Page 17 - 1961-09
P. 17
x PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !
U^-
I81
\ Anul XIII Nr. 2083 Miercuri 6 septembrie 1961 | 4 pagini 20 bani BUDAPESTA 4. (De ia trimi In continuare, delegaţia vizi tierul lor. La Ieşirea din clădi
şii speciali Agerpres C. Rădu- tează insula Margareta, locul rea şcolii, membrii delegaţiei
j cTOOTggEzaro.-mjggms^ăîgggjRamHEBBmsmaenBgraiBni»«»!nsasmgga canu şi Şt. Deju) : preferat de plimbare şi recreere sint din nou salutbţl cu puter
al locuitorilor Budapestei. Pe nice aplauze.
Progresul fehnic —- la ordinea z ile! Delegaţia de partid şi guver insulă sînt amenajate numeroa
namentală a R.P. Romîne con se terenuri de sport, piscine, un La blocul din str. Ernc-st
U rem la rg p ro c e d e e lo r M eca n icu l dusă de tovarăşul Gheorghe teatru in aer liber etc. Mem Thälmann nr. 71 A., locuieşte
Ioan Magda, de Gheorghiu-Dej şi-a rezervat brii delegaţiei se plimbă prin Istvan I-Iegeduş, muncitor la fa
& 3V la Uzina meta- după-amiaza zilei de 4 septem grădina japoneză, trec pe lingă brica de textile. El invită pe
<KS> lo-chimică clin brie vizitării cîtorva puncte de frumoasele cascade şi izvoare oaspeţii romîni să-i viziteze
Zlatna, depă interes deosebit ale capitalei termale. apartamentul. In orele libere
Lupta pentru promovarea noului in procesul de producţie şeşte l u n a r R.P. Ungare. Parcurgînd dru Hegedus se îndeletniceşte cu
1 a căpătat un caracter de masă. Nu există întreprindere din norma cu 10-15 mul în serpentină care urcă In continuare membrii dele pictura, fapt care se oglindeşte
! regiunea noastră in care să nu se introducă în fiecare lună un colinele din Buda, coloana de gaţiei au vizitat unul cfîri noi în casa sa împodobită cu lucrări
la sută. maşini s-a oprit pe platforma le cartiere de locuinţe — din proprii. Membrii familiei lui
utilaj nou, să se aplice un procedeu avansat sau o inovaţie de pe vîrful Gelert. Aici se văd capitala ungară, situat in cir Hegedus fac o caldă primire
valoroasă. Astfel creşte producţia, calitatea produselor e mai In fotografie: zidurile vechii fortăreţe con cumscripţia nr. 13. Aici, pe unul conducătorilor romîni. Este vizi
bună, efortul fizic — mai mic. struite în urmă cu peste 100 de din fostele terenuri virane ale tat apoi apartamentul lui Gero
loan Magda la ani, în faţa cărora se înalţă oraşului, s-a Înălţat în ultimii Andras, muncitor la şantierele
impunătorul monument al eli şase ani, un adevărat orăşel navale „Gheorghe Gheorghiu-
locul de muncă. berării, ridicat în memoria os care cuprinde azi zeci de blocuri Dej". Aici oaspeţii sint Intim pi
taşilor sovietici căzuţi pentru cu peste 2.800 de apartamente. uaţi cu cuvintele : „Fiţi bine
Pentru reducerea Toate acestea, cit şi alte m ă -jum eliberarea Budapestei. Membrii Faţadele blocurilor în culori vii, veniţi In casa noastră, dragi
rebutului suri tehnice şi organizatorice, delegaţiei admiră panorama larg numeroasele spaţii verzi şl gră oaspeţi. Vizita dv. ne face o
desfăşurată la picioarele coli dini dau cartierului o înfăţi mare bucurie. Să trăiască şi să
i-au condus pe oţelari la suc nei. De aici se văd cartierele şare pitorească, veselă. In intim- înflorească prietenia dintre po
centrale ale oraşului şi liniile pinarea delegaţiei au ieşit toţi poarele noastre".
