
In opera de făurire şi consolidare cii din Republica Populară Romînă corpului diplomatic acreditaţi Ia Vie Kenyatta a îndemnat la luptă ţională din Kenya.
Prietenia dintre popoarele noastre, a vieţii noi, socialiste, popoarele noas aveţi tovarăşi de nădejde, adevăraţi clusiv întreprinderi industriale din Po na, reprezentanţi ai cercurilor econo
a spus în continuare vorbitorul, este tre păşesc în strînsă unire în cadrul prieteni şi fraţi. mice austriece şi străine, ziarişti. pentru obţinerea independenţei
trainică, de nezdruncinat. Sub stea marii şi puternicei familii a statelor lonia, Romînia, Cehoslovacia, Ungaria
gul internaţionalismului socialist, re socialiste. Unitatea şi coeziunea la ţării şi a cerut crearea unui gu
gărului socialist ne sînt scumpe ca şi R. D. Germană. La tîrg sînt prezen
tate îndeosebi articole ale industriei
uşoare.
La festivitatea de deschidere a Tîr-
L u c r ă r i l e c o n f e r in ţ e i ş e f ilo r ele s i a i egului au participat preşedintele Repu
blicii Austria, dr. Adolf Scharf, cance
laţiile frăţeşti dintre ţările şi popoa lumina ochilor, căci ele chezăşulesc
şl de g u v e r n e ai ţărilo r n ean gajate
rele noastre se dezvoltă pe temelia dezvoltarea cu succes a fiecărei ţări Ghei man Titovîn vizitaBELGRAD 4 (De la trimisul zintă piedica principală în ca nării problemei Berlinului pe
de granit a comunităţii noastre de socialiste în parte şi a lagărului so special Agerpres) : lea păcii. Referindu-se la pro calea tratativelor.
ţeluri şi interese. cialist în ansamblul său. Popoarele blema germană, Jawad a arătat
romîn şi ungar vor păşi întotdeauna la Magdeburg La Belgrad continuă lucrările că existenţa celor două state In încheierea şedinţei de di
Vizita în frumoasa voastră ţară ne umăr la umăr cu popoarele Uniunii conferinţei şefilor de state şi de germane este o realitate şi a mineaţă a luat cuvîntul primul
oferă posibilitatea de a cunoaşte mai Sovietice şi ale celorlalte ţări socia guverne ai ţârilor neangajate. subliniat necesitatea neutraliză ministru al Cambodgiei, Tfor-o-
bine, nemijlocit, realizările importante liste surori spre măreţul ţel comun. rii celor două Germanii. rom Sianuk, care a subliniat
obţinute de poporul frate ungar, sub MAGDEBURG 4 (Agerpres). Referindu-se la măsurile luate In şedinţa din seara zilei de 2 necesitatea recunoaşterii celor
conducerea încercată a Partidului Sistemul mondial socialist a deve de guvernul R.D.G. la 13 au septembrie a luat cuvîntul pri Conferinţa a continuat în di două state germane, pronunţin-
Muncitoresc Socialist Ungar, în fău nit factorul hotărîtor al dezvoltării is — TASS transmite : La 3 sep gust, H. Matern a subliniat că mul ministru al Libanului, Saeb mineaţa zilei de 3 septembrie, du-se de asemenea, pentru de
rirea vieţii sale noi, socialiste. După torice, lagărul socialist fiind reazemul tembrie a sosit la Magdeburg aceste măsuri slujesc cauzei con Salam, care a subliniat printre primul luînd cuvîntul preşedin zarmarea generală şi totală,
ce am vizitat ieri puternicul centru principal al luptei pentru pace şi pro -4 unul din cele mai mari cen struirii socialismului In R.D.G. altele, necesitatea aducerii la tele Iugoslaviei, I. B. Tito. El sub un control internaţional efi
metalurgic Sztâlinvâros, cetatea de gres în lumea întreagă. Popoarele tre ale industriei constructoare îndeplinire a rezoluţiei Adună a spus că dezarmarea generală cient şi împotriva prezenţei ba
oţel a Ungariei socialiste, sîntem noastre, partidele şi guvernele ţărilor de maşini grele din R.D.G., cos Intîmpinat cu aplauze furtu rii Generale O.N.U. cu privire şi totală este singura soluţie zelor militare pe teritorii
bucuroşi, dragi tovarăşi, că ne aflăm monautul sovietic G. S. Titov. noase, G. S. Titov şl-a expri la lichidarea totală şi definitivă trainică şi posibilă la care tre străine.
în mijlocul bravilor muncitori ai Com socialiste depun eforturi neslăbite Locuitorii oraşului instalaţi de mat recunoştinţa fierbinte faţă a colonialismului. buie să se ajungă. Arătînd că
binatului de la înota. Munciţi într-o pentru triumful politicii de coexisten o parte şi de alta a străzii pe de prietenii germani care l-au încercările anumitor cercuri de In şedinţa din după-amiaza
care a înaintat coloana de au invitat să viziteze R.D.G. Toţi Ministrul afacerilor externe a „fetişiza“ problema controlu zilei de 3 septembrie, a vorbit
întreprindere socialistă modernă, bine ţă paşnică, pentru destinderea inter tomobile, l-au Intîmpinat pe oamenii sovietici au aflat cu al Arabiei Saudite, Al Sewaya, lui constituie o manifestare a regele Marocului, Hassan al
G. S. Titov cu zimbete lumi mare bucurie despre măsurile s-a pronunţat pentru lichida lipsei lor de dorinţă de a se II-lea, care a adresat participan
utilată, care în decurs de cîţiva ani naţională, pentru crearea unui climai noase, scandind cuvintele „Prie luate de guvernul R.D.G. pen rea colonialismului şi a discri trece la dezarmare, preşedintele ţilor la conferinţă apelul de a
a cunoscut o dezvoltare considerabilă. tenie 1“, „Drujba !“. tru apărarea frontierelor repu minării rasiale şi s-a ocupat de iugoslav a declarat că a sosit cere ca Ia apropiata sesiune a
de pace şi bună înţelegere între toate blicii cu Berlinul occidental, problema ajutorului economic timpul să se reflecteze asupra Adunării Generale a O.N.U. să
Ne este cunoscut faptul că pentru statele. In aceeaşi zi în piaţa centra pentru ţările slab dezvoltate. posibilităţii de a se convoca o îie discutată în primul rînd pro
lă a oraşului a avut loc un subliniază Titov. Cosmonautul conferinţă mondială pentru de blema menţinerii păcii în Iunie.