Colectivul de muncă de la oţe- cese deosebite. Lună de lună ei elegante ale podurilor care lea locuitorii cartierului. Ei poartă
lăria Martin nr. 1 a C. S. Hune au redus rebutul cu mult sub gă cele două maluri ale Dună buchete de flori. Membrii dele După vizitarea noului cartier
doara este fruntaş Sn bătălia ce rii, precum şi insula Csepei, gaţiei de partid şi guvernamen de locuinţe, coloana de maşini
cifra admisă. In luna august, care adăposteşte un puternic tale sint primiţi cu puternice s-a Îndreptat spre centrul ora
se dă pentru sporirea produc oţelarii au înregistrat un rebut centru industrial. ovaţii, cu lozinci în cinstea şului. Aci membrii delegaţiei au
ţiei de oţel şi îmbunătăţirea ca prieteniei romîno-ungare. Oas vizitat două magazine şi s-au
cu cca, 30 la sută sub admis. Delegaţia se îndreaptă apoi peţii rornînî se opresc şi stau plimbat apoi pe străzile oraşu
spre colina „Varhegy“, celebră de vorbă prieteneşte cu locui lui. Pretutindeni locuitorii Bu
lităţii acesteia. Aici s-a pus Se extinde prin clădirile de origină medie tori ai cartierului. Ei sînt in dapestei au înconjurat cu multă
pentru prima dată In combina vală, martore ale istoriei de vitaţi să viziteze una din noile simpatie pe oaspeţii romîni,
veacuri a Ungariei. Diferite for şcoli. Elevii şi profesorii oferă strîngîndu-Ie cu căldură mîinile
tul hunedorean problema pro susţinerea modernă Biblioteca cu bogată activitate tificaţii datînd din secolele XIV flori conducătorilor de partid şi şi aclamînd. în cinstea priete
şi XV şi altele mai recente, sînt de stat al R.P. Romîne. Mem niei romîno-ungare.
ducerii unei cantităţi sporite de Reducerea consumului de Biblioteca clubului minier din Lo- 12 seri literare, 36 recenzii, 94 pre vizitate de membrii delegaţiei, brii delegaţiei se opresc în cla
oţel cu aceeaşi suprafaţă de lemn de mină este una dintre nea desfăşoară o vie activitate de zentări de cărţi, expuneri şi dimineţi care se opresc mai îndelung la sa i-a C, unde tocmai are loc In cursul vizitării Budapes
cuptor, aici a fost aplicată pen principalele sarcini ale mineri popularizare şi răspîndire a cărţii. de basme. Printre cele mai reuşite celebrul Bastion al Pescarilor, o consfătuire cu părinţii în ve tei, delegaţia de partid şi gu
tru prima oară metoda evacuă lor din Valea Jiului. Luptînd De la începutul anului şi pînă în pre recenzii se numără cele ale cărţilor construit în stil neo-romsn. De derea organizării noului an de vernamentală a R.P. Romîne a
rii oţelului prin rină bifurcată. pentru îndeplinirea acestei sar zent, la această bibliotecă au fost tehnice „Cartea minerului", ,.Cartea aici privirile se opresc asupra învăţământ. Intr-o atmosferă fost însoţită de tovarăşii Kiss
înscrişi peste 1.500 cititori. Dintre strungarului“, „Curs de lăcâtuşerie" impunătoarei clădiri a Parla deosebit de călduroasă locuito Karoiy, membru în Biroul Poli
Anul acesta oţelarii şi-au în aceştia un număr de 427 figurează şi altele. mentului, de pe malul celălalt rii cartierului împărtăşesc oas tic şi secretar al C. C. al
pe fişele celor 10 biblioteci mobile a] Dunării, adevărată bijuterie peţilor rom ini felul in care a P.M.S.U., de Pesta Baszlo, vice
dreptat atenţia spre îmbunătă cini, colectivele de mineri iau de la mina I şi II Cimpa şi mina Tovarăşii Gheorghe Burcin, Victor arhitectonică a capitalei un luat naştere şi s a dezvoltat car- preşedinte al Sfatului popular
III Jieţ. Tot în acest timp au fost Giistea, Vasile Buium Angliei Şic- gare. orăşenesc Budapesta şi de alte
ţirea tehnologiei, care să con noi măsuri pentru înlocuirea fânescu, Laurenţiu Naeradi, Ion Şi- A persoane oficiale.
ducă la reducerea rebutului. Şi lemnului in operaţiunea de sus difuzate 20.480 cărţi şi broşuri. iinca şi alţii, sint cititori fruntaşi ai 'A'
BUDAPESTA 5. — Trimişii ţiţi de Karoiy Kiss, membru al ¦fc
eforturile lor au fost rodnice. ţinere a lucrărilor miniere, sau Pentru atragerea cititorilor, biblio bibliotecii. speciali Agerpres, C. Răducanu Biroului Politic şi secretar al
Astfel s-a reuşit să se realizeze pentru refolosirea acestuia. O şl St. Deju transmit : C.C. al P.M.S.U., Istvan Kristof, tîmpinată cu multă căldură de
o răcire lentă a lingourilor de mare amploare a luat-o Sn acest tecara F.lcna Roda a organizat în R. BALŞAN In dimineaţa zilei de 5 sep secretarul Consiliului Preziden
tembrie membrii delegaţiei de ţial, Imre Hollai, şeful secţiei către locuitorii care s-au în
oţel calmat, ceea ce duce la evi sens susţinerea prin procedee acest au 142 de acţiuni cu cartea : corespondent partid şi guvernamentale a externe al C.C. al P.M.S.U. şi
R. P. Romîne care face o vizită de Frigyes Puja, ministru ad şiruit. pe ambele părţi ale şo
tarea crăpăturilor longitudina moderne : armături metalice şi de prietenie in R. P. Ungară, au junct al Afacerilor Externe.
vizitat cooperativa agricolă de selei, aplaudind şi fluturind ba
le pe feţele lingourilor. S-a sta bolţai'i de beton. Numai în luna producţie „Szikra“ (Scinteia) Drumul spre cooperativă tre
din Soit, situată la sud de ca ce printr-o regiune agricolă pe tiste, scandînd „Prietenie",
bilit, de asemenea, cantitatea august au fost armaţi ine alic Program artistic pitala Ungară. valea Dunării. Pretutindeni, în „Prietenie“.
optimă de oxidant pentru capa- peste 2.000 m.l. de galerie, iar Oaspeţii romîni au fost inso- comunele Taksony, Kiskunhaza,
ral chimic al lingourilor de oţel cu bolţari aproape 300 m.l. Zilele trecute, tineretul din satul interpretat cîfeva cîntece populare lo- Dunakeszi, delegaţia a fost in- La intrarea în comuna Soit
neeahnat. In acest fel s-a reuşit IOAN BANĂILA, pe o mare pancartă care tra
să se reducă simţitor cantitatea Succese de seamă în extinde Sîrbi, raionul Ilia, a prezentat în Io- cale. şef de sector la S.C.B. C.F.U (mnlaţi versează drumul se putea citi
de oţel rebutat prin formarea rea susţinerii moderne au fost din Alba Iulia. El se situează in limbile romînă şi ungară lo
obţinute de minerii din Uricaui, calitate un reuşi! program artistic. Gu prilejul acestui speciacoi, pen- printre fruntaşii întrecerii socia CONSTANTIN DIACONESCU, zinca „Salutăm cu drag pe con
capacului chimic. Lupeni şi Vulcan. In Urieani de liste pentru fnrleppnirra pianu şef manevră la staţia C.F.R. Si ducătorii poporului romîn, con
Merită remarcat şi faptul că pildă, s-au armat în fier, în lu in faţa celor peste 200 de specia- tru merite în munca cultural-spor- merla-triaj. Datorită rezultate structor al socialismului".
lui de producţie. lor pune obţinute in regularita
s n stabilit o nouă tehnologie na august, cu circa 30 la sută tori prezenţi tinerii din Sîrbi au ju- tivă, 11 tineri din satul Sîrbi an tea circulaţiei, el se numără de In faţa clădirii Comitetului
de fabricaţie a oţelului fosfo mai multe luni printre fruntaşii de partid al comunei pavoazată
res, rare de asemenea, duce la mai mulţi m.l. de galerie, faţă cat comedia „A furat-o pădurea“ ae primit insigna concursului cultural- cu drapelele R. P. Romîne şi
reducerea rebutului. în întrecerea socialistă. R. P. Ungare, oaspeţii au fost
de cit a fost planificat. M. I.eonard, inspirată din viaţa sportiv al tineretului. întîmpinaţi de Pal Losonczi,
Din lip să de interes ministrul Agriculturii, Frigyes
zW&z ) muncitorilor forestieri. In continuare. Molnar, prim-secretar al Comi
Deşi membrii gospodăriei agri tetului judeţean de partid Bacs-
Peste ei au adus în scenă o suită de dan- F. ZAMFIR cole colective din Şoimuş au Kiskun, Ferenc Dallos, preşe
r suri’ populare, iar soliştii vocali uu obţinut rezultate frumoase în dintele Comitetului executiv al
corespondent campania agricolă de vară, pen Sfatului popular judeţean, de
tru insănânţările de toamnă alţi conducători ai organelor de
Muncitorii, inginerii şi tehni Pentru o mai bună di Dibuire Să ne cunoaştem Capitala \ pregătirile decurg intr-un ritm partid şi de stat, precum şi de
ci aui de ia Direcţia regională a corespondenţei şi a presei nesatisfăcător. Astfel, pentru un mare număr de ţărani co
P T .T .P . Deva au realizat de la precum şi pentru efectuarea J Aceasta a fost tema excursiei fă- care Muzeul dc istorie a P.M.R., i însămînţări de toamnă nu a fost lectivişti.