contribuţia pe care aţi adus-o la în Tot ce clădesc popoarele noastre zarmare. Referindu-se la proble
deplinirea sarcinilor planului de stat, mare miting al oamenilor mun • sovietic a urat oamenilor mun Regele Nepalului, Mahendra, ma germană, Tito a spus că Preşedintele Republicii Măi:.
se face în numele păcii. Prin efortu cii. La miting au participat cii din R.D.G. noi succese in a spus că secretariatul O.N.U. existenţa celor două state ger Meodibo Keita, a cerut parti
colectivul dv. a primit de trei ori cipanţilor la conferinţă să adop
titlul de întreprindere fruntaşă pe rile creatoare ale popoarelor noastre H. Matern, membru al Biroului construirea socialismului „nu corespunde situaţiei actua mane, cu orînduirl sociale dife te o atitudine hotărîtă şi com
bativă în favoarea. apărării pă
ramură şi odată drapelul 6.C.S. Înfloresc oraşele şi satele, se înalţă Politic al C.C. al P.S.U.G., W. După miting, G. S Titov a le în lume“ şi că acesta „favo rite, este un fapt real care nu
poate fi n egat cii şl securităţii popoarelor. FI
Vă felicităm din toată inima pen noi uzine, furnale, centrale el»ectrice. Stoph, vicepreşedinte al Consi vizitat o unitate militară sovie rizează Europa Occidentală şl
tru realizările obţinute şi vă urăm noi In cuvîntarea sa, preşedintele a condamnat cu asprime poli
cartiere de locuinţe, devine tot mai liului de Miniştri al R.D.G., A. tică din Magdeburg. Ostaşii şi America de Nord“. Reterindu-se
Ciprului, Makarios, a vorbit tica puterilor coloniale în Africa
fericită viaţa oamenilor muncii. Nu Pisnik, prim-secretar al Organi membrii familiilor lor i-au fă la problema germană, regele
despre necesitatea lichidării de şi a caracterizat drept anormal
vom îngădui să fie ameninţată munca zaţiei regionale Magdeburg a cut o primire călduroasă. Nepalului a declarat că aceas
P.S.U.G., M. G. Pervuhin, amba Cu prilejul sosirii cosmonau ta trebui® să fie rezolvată pe finitive a colonialismului, che- faptul că aducerea la îndepli
fiS! sadorul U.R.S.S. în R.D.G. calea tratativelor între părţile
tului sovietic la această unitate interesate. mînd la eforturi susţinute pen nire a hotărîrilor O.N 11. se
S C O R I E ŞTIRI Luind cuvîntul la miting, H. militară a avut loc un miting. află în mîinile unei singure
Matern a declarat că Îndrăz Intîlnirea cu ostaşii sovietici Ultimul a luat cuvîntul mi tru Înfăptuirea dezarmării gene
neaţă faptă de eroism a lui s-a desfăşurat Intr-o atmosferă rale şi totale. persoane — secretarul generai
al O.N.U.
® LENINGRAD. — La 3 septembrie portului Buenaventura din Columbia a G. S. Titov reprezintă o expre cordială. nistrul Afacerilor Externe al Primul ministru al Ceylonu
peste 100 de solişti şi artişti din cor naufragiat duminică după-amiază nava Şedinţa s-a încheiat prinh •>
pul de balet al Teatrului Academic de „Vencendor“, la bordul căreia se gă sie a succeselor ştiinţei şi teh In seara aceleiaşi zile, la Irakului, Jawad, care a criticat lui, d-na Bandaranaike, s-a
operă şi balet din Leningrad au ple seau aproximativ 500 de excursionişti, nicii sovietice. Comunitatea sta clubul „Emest Thâlman“ din cu tărie puterile occidentale cuvîntare rostită de observai'
cat într-un turneu în S.U.A. şi Cana printre care mulţi copii. Agenţia UPI telor socialiste In frunte cu Magdeburg, s-a prezentat un pentru faptul că încearcă să-şi pronunţat în favoarea solutio- rul din partea Boliviei.
da. Primul spectacol va fi prezentat relatează că, potrivit unor surse oficia Uniunea Sovietică, a declarat concert în cinstea oaspetelui so menţină poziţiile în lume cu
iai S? oepiembrie la New York. le, peste 20 de persoane s-au înecat.Ia în continuare vorbitorul, oferă vietic. Asistenţa a salutat prin
scufundarea vasului.
BOGOTA. — După cum transmite garanţia că orice provocator de aplauze furtunoase apariţia In ajutorul politicii de torţă.. El a
agenţia France Presse, în apropierea
război va fi inevitabil învins. sală a lui Gherman Titov. declarat că imperialismul tepre-
Redacţia şi administraţia ziarului : sir. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 1S9; 75 Taxa plătită în num eai contorul aprobării D irecţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - T ip a ru l: Întreprinderea Poligrafică „1 M a i“ - Deva