începutul anului şi pînă în pre- arat pînă la 4 septembrie a.c.
: ent peste 100.000 lei economii. mai rapidă a legăturilor telefo \ cute de curînd in Bucureşti de că- Casa Scînteii. sala palatului Rcpu- ' nici un ha. La cîmp nu s-a După urările călduroase de
Acest succes z fost debindit transportat nici măcar un car bun venit membrii delegaţiei
prin îmbunătăţirea sistemului nice locale şi interurbane, la 1 tre 20 elevi fruntaşi la învăţătură ai blicii, Palatul pionierilor, stadionul ) cu gunoi de grajd. Tehniciană au fost informaţi despre dez
de lucru, folosirea materialelor agronom Elisabeta Faur, care voltarea şi planurile de viitor
reciştigate precum şi prin redu- sectoarele poştal şi telefonic, au ţ Şcolii medii din Cugir. In cele 5 „23 August" etc. ar trebui să arate colectivişti ale cooperativei agricole de
r rea cheltuielilor administra fost aplicate metodele avansa lor de ce trebuie să pregătească producţie. Albert Molnar, pre
tiv gospodăreşti. te de lucru. / zile cit a durat excursia, elevii au Excursia în Capitală a îmbogăţit din timp terenul, săminţa etc. şedintele cooperativei, a arătat
pentru însămînţări, manifestă că luînd fiinţă in 1Ö51, gospo
NJCOLAE OARGA $ avut prilejul să cunoască locurile volumul cunoştinţelor acumulate de dezinteres. Faptul reiese şi din dăria, care avea numai 25 de
aceea că ea nu cunoaşte măcar membri are în prezent peste 700
tehnician ) ce amintesc de lupta eroică dusă în elevi în şcoală, cu altele noi şi in suprafaţa de teren pe care se de membri. Ea posedă o su
va însămânţa griul în această prafaţă de 5.230 holzi (1 hold
J ilegalitate de comunişti, cele mai teresante. toamnă, nu ştie dacă s-a selec egal 0,57 hectare) şi 882 vite
ţionat săminţa şi dacă în gos cornute. In cei zece ani de ia
m ¦' j noi şi importante, construcţii din DORINA METEA podărie există sau nu substanţe înfiinţare, suprafaţa irigată a
l Bucureşti, o scrie de muzee pr insecto-fungieide necesare tra gospodăriei a crescut de la 10
corespondentă tării seminţei. Dacă aceste pro holzi la 510 hdlzi, iar avutul
bleme de care răspunde direct obştesc a! cooperativei se ridi
La o re ţa n ize ţia i cíe p a r îid Pregătiri pentru festivalul regional îi sînt necunoscute, cum poate că astăzi la peste 13 milioane
oare tovarăşa Faur să justifice
Colectiviştii din Jcledînţi, raionul Din iniţiativa organizaţiei dc partid, de teatru contribuţia ei la sprijinirea (Continuare în pag. 4-a)
Orăştie, au iiotărît să construiască campaniei agricole de toamnă
anul acesta un grajd pentru 100 ca duminică, 3 septembrie a.c. a fost or In raionul Alba se fac intense în cadrul acestui festival pic e in In gospodăria colectivă din Şoi _o_
pele vite mari. Pentru aceasta ei au ganizată acţiunea de transportare în pregătiri în vederea desfăşurării spirate din viaţa nouă a satelor muş ?
confecţionat 70.000 bucăţi cărămizi, au mod voluntar a pietrei cu 50 atelaje } festivalului regional de teatru. Co ca : „Bucuroşi de oas; cţi“, „Soţul Inform aţi©
pr -curat cea .mai mare parte din ma ji lectivele de artişti amatori din nu- l.eon'iiiei“, „Logodnă furtunoasă“,
terialul lemnos, cimentul şi ţigla. Lip şi cu autocamionul gospodăriei. „Gel din urină“, „Neamurile“, „Să Ministerul Invăţămîntuîui şi
sea insă piatra de construcţie. Cel mai Printre cei care au depus interes ) meroa^e comune şi sate ale raiomi- mergem în pas cu viaţa“ etc. Culturii comunică : La 10 sep
apropiat loc dc unde aceasta se putea tembrie a.c., va avea îoc con
procura este satul Măgura, aşezat la deosebit în această acţiune au fost co S lui se pregătesc pentru a prezenta Pînă în prezent s-au înscris la cursă! de admitere în învăţă-
o distanţă de circa 3 km. lectiviştii Vinczc Renianim, Ad un Iov, concurs 34 echipe de artişti amatori mîntu! superior (cursuri de zi),
printre care cele din Zlatna, l eneş, ia toate institutele tehnice şi
Fcrcncz Iuliii şi Feienez Adam. Almaşnl Marc. Meteş, Rcnic, Mi agronomice, precum şi Ia facul-
halţ, Presaca, Poiana, Pirita şi iurile dc matemaiică-fizică, chi
D. AURELI AN altele. ui ie, biologie şî filozofie din ca
drul universităţilor.
corespondent
La celelalte institute şi faeul-
© taţi, concursul de admitere va
începe în ziua de 20 septem
c» m . Z A C.S. HUNEDOARA. SB TOARNĂ O NOUĂ LLR JA DE OŢEL. C o le c tiv iş tii se pregăfes selecţionată şl în curînd va fi brie a.c.
OŢELARIA
intens tratată cu substanţe insecto- La institutele de teatru şl de
arie plastice, la conservatoare,
La. gospodăria agricolă colec îungicide. la institutul de cultură fizică
tivă clin Simeria Veche se fa precum şi la facultăţile de mu
intense pregătiri pentru ca în Rezultate hune zică, arte plastice şi educaţie fi
sămînţările de toamnă să de zică din cadrul institutelor pe
curgă în cele mai bune con Membrii gospodăriilor agrico dagogice de 3 ani, concursul de
diţiuni. Colectiviştii vor Insă le colective de pe raza. oraşului admitere va începe, Ia probele
rnînţa cu griu în această toam Deva, nu precupeţesc nici un practice, în ziua de 14 septem
nă 100 ha. Circa 40 ha. care a efort pentru a pregăti campa brie a.c.
fost eliberate de culturi, au fos niei agricole de toamnă cele
arate, iar 10 ha. aii fost îngră mai bune condiţii de desfăşu înscrierile candidaţilor se fac
sate cu gunoi de grajd. Avim rare. Primind îndrumările teh la secretariatele facultăţilor
în vedere că pe aproximativ 5 nice necesare din partea ingi pînă în preziua concursului de
ha. griul se va semăna dup; nerilor şi tehnicienilor agro admitere.
porumb, colectiviştii au hotărî nomi, colectiviştii din satele
să recolteze mai întii porumbu Băcia, Rapolt, Şeuleşti, Smtan Condiţiile de admitere, obiec
de pe această suprafaţă, pen drei şi din alte sate au stabilit tele şi programele obiectelor de
tru a se putea pregăti terenul parcelele pe care va fi însă la concursul de admitere sint
Lingă tarlalele pe care se v; mânţat griul în toamnă. Parce pubîi*ate în broşura Ministeru
insămînţa griul, membrii gospo lele eliberate de culturi au fost lui Invăţămîntulai şi Culturii
dariei colective din Simeria Ve arate. In acest fel, pînă la data „Admiterea, în fnvăţămîntuî su
cbe au transportat 400 tone gu de 4 septembrie a.c., pe raza perior". Ed. 1961.
noi de grajd, iar în gospodărie oraşului Deva au fost efectuate
bine adăpostit, se mai găseşte arături pe 1.300 ha.
un vagon de îngrăşămînt fos
faiic. Săininţa care se va în In scopul obţinerii unor pro
trebuinţa în sr t an a fost opri ducţii de griu superioare anu
! tă din producţia proprie, a fost lui acesta, colectiviştii au trans
portat pe 560 ha. teren, 11.200
tone îngrăşăminte organice.
Concomitent cu arăturile şi
transportul îngrăşămintelor, co
lectiviştii se preocupă şi de
pregătirea seminţei pentru inşă-
mînţat.